1,955 matches
-
8 voturi din 12 ("Cotidianul", 21.II.2006) Doi din cinci bucureșteni călătoresc cu metroul. Contextele indicate mai sus au arătat că de apariția prepoziției din sunt răspunzătoare caracteristicile morfosintactice și semantice ale nominalului cu care aceasta se combină. Ocurența prepoziției din sau a lui dintre este determinată însă, așa cum am anticipat deja, și de caracteristicile gramaticale ale termenului care indică partea. Am văzut astfel că puțin, un pic, ceva se combină numai cu din. Pe lângă aceste elemente, mai sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
însă, așa cum am anticipat deja, și de caracteristicile gramaticale ale termenului care indică partea. Am văzut astfel că puțin, un pic, ceva se combină numai cu din. Pe lângă aceste elemente, mai sunt și alți termeni corespunzători părții care selectează numai prepoziția din sau măcar o preferă. De pildă, când grupul nominal corespunzător părții este reprezentat prin nimic, se folosește mai ales prepoziția din, urmată de un plural: Nu am ales nimic din toate acestea ( G. Liiceanu, Despre limită) Ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
ceva se combină numai cu din. Pe lângă aceste elemente, mai sunt și alți termeni corespunzători părții care selectează numai prepoziția din sau măcar o preferă. De pildă, când grupul nominal corespunzător părții este reprezentat prin nimic, se folosește mai ales prepoziția din, urmată de un plural: Nu am ales nimic din toate acestea ( G. Liiceanu, Despre limită) Ce fel de laș vine, în mă-sa, să se uite la piese și nu înțelege nimic din ele? ("Dilema veche", 3-9.II.2006
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
să se uite la piese și nu înțelege nimic din ele? ("Dilema veche", 3-9.II.2006). Nimic din toate acestea nu a avut succesul scontat ("22", 15-21.II.2006). Este relevant că, în corpusul nostru, nimic se întâlnește numai împreună cu prepoziția din. Combinarea lui nimic numai cu prepoziția din își găsește explicația în semantica acestuia, pronumele negativ nimic prezentând trăsătura inerentă [-Separativ], față de pronumele negativ niciunul, de exemplu, care se caracterizează prin trăsătura [+ Separativ] și care se poate construi cu dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
înțelege nimic din ele? ("Dilema veche", 3-9.II.2006). Nimic din toate acestea nu a avut succesul scontat ("22", 15-21.II.2006). Este relevant că, în corpusul nostru, nimic se întâlnește numai împreună cu prepoziția din. Combinarea lui nimic numai cu prepoziția din își găsește explicația în semantica acestuia, pronumele negativ nimic prezentând trăsătura inerentă [-Separativ], față de pronumele negativ niciunul, de exemplu, care se caracterizează prin trăsătura [+ Separativ] și care se poate construi cu dintre 7: E adevărat, probabil că niciunul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
7: E adevărat, probabil că niciunul dintre ei nu stătuse în viața lui la vreo coadă la care "nu apuci" (C. T. Popescu, Copiii fiarei). Deși mai greu de acceptat, nu este exclus totuși ca nimic să se construiască și cu prepoziția dintre, atunci când urmează un nominal plural (probabil ca rezultat al aplicării mecanice a normei după care dintre, și nu din, este urmat de un plural): Nimic dintre toate acestea nu a funcționat în regiunile afectate (arhiva.wall-street.ro) Nimic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
regiunile afectate (arhiva.wall-street.ro) Nimic dintre lucrurile pe care ieri le socoteam drept înălțătoare, astăzi nu mă mai ridică (www.nordlitera.ro). În schimb, indefinitul negativ nimeni, specializat pentru referirea la persoane, este mai ușor acceptabil în combinație cu prepoziția dintre, ca în exemplele 8: Nimeni dintre privitori nu era trist, sunt aproape sigur de asta (buddha.voce.ro/2008) Nimeni dintre noi nu poate face mai mult decât de obicei (www.antena3.ro). 3. PREPOZIȚIILE PARTITIVE ÎNTRE ȘI PRINTRE
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
acceptabil în combinație cu prepoziția dintre, ca în exemplele 8: Nimeni dintre privitori nu era trist, sunt aproape sigur de asta (buddha.voce.ro/2008) Nimeni dintre noi nu poate face mai mult decât de obicei (www.antena3.ro). 3. PREPOZIȚIILE PARTITIVE ÎNTRE ȘI PRINTRE Prepozițiile partitive între și printre introduc foarte frecvent un adjunct partitiv. Dintre exemplele din corpus ce conțin un adjunct partitiv marcat prin între sau printre, selectăm următoarele: Printre atât de gingașele statuete de Tanagra, una avea
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
dintre, ca în exemplele 8: Nimeni dintre privitori nu era trist, sunt aproape sigur de asta (buddha.voce.ro/2008) Nimeni dintre noi nu poate face mai mult decât de obicei (www.antena3.ro). 3. PREPOZIȚIILE PARTITIVE ÎNTRE ȘI PRINTRE Prepozițiile partitive între și printre introduc foarte frecvent un adjunct partitiv. Dintre exemplele din corpus ce conțin un adjunct partitiv marcat prin între sau printre, selectăm următoarele: Printre atât de gingașele statuete de Tanagra, una avea aripi mari de arhanghel, sâni
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
perioada postplatonică, continuitatea subiectului este asigurată, între alții, de Filon din Alexandria (A. Pleșu, Despre îngeri) Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află si iubirea de libertate (G. Liiceanu, Despre limită). Adjunctul partitiv indicat de prepozițiile între sau printre este adesea reprezentat de o propoziție relativă introdusă prin care9: O nouă generație de scriitori austrieci, între care Peter Handke și Thomas Bernhardt, continuă tradiția unei apocalipse din ce în ce mai puțin veselă și mai violentă (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
ani, când am apărat diverse minorități, printre care pe homosexuali, și când am scris Evangheliștii, și când am demascat corupți din partide socialiste, nu m-am oprit să mă întreb dacă servesc stânga sau dreapta ("22", 15-21.II.2006). Aceste prepoziții introduc mult mai rar un complement partitiv (al unei mărci de gradare), ca în exemplele: Tocmai el, slăvitul administrator, el, cel mai înțelept între înțelepți? (www.fanclub.ro) Eu, unul, nu vă permit să-l jigniți pe cel mai cinstit
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
VS UN PRIETEN DE-AI MEI Mai mulți lingviști au adus în discuție construcțiile de tipul un prieten de-al meu, respectiv un prieten de-ai mei fie pentru a impune numai o construcție în virtutea unei norme care spune că prepoziția partitivă trebuie să se construiască cu un plural (cf., de exemplu, în GA I), fie pentru a explica apariția uneia în raport cu cealaltă (cf. Frâncu 1983), fie pentru a le interpreta ca atare, în mod separat (cf. Nedelcu 2005, Cornilescu 2006
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
din textele vechi: nece o dzisă de-ale mele (Legenda duminicii - "Codex Sturdzanus") nice o dzisă de-a mele (Legenda duminicii - "Manuscrisul Marțian") oaste de-a lui Mihai-Vodă (M. Costin, Letopisețul Țării Moldovei). În plus, construcțiile cu nominalele conectate prin prepoziția partitivă la singular au o explicație diferită de cele cu nominalul de pe poziția întâi la singular și cu nominalul de pe poziția a doua la plural. În Nedelcu (2005) arătam că interpretarea construcției cu ambele nominale la singular ca o construcție
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
indicând faptul că referentul său nu este singurul aflat într-o anumită relație cu referentul desemnat de genitiv/posesiv 10. Faptul că de nu împiedică realizarea acordului între N1 și N2 la singular ar putea sugera că de nu este prepoziție. Acesta a fost motivul pentru care propuneam în Nedelcu (2005) ipoteza analizei lui de-a ca un compus lexical, o variantă a lui al, care exprimă nonunicitatea. Faptul că de este marcă a unui anumit tip de genitiv/posesiv este
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
o construcție precum un prieten de-ai mei, printr-o serie de particularități sintactice și semantice. Acestea din urmă justifică existența a două tipare de construcție și, implicit, analiza unuia în raport cu celălalt, nu respingerea unuia în favoarea celuilalt 12. 5. CONCLUZII Prepozițiile mai des utilizate pentru a conecta un component care exprimă partea și altul care exprimă întregul sunt cele formate de la de - din și dintre. În afară de contextele numeroase în care din și dintre sunt în variație liberă, se înregistrează și o
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
care exprimă partea și altul care exprimă întregul sunt cele formate de la de - din și dintre. În afară de contextele numeroase în care din și dintre sunt în variație liberă, se înregistrează și o serie de contexte specifice fiecăreia dintre cele două prepoziții. Celelalte prepoziții partitive - între și printre - se întâlnesc mai rar decât prepozițiile din și dintre. Spre deosebire de ultimele, care marchează complemente (ale unui termen indefinit sau ale unei mărci de gradare) și adjuncți, între și printre marchează îndeosebi adjuncți (reprezentați adesea
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
partea și altul care exprimă întregul sunt cele formate de la de - din și dintre. În afară de contextele numeroase în care din și dintre sunt în variație liberă, se înregistrează și o serie de contexte specifice fiecăreia dintre cele două prepoziții. Celelalte prepoziții partitive - între și printre - se întâlnesc mai rar decât prepozițiile din și dintre. Spre deosebire de ultimele, care marchează complemente (ale unui termen indefinit sau ale unei mărci de gradare) și adjuncți, între și printre marchează îndeosebi adjuncți (reprezentați adesea de propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
de - din și dintre. În afară de contextele numeroase în care din și dintre sunt în variație liberă, se înregistrează și o serie de contexte specifice fiecăreia dintre cele două prepoziții. Celelalte prepoziții partitive - între și printre - se întâlnesc mai rar decât prepozițiile din și dintre. Spre deosebire de ultimele, care marchează complemente (ale unui termen indefinit sau ale unei mărci de gradare) și adjuncți, între și printre marchează îndeosebi adjuncți (reprezentați adesea de propozițiile relative) și complemente numai ale unei mărci de gradare. Construcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
și dintre. Spre deosebire de ultimele, care marchează complemente (ale unui termen indefinit sau ale unei mărci de gradare) și adjuncți, între și printre marchează îndeosebi adjuncți (reprezentați adesea de propozițiile relative) și complemente numai ale unei mărci de gradare. Construcțiile conținând prepoziția de și două componente nominale la singular, de tipul un prieten de-al meu, nu sunt abateri de la normă, ci presupun o interpretare deosebită de construcțiile apropiate, cu primul termen, corespunzând părții, la singular, iar al doilea, întregul, la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
În ceea ce privește raportul cu norma, considerăm că, în acceptarea construcțiilor de tipul un prieten de-al meu, avem ca sprijin important și prestigiul oamenilor de cultură valoroși care nu le ocolesc. 1 În limba veche se întâlneau și construcții partitive cu prepoziția de urmată de o formă nonmarcată de N-Ac: Deaci vereră cu noi urii de ucenicii de Chiesariia (Codicele Voronețean); Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu și spuindu lucrurele sale (Codicele Voronețean); Să ia o parte de sfânta
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
dracu se întâmplă cu trenul ăsta?, "Revista 22" (15-21 febrarie 2006), "Cotidianul" (6 februarie 2006, 21 februarie 2006, 27 februarie 2006), "Dilema veche" (3-9 februarie 2006), IVLRA. Pe baza acestuia vom face aprecieri cantitative sau chiar statistici relevante pentru dinamica prepozițiilor partitive în limba actuală. Pe lângă acest corpus, pentru atestări, am utilizat și alte surse, luate de pe internet sau din texte vechi. 3 Și în textele vechi se înregistrează o inconsecvență în utilizarea celor două prepoziții. Vezi exemple precum: mulți din
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
chiar statistici relevante pentru dinamica prepozițiilor partitive în limba actuală. Pe lângă acest corpus, pentru atestări, am utilizat și alte surse, luate de pe internet sau din texte vechi. 3 Și în textele vechi se înregistrează o inconsecvență în utilizarea celor două prepoziții. Vezi exemple precum: mulți din căpetenii, unul dintre dânșii (I. Neculce, Letopisețul...); cea mai mare parte din oștile sale, una dintre cele mai vestite (N. Bălcescu, Românii...); fiecare din ei, un principe dintre ei ( B. Petriceicu Hasdeu, Ioan-Vodă cel Cumplit
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
trăsături sintactice comune). Cuvintele limbii române se grupează în zece clase lexico-gramaticale numite părți de vorbire. Din punct de vedere morfologic, cele zece părți de vorbire se pot clasifică în flexibile -substantivul, articolul, adiectivul, pronumele, numeralul și verbul și neflexibile prepoziția, conjuncția și interjecția. Adverbul ocupă o poziție de mijloc: deși neflexibil, prin categoria gradelor de comparație se leaga și de părțile de vorbire flexibile. Părțile de vorbire flexibile își modifică formă pentru a exprima noțiunile morfologice fundamentale, numite categorii gramaticale
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu au înțeles de--sinestatator. ele sunt instrumente gramaticale, servind la exprimarea raporturilor sintactice. Ținând cont de aceste considerații teoretice, de baremele prevăzute în programele școlare și de particularitățile de varsta ale copiilor de 9-10 ani, consider că la
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de propoziție sunt cele mai mici unități sintactice. Numai unele părți de vorbire, c e l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re stabilesc între cuvintele unei propoziții sau între propozițiile unei fraze, se
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]