22,626 matches
-
din estul Europei, subjugate sovieticilor, din 1944-1945, cu acordul marilor puteri (SUA, Anglia) occidentale. Ceea ce comunica autorul în însemnările sale din 1954-1955, completate cu acele completări ("remember") din anii nouăzeci este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
fiica acesteia. Ambele femei sînt soțiile lui Cybula. Fiecare dintre aceste personaje simbolizează felul în care ar putea evolua lumea descrisă în român. Cybula e bătrîn, slăbit, neputincios și resemnat, chinuit de rele presimțiri, muncit de remușcări; el trece de la preocuparea de a supraviețui, oricum, numai să trăiască, la ispita morții, gîndul sinuciderii. Cybula reprezintă tot ce e mai bun și mai uman în lumea construită de Sînger în acest român. Deși el e căpetenia celorlați, bătrînul crai e temător și
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
România (1974), Brâncusi în cultură și critica românească (1898-1914) (1974), Brâncusi în România (1976) și nenumărate alte studii de mai mică întindere. Chiar dacă devotamentul sau față de operă și de personalitatea lui Brâncusi poate trece, în ochii celui neprevenit, ca o preocupare exclusivă a venerabilului istoric și critic de artă, faptele sînt mult mai complexe. Barbu Brezianu este deopotrivă exegetul lui Karl Storck și al lui Nicolae Tonitza, un degustător subtil al lui Anton Pann, traducător al Kalevalei și al unor mari
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
aproape obsesiv în care o face. Hermafroditul ochi lăuntric al Simonei Popescu (pentru a evocă o metaforă care îi este dragă) vede și revede aceleași imagini-obsesii în jurul cărora își construiește un discurs ce poate părea manierist și reflectînd o constantă preocupare pentru propria persoană. Vei privi însă imediat altfel "arabescurile' acestui discurs odată ce vei înțelege că pentru Simona Popescu viață și scrisul se unesc pînă la identificare în una și aceeași structură a devenirii. Aceasta se concretizează treptat într-un model
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
putea să se orienteze în mulțimea de prescurtări, trimiteri, care împînzesc Dicționarul" (p. 75). în domeniul limbii se manifestă deja puternic pudibonderia regimului, care va împiedica în mod constant dezvoltarea unor cercetări asupra limbii vorbite, populare, reale; sînt condamnate acele "preocupări minore și uneori chiar nedemne, ca, spre exemplu, sinonimica ăfemeii venaleă sau a ăcopilului din floria" (p. 75); "viața intimă a curtezanelor interesa poate conducerea veche a institutului, oameni crescuți în cultura capitalisto-mosierească. Noi trebuie să ne lepădam de o
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura Națională, 1998, 212 p.). Preocupările în acest domeniu ale lui V.T. se vor adânci în cele șase semestre (1935-1938), cât s-a aflat la Universitatea din Capitală Bavariei, prin audierea cursurilor de gotica, prin cercetările și călătoriile în marile centre culturale germane, toate demersurile sale
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
câteva teme esențiale ale culturii române. Alexandru Florin Platon și Keith Hitchins examinează continuitățile și discontinuitățile discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire retrospectivă asupra unui trecut adesea ambiguu. Identitatea culturală românească rămâne una dintre preocupările centrale ale numărului de față - Radu Dudău îi dedică un substanțial studiu văzând în interogația identitara o problemă canonica a filosofiei românești. În marginea identității, Constantin Buchet reformulează un titlu mai vechi al lui A.C. Popovici, revenind asupra relației dintre
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
la Turnu Severin, exilat imediat după război și stins din viață la Zürich în 1961, n-a fost, așa cum din ignoranță ne-am închipui, un savant sever absorbit exclusiv de domeniul său, ci un om cu o arie vastă de preocupări și un caracter nobil, dar care știa să prețuiască și plăcerile senzuale ale vieții, vorbele de duh, prietenia, umorul. Revelațiile pe care ni le aduc fragmentele din vastă lui publicistica anticomunista scrisă în exil și din corespondență conturează portretul unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
asemenea ei, scriitorul sare de la o temă la alta, cu o vivacitate ușor derutanta uneori. Volumul tradus de Editură Humanitas, prin eforturile notabile ale lui Nicolae Stoian și ale Magdalenei Popescu-Marin e conceput în așa fel încît să reflecte diversitatea preocupărilor lui Simmel. Sub titlul generic și atotcuprinzător Cultură filozofica găsim un mic compendiu simmelian, o reuniune de estetică (prin cele trei eseuri "Minerul", "Ruină" și "Alpii"), ceea ce autorul numește psihologie filozofica ("Aventură" și "Modă"), mini-biografii artistice (despre Michelangelo și Rodin
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Fremde), concept care a lansat un intreg mod de gîndire în sociologie. Nu știu cît de cunoscut îi e Simmel intelectualului general de la noi și nici nu îmi dau seama cît de cunoscut i-l va face acest volum-panoramă a preocupărilor sale. Traducerea s-a făcut după o ediție apărută în 1983, la editură berlineza Klaus Wagenbach, dar volumul inițial a aparut mult mai devreme, în 1911. Ediția din 1983 fost însoțită, din cîte știu, de o postfața a lui Jürgen
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
tot răul. Rapoartele S.R.I. la care am avut acces, în anii din urmă, în Parlament, bunăoară, sînt concepute și redactate în același limbaj securistic de altădată, vădesc aceeași înțelegere a fenomenelor sociale, politice sau culturale și denotă aceeași confuzie de preocupări că și înainte de 1989.
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
și să ajungă unde nu te-ai aștepta. Nu la o definiție a nostalgiei ajunge acest filozof al paradoxului și intermediarului, ci la o explicitare, poetica în bună măsură, ce-i drept, a mecanismului care declanșează nostalgia. Printr-o asemenea preocupare pentru cazuistica și semiologia nostalgiei, Jankélévitch are ceva în comun, evident inconștient, cu cei mai "profesioniști" cercetători ai fenomenului: medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
viața lui veselă și lipsită de griji de dinainte. Lectură poeziei Angelei Marinescu este un fel de călugărire. Poeta nu acceptă compromisuri - ca să nu mai vorbim de refuzul ei de a face vreun gest de "cucerire" a cititorului. Singură ei preocupare este să "dea" mereu poezia la maximum. Răsucind cu un fel de sadism butonul de care depinde intensitatea trăirilor, ea ajunge la o intensitate paroxistica și continuă totuși să vrea să meargă mai departe. Dorința poetei - un fel de nesaț
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
e vorba numai de corespondență emisă, ea oferă o imagine reprezentativă cu totul despre lumea românească bucovineană în a doua jumătate a secolului nouăsprezece, cu accente pe traiul aranjat, dacă nu îmbelșugat, al unui bătrîn preot bucovinean de țară, cu preocupările sale preoțești, dar și cu cele ale intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că aceste calde scrisori sînt și o pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumita voluptate a tusei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, ansa, exhibate că o preocupare specială. Toate aceste elemente au fost acum abandonate, iar dacă abandonul nu a fost total, atunci ele au trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, șanț aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
eseurile scrise în limba franceză). A fost un copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric matur. Nu au intrat în atenția editorilor săi de pînă acum preocupările sale iudaistice, manifestate, prin cîteva zeci de eseuri și articole, începînd din anul 1919 și pînă tîrziu în timp. Se poate vorbi, are dreptate dl Leon Volovici, de o natură duală a tînărului scriitor, cea de a doua întrupare fiind
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
din anul 1919 și pînă tîrziu în timp. Se poate vorbi, are dreptate dl Leon Volovici, de o natură duală a tînărului scriitor, cea de a doua întrupare fiind cea a publicistului evreu, mult preocupat de această tematica. Motivația acestor preocupări o aflăm, bine instalată, în biografia să. Prin mama sa, Adela, era nepotul ilustului poet de limbă ebraica B. Schwarzfeld (dintr-o cunoscută familie cărturăreasca). Și ceva din spiritualitatea bunicului i s-a transmis cu certitudine. Dar, nu e inutil
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
apar că o primă parte din cartea Eu. , ar putea spune poetul fără să greșească. Cuvintele lui Mircea Cărtărescu din prefață la Tablou de familie (cuvinte care priveau ăntreaga generație '90) i se potrivesc foarte bine lui Mihai Ignat: "nici o preocupare generationistă, nici o ambiție de a schimba față literaturii române, nici un complex și nici o obrăznicie față de eventualele modele - sau anti-modele - literare". O poezie cu adevarat postmodernă, relaxată, promovând cu nonșalanta un discurs oarecum ermetic care i-ar fi contrariat pe optzeciști
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]
-
care se concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
explică, pe înțelesul oamenilor, ignoranți în funcționarea sistemelor bancare, cum a fost posibil ca Băncile corporatiste să devină mai puternice decât guvernele democratice și ce ar mai fi de făcut, în condițiile în care guvernele și parlamentele par lipsite de preocupare și de răspundere privind soarta națiunilor, ajunse pradă mondializării. Această carte a fost prezentă la standul 520 al ACSR, unde m-am întors la timp, ca să constat că acesta se transformase temporar în studio radio, de unde Cristina Mihai, vicepreședinta asociației
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
o lipsă de libertate continuă. Că national-tărănist am fost arestat la grevă studențeasca din 1946 de la Cluj și apoi din nou arestat an cadrul unor organizații clandestine national-tărăniste." Până an anii '60, Nae Antonescu nu a avut drept de semnătură. Preocupările sale de repunere an circulație a unor scriitori pe nedrept ignorați (unora le-a reeditat și opera) și de istorie a presei literare românești l-au dus la o cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
din colecțiile scriitorilor. Or, tocmai acest arbitrariu, aceasta retorica exterioară, aceasta însumare întîmplătoare conferă întregii expoziții un caracter unic și o valoare excepțională. Prin intervalul de timp pe care il acoperă, prin diversitatea lucrărilor și prin interferență ciclurilor tematice, a preocupărilor formale și a investigațiilor stilistice, expoziția de la Muzeul Literaturii este o adevărată retrospectivă, însă una cu totul neobișnuită. În mod paradoxal, deși ea este postuma, cel care face cu adevarat selecția lucrărilor este autorul însuși. Neexistînd, așa cum am amintit deja
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
linia Sebastian, Bonciu, Holban sau Sulutiu. Partea de jurnal intim, caracteristică prozei din anii ă30, e redusă, ca și aceea psihologică, nota comună venind din aspectul experimental al relațiilor dintre personaje, cu un apăsat accent pe sexualitate. În definitiv, singura preocupare a bărbaților și a femeilor, fără excepție recrutați din medii artistice și mondene, pare a fi copulația. Descrierea e uneori îndrăzneață, dar nu scutită de perifrazele metaforice la care românul nostru mai vechi apela în astfel de situații. Senzorialul precumpănește
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]