1,908 matches
-
mai desconsiderate Înainte: polițiști sau informatori (IM) ai Stasi, membri ai PKK, „poliția de partid”, profesorii specializați În „viața de partid” sau În ateism. Foștii membri ai departamentului de ateism de la academie dispăruseră cu toții „din peisaj”, fără a fi cineva preocupat să afle ce deveniseră „dispăruții”. Unul dintre cazurile de „dispariție” evocat era cel al lui Wolfgang Schneider, fost prorector la Parteihochschule Karl Marx, cunoscut pentru articolele lui Împotriva politicii lui Gorbaciov din Neues Deutschland și supranumit de aceea „DDR-Nina Andreevna
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai grave sau mai șăgalnice, aduc nuanțări uneori subtile, de finețe, mai cu seamă când poetul privește înapoi „prin pâclele de toamnă”, într-o rememorare calmă, nostalgică. Cu idei elementare despre poezie, R. exprimă direct ce crede și ce simte, preocupat doar să-și facă discursul cât de cât convingător. Cu un vers modest (dar apreciat de contemporani), R. are locul lui: este cel mai de seamă poet bucovinean de până la 1918. SCRIERI: Poezii, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, Câmpulung
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
putere imaginativă flaubertiană, care face din episoadele narațiunii nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude (o jupuire în Hastinapur, un masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
simte atras de problematica relației individ-colectivitate socială, laitmotiv prezent, în diferite variante, în toate piesele sale. Se pot recunoaște și aici trăsături comune cu creația lui Camil Petrescu, argumentul conflictului dintre individul cu aspirații înalte, vizând atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese mărunte și imediate oferind substanța pledoariei dramatice. Personajele centrale ale pieselor sunt revoltați revendicându-și dreptul la o existență dacă nu desăvârșită, cel puțin corectă. Omul de prisos și Creditorii abordează această problematică din unghiul comentariului moral
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
sporturi și jocuri, munca grea, reduc doar temporar starea de dispoziție înspre agresivitate față de persoanele ce formează obiectul mâniei (Zillmann, 1988). Se pare că atare activități nu descarcă mânia ca atare, ci te fac să o uiți, să o neglijezi, preocupat fiind intens de altceva, starea de arousal și mânie revenind imediat ce îți reamintești incidentul ce ți-a provocat supărarea și furia (Caprara et al., 1994). Cercetările evidențiază că, în general, orice formă de comportament agresiv substituent (inclusiv cel verbal) mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un procedeu ce ar trebui să caracterizeze ascultarea de tip rogersian. Problema care se pune în legătură cu exigențele formulate de Rogers este că, așa cum reiese și din succinta descriere de mai sus, sunt foarte greu de onorat concomitent. Personal, cred că, preocupați mereu de gândul de a nu greși oferind sfaturi, argumente raționale, ori de a răni cumva sensibilitatea partenerului, ajungem la ceea ce s-ar putea numi o neputință rogersiană în comunicare. Observațiile formulate de Rogers au, desigur, o valoare orientativă, actul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Astfel, Taylor (1994) consideră că există: cooperanții, care sunt interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; competitorii, orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț; individualiștii, preocupați să obțină cât mai mult ei înșiși, indiferent dacă partenerul pierde sau câștigă. O anume strategie dintre cele trei se practică în funcție de natura activității (la un concurs de înot individual, doar unul poate să câștige, competiția este inevitabilă, în timp ce, într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vedea destul de exact lucrurile; cei ce se consideră nedreptățiți vor milita să li se facă dreptate sau, judecând realist șansele izbânzii în acest sens, își vor micșora pe viitor eforturile (vezi și experimentul lui Greenberg, 1988). 2) Indivizii sunt foarte preocupați nu doar de recompensele primite în raport cu ceilalți membri ai grupului, ci și de procedurile prin care s-a efectuat repartiția recompenselor, ceea ce se numește justiție procedurală. Trei factori mai importanți sunt implicați în judecarea corectitudinii procedurii de distribuție: a) dacă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea criticii (1996) reunește studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
alte plachete, le-a publicat mai întâi în revista „Zborlu a nostru” din Freiburg, însă mai cu seamă în „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București. Spre deosebire de Dina Cuvata, autor cu talent mai degrabă folcloric, S.-M. are o expresie mai elaborată, preocupată să pună în metaforă relația ei cu sine și cu lumea, în felul în care o face și Kira Iorgoveanu, dar cu un plus enigmatic, ce sporește farmecul spunerii. Fiorul meditației, nota reflexiv-metaforică sunt caracteristici evidente atunci când poeta abordează dragostea
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
a profesiei - Pragurile submarine (1968), O problemă de familie (1977), Un om insuportabil (1984) etc. Piesa cea mai reușită din serie rămâne Moartea ultimului golan (1975), și aceasta o satiră destul de facilă a arivismului, însă personajul central, un tânăr snob preocupat și de teoretizarea metodelor inteligenței sociale, se reține. Când scrie teatru pentru copii - Taina băiatului timid (1969), Teză la limba română (1973) ș.a -, S. dublează accentul moralizator și supapele comice pornind de la pretexte dramatice inconsistente. De pildă, taina băiatului
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
Ioan Gură de Aur al lui Palladius. Teofil trebuie să fi fost ales patriarh al Alexandriei de către episcopii reuniți pentru funeraliile predecesorului său, Timotei, între iulie 384 și iulie 387. A condus Biserica egipteană ca un principe lipsit de scrupule, preocupat mai cu seamă de consolidarea puterii sale. A făcut eforturi constante pentru a obține controlul asupra Patriarhiei de la Constantinopol, care fusese proclamată de către conciliul ținut aici în 381 a doua autoritate creștină după Roma, în timp ce Alexandria fusese retrogradată pe locul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și asemănarea lui Dumnezeu, îi atribuiau acestuia un corp cu formă umană. Pe atunci, cei mai mulți călugări egipteni - cu excepția unei minorități origeniste - erau adepți ai pozițiilor antropomorfite; ei s-au dus la Alexandria și au protestat violent în fața casei episcopului. Acesta, preocupat tot timpul de păstrarea unor bune raporturi cu puternicii călugări, i-a liniștit cu promisiunea că îl va condamna pe Origen și origenismul. în biserica monahilor din deșertul Nitria, Teofil a organizat un sinod unde s-a consfințit condamnarea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
caracterizate de un monofizism moderat; deși respinse pe bună dreptate de adversari ca apocrife, acestea aveau să cunoască un enorm succes, mai cu seamă în Occident - firește, nu pentru tezele cristologice, ci pentru doctrina mistică (cf. pp. 000-000). Teologia calcedoniană, preocupată mai ales de definirea ipostasului, era reprezentată cu succes de Leonțiu din Bizanț (care, conform cercetărilor lui M. Richard, nu poate fi definit ca neocalcedonian, ci ca un calcedonian autentic) și, de pe o poziție ce concorda cu neocalcedonismul lui Iustinian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe nume Auxanon; Socrate nu-l simpatizează pe Ioan Hrisostomul și crede că nenorocirile care aveau să-l lovească se datorează faptului că Dumnezeu a vrut să-l pedepsească pentru că i-a prigonit pe novațieni; și atitudinea sa ostilă, însă preocupată, față de Chiril al Alexandriei, ar putea fi determinată de faptul că, la începutul episcopatului său, Chiril îi tratase pe novațieni cu excesivă duritate. a) Istoria bisericească Așadar, opera sa este o Istorie bisericească ce continuă scrierea lui Eusebiu, așa cum declară
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
analitică, perspicacitate, determină nu numai întreaga structură a criticii sale, ci și obiectul și finalitatea ei. Instrumentul își creează, în acest caz, domeniul asupra căruia se exercită un spațiu de pătrundere nelimitat. Din care suprafețele sunt, bineînțeles, excluse. Pentru criticul preocupat întotdeauna doar de partea ascunsă, mai greu accesibilă a operei, o cantonare, fie și de moment, în locul comun sau într-un plan al evidenței, devine insuportabilă.[...] O altă calitate de prim ordin a criticii lui Lucian Raicu este marea disponibilitate
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
aglomerațiilor urbane - băile, șoseaua, „paradisul slujnicelor”, Calea Văcărești, sălile de întruniri politice. Profund înduioșat când evocă urmele de odinioară, cu un umor indulgent față de reminiscențele unei civilizații specifice, S. e ironic și sarcastic cu politicienii și edilii indiferenți față de tradiție, preocupați doar de imitarea Occidentului. Puțin întrebuințată aici, înzestrarea de portretist a autorului se reliefează în galeria de crochiuri din Schițe parlamentare. Sunt de reținut, de asemenea, cele aproape două sute cincizeci de „caracterizări” cuprinse în lucrarea Grafologia..., întrucâtva „mecanice” (G. Călinescu
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
depășit faza declarațiilor și a primelor încercări. Și cercetătorii români (lăsându-le deoparte pe „feministe”, mult mai harnice, mai ales după 199016) nu fac excepție în partea aceasta a Europei. Dacă înregistrăm sub beneficiu de inventar cercetările apărute până în 1990, preocupate mai cu seamă de exploatarea „perspectivei cantitative” (Alin Ciupală) și neferite de o anumită presiune ideologică 17, titlurile ce s-ar cuveni pomenite rămân foarte puține. în ultimii ani, însă, lucrurile au prins, parcă, să se miște. Au început, se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu soțul legiuit. Și totuși Tudora ajunge din nou la închisoarea ispravnicilor, iar bunurile ei rămân confiscate. Soluțiile ar fi fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide. Se amestecă și Manolache, fratele Tudorei, care se declară preocupat (într-o jalbă datată 18 decembrie 1799) de lucrurile care i se întâmplă sorei sale (o socotește cu tărie inocentă și crede că întreaga tevatură se datorează unor conflicte din familia lui Dumitrache), despre care nu știa dacă „au murit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
științele politice nu se dezminte, el retrăiește totul dintr-o perspectivă a actualității, și analitică, adesea critică, dar și învăluită într-un halou nostalgic. Observații profunde, subtile, caracterizări pregnante contribuie la refacerea climatului social. Nu se dezminte însă nici moralistul, preocupat, fără să plictisească, de relevarea semnificațiilor etice ale faptelor relatate. Secțiunea a doua, datând după 1965, include, într-o alcătuire bine gândită, mărturisiri și portrete ale celor care i-au marcat lui S., într-un fel sau altul, anii de
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
raporturile sale cu acțiunea psihologică, se poate prezenta fie ca un om activ, fie ca un om inactiv. Omul activ este o persoană motivată psihologic, care are sentimentul că face ceva util, necesar, bun, folositor, durabil. Este o persoană dinamică, preocupată sau chiar pasionată de ceea ce face, care Îi antrenează pe ceilalți. În plus, are un tip de activitate regulată, constantă, care-l stimulează și pentru care se dedică, ducând până la capăt acțiunea Întreprinsă. Omul inactiv este o persoană nemotivată psihologic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înaintare către starea de desăvârșire, către perfecțiunea morală pe care o dau virtuțile. Considerată din acest punct de vedere, terapia morală ne apare cu un cadru lărgit, ca o acțiune psihomorală permanentă de care persoana umană trebuie să fie mereu preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai cei căzuți sau cei aflați În suferință au nevoi morale de sprijin și călăuzire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la Viena În 1855. Mărimea sa o apropie de picturile comandate de guvernul francez pentru noua Galerie d’Histoire de France la palatul Versailles În anii 1840”. Succesul ei se datorează reproducerii din 1855, Într-o revistă pariziană, L’Illustration, preocupată să redea imaginea frontierelor Europei cu Orientul, În care Alecsandri publicase de altfel unul din textele sale cele mai „orientaliste”, Le lac Blanc, traducerea amplificată, occidentalizată din Balta Albă (1848)5, cu tot cu Căruța de poștă valahă a lui Aman. „Cheia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și în context european, realizată dintr-o perspectivă comparatistă. Încă de la prima sa lucrare de amploare, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice (elaborată în 1956 ca teză de licență, dar publicată în volum abia în 1992), se arată preocupat „de a pătrunde esența istoriei și a destinului spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
raporturile lui cu copilul sunt raporturi educative, cu repercusiuni importante asupra formării lui viitoare. Există destui părinți care se mândresc cu atitudinea lor severă față de copil, penalizându-l la tot pasul, îndepărtându-l afectiv, transformându-l într-un individ timorat, preocupat să-și ascundă intențiile, dorințele, greșelile, simțind nevoia să mintă, să recurgă la gesturi extreme atunci când nu face față pretențiilor exagerate ale părinților. În familiile în care neînțelegerile dintre părinți se acutizează, copilul începe să se frământe, să simtă că
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]