1,376 matches
-
influență RP asupra culturii organizaționale. Una dintre ele este prezentată într-o culegere de "noi perspective asupra relațiilor publice". În sinteză pe care o face referitor la perspectivele care vizează dimensiunea culturală a RP Toby MacManus 79 pleacă de la aceeasi presupoziție că autorii comentați anterior: "While culture hâș acquired many different meanings, a fundamental distinction is made between culture aș the result of socialization into a society's values, symbols and customs Hofstede's mental programming and the conception of organizations
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
organizația însăși funcționează, ca un agregat de grupuri, cum ar fi conducerea și angajații sau membrii profesiilor și sindicatelor, generaliștii și specialiștii. Aceasta presupune o analiză socială fundamentală și înțelegerea faptului că trebuie analizată cultură, modelele de credințe, atitudini, opiniile, presupozițiile de bază și practicile obișnuite care disting un grup cultural de altul în ansamblul social și în interiorul organizației.") 76 Ibid., p. 124. ("Relațiile publice se suprapun cu activitatea de dezvoltare a organizației, deoarece organizațiile încearcă să își modifice culturile. Una
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
simț critic", se spune într-unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397). Re-valorizarea dimensiunii spirituale a omului sau a unei "psihologii a adîncurilor" este, de exemplu, privilegiată, în detrimentul unei lecturi atee, pansexualiste și materialiste a presupozițiilor freudiene. [Spre deosebire de modul "difuzării"], "propagarea are ca obiectiv provocarea unei conduite la toți membrii unui grup [...]. Spre deosebire de difuzare, unde este vorba întotdeauna de o incitare la luări de poziție parțiale sau "atomizante", aici remarcăm apariția unei construcții de ansamblu care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale UE. Pe de altă parte, europartidele n-au așteptat să le fie propice cadrul instituțional pentru a se mobiliza și a contribui conștient sau inconștient la reducerea triplului deficit. Implicațiile analizei PSE atestă acest fapt și pun la îndoială presupozițiile teoriilor interguvernamentală, instituțională și neofuncțională despre contribuția partidelor europene. În registrul legitimității, PSE a ajutat la legitimarea indirectă a guvernării economice europene, contribuind la dezvoltarea politicii locurilor de muncă în Uniunea Europeană. De asemenea, a ajutat la legitimarea politicii UE, în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
să pornească de la epopee către roman, și se poate spune că romanul a luat naștere ca un gen al femeilor. În acest sens, dezvoltări recente ale genului epic, determinate de recuperările de spațiu din perioada postcolonială, lansează mari provocări oricărei presupoziții deterministe despre evoluția genurilor. Epopeea tinde să fie tot mai puțin legată de un trecut de cuceriri, legendar și glorios, și tot mai mult de rezistența opusă invadatorilor și de încercarea reînnoită a celor colonizați odinioară să le "ia locul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
iar paralepsă înseamnă "ceva ce este adăugat pe lateral". Pentru o teorie completă asupra elementului timp la Genette, sugerez cititorilor să consulte traducerea în engleză a scrierilor sale ( 1980). Barbara Herrnstein Smith a lansat demult un mesaj de avertizare în legătură cu presupoziția că fabula este preexistentă povestirii (1980). Paradoxul acestei delimitări a fost investigat în detaliu de Chase (1986) și teoretizat mai departe de Culler (1981), în psihanaliză și în romanul de mistere. Deși eu mențin în continuare distincția, sînt cu totul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prima vedere, dar se dovedesc a fi diferite în anumite puncte esențiale; pe de altă parte, ea ne permite să comparăm structurile actanțiale ale fabulelor aparent foarte diferite. O analiză a acestui tip ne poate arăta aspecte neașteptate ale semnificațiilor. Presupoziția că modelul conturat anterior este singurul posibil ar fi absurdă. Exact ca în cazul analizei evenimențiale, există multe alte posibilități de abordare a problemei care ar putea sau nu ar putea să se îmbine cu modelul pro-pus de noi. Pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Orice concepție despre lume se reazemă, evident, pe domeniul metafizic, care se află în spatele aparatului reprezentărilor noastre. Unitatea sistematică a reprezentărilor noastre cată să acopere o unitate a lumii care se află în afara domeniului reprezentărilor; aceasta nu-i decât o presupoziție care mai departe nu poate fi dovedită; de unde apoi toate acele dispute pe tărâm religios și filozofic având ca resort tocmai eterogenitatea presupozițiilor de natură metafizică. Cum însă orice concepție despre lume este logic infailibilă, chestiunea dacă, în fondul ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să acopere o unitate a lumii care se află în afara domeniului reprezentărilor; aceasta nu-i decât o presupoziție care mai departe nu poate fi dovedită; de unde apoi toate acele dispute pe tărâm religios și filozofic având ca resort tocmai eterogenitatea presupozițiilor de natură metafizică. Cum însă orice concepție despre lume este logic infailibilă, chestiunea dacă, în fondul ei, e și singura justă rămâne o zadarnică ceartă de cuvinte. Fiecare își poate aroga o atare calitate, la fel de pe drept sau pe nedrept
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e și singura justă rămâne o zadarnică ceartă de cuvinte. Fiecare își poate aroga o atare calitate, la fel de pe drept sau pe nedrept, deoarece aici lipsește instanța de drept, căci creierul nostru, categoric, nu poate trece dincolo de reprezentările lui, iar presupozițiile de acest fel se află tocmai acolo unde el nu mai poate ajunge. {EminescuOpXV 24} ["FILOZOFIE ȘI ARTĂ"] 2287 Istoria este arena de luptă a mediocrului și obișnuitului - când [contempli] istoric, o auzi deopotrivă vorbind, o vezi gesticulând - aceste manifestări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este european,. Kawabata este european. Poate că nu în atitudine și în ideologie, dar în mod sigur în marele subconștient colectiv al operei de artă, în "filozofia" acestui domeniu al cunoașterii, așa cum a fost el întemeiat de anticii greci. în presupoziții, în ceea ce nu este exprimat dar este determinant pentru o scriere literară. Gândirea postmodernă se străduiește să arate, de cî-teva decenii încoace, ce nu este în regulă cu arta înaltă: aroganța, autarhia, elitismul ei. închiderea în muzee, îndepărtarea de viața
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care ar trebui să le recunoaștem și investigăm, în loc să le ignorăm sau să le punem sub semnul întrebării. Demersul investigației teoretice este orientat, la nivelul său inferior, către o abordare critică: identificarea, formularea, rafinarea și punerea sub semnul întrebării a presupozițiilor generale pe baza cărora se desfășoară discuția curentă asupra politicii internaționale. La nivelul său superior, demersul este interesat de construcția teoretică: de stabilirea veridicității sau falsității unor presupoziții, a faptului că unele argumente sunt valide sau nu, realizând astfel o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o abordare critică: identificarea, formularea, rafinarea și punerea sub semnul întrebării a presupozițiilor generale pe baza cărora se desfășoară discuția curentă asupra politicii internaționale. La nivelul său superior, demersul este interesat de construcția teoretică: de stabilirea veridicității sau falsității unor presupoziții, a faptului că unele argumente sunt valide sau nu, realizând astfel o structură solidă a cunoașterii". Acest citat arată că Bull consideră că teoria explicativă și cea constitutivă sunt amândouă necesare studiului relațiilor internaționale: investigația intelectuală ar fi incompletă fără
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o poziție pe care Keohane (1988) a luat-o împotriva postmodernismului, și anume faptul că axarea pe problemele din filosofia științelor sociale conduce la neglijarea unor domenii importante din cercetarea empirică. Criticii acestei poziții susțin că ea se bazează pe presupoziții teoretice neprecizate sau nedovedite privind scopurile studierii relațiilor internaționale, și în special pe ideea că disciplina ar trebui să fie preocupată de chestiuni care sunt de o mai mare importanță pentru state decât pentru actorii din societatea civilă care încearcă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inegalitățile materiale. După cum am menționat mai devreme, în teoria relațiilor internaționale este important să fim la fel de preocupați de modul în care este abordat studiul politicii internaționale, pe cât suntem de evenimente, probleme și actori din sistemul global. Este necesar să examinăm presupozițiile din planul doi, pentru că toate formele de analiză socială pun întrebări importante despre constituirea morală și culturală a observatorului. Este important să reflectăm asupra intereselor cognitive și presupozițiilor normative care stau la baza cercetării. Ideea este să devenim extrem de conștienți
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de evenimente, probleme și actori din sistemul global. Este necesar să examinăm presupozițiile din planul doi, pentru că toate formele de analiză socială pun întrebări importante despre constituirea morală și culturală a observatorului. Este important să reflectăm asupra intereselor cognitive și presupozițiilor normative care stau la baza cercetării. Ideea este să devenim extrem de conștienți de presupozițiile, prejudecățile și înclinațiile ascunse despre ceea ce este și ce poate fi lumea socială și politică. Conform diferitelor perspective "critice", este inutil sau nerealist să încercăm să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
planul doi, pentru că toate formele de analiză socială pun întrebări importante despre constituirea morală și culturală a observatorului. Este important să reflectăm asupra intereselor cognitive și presupozițiilor normative care stau la baza cercetării. Ideea este să devenim extrem de conștienți de presupozițiile, prejudecățile și înclinațiile ascunse despre ceea ce este și ce poate fi lumea socială și politică. Conform diferitelor perspective "critice", este inutil sau nerealist să încercăm să ne descurcăm și fără aceste presupoziții. Într-adevăr, abordările postmoderniste au pus accentul pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cercetării. Ideea este să devenim extrem de conștienți de presupozițiile, prejudecățile și înclinațiile ascunse despre ceea ce este și ce poate fi lumea socială și politică. Conform diferitelor perspective "critice", este inutil sau nerealist să încercăm să ne descurcăm și fără aceste presupoziții. Într-adevăr, abordările postmoderniste au pus accentul pe diferitele experiențe ale lumii relațiilor internaționale, susținând în același timp că toate punctele de vedere trebuie să fie supuse formelor de analiză critică care pun în evidență limitările și excluderile lor (George
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ci ajută la modelarea ei. Prin ce se deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? Cu toate că acest volum identifică perspectivele majore, autorii nu vor să dea impresia că școlile de gândire reprezintă tradiții teoretice monolitice și omogene. Cu toate că pot împărtăși anumite presupoziții elementare, exponenții oricărei perspective pot avea poziții profund diferite și chiar conflictuale privind chestiunile prezentate anterior. Feminismul și marxismul sunt exemple de "pălării" foarte largi care prezintă o mare diversitate și pot să pară uneori atât de diferite între ele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cox (1992b: 132), "ontologia stă la baza oricărei investigații. Nu putem defini o problemă în politica globală fără a presupune o anumită structură compusă din tipurile relevante de entități implicate și din forma relațiilor relevante dintre ele". El adaugă că "presupozițiile ontologice [sunt] inerente ...în termeni precum "Relații Internaționale", care par să echivaleze națiunea cu statul și să definească domeniul ca fiind limitat la interacțiunile între state" (Cox 1992b:132). Cox afișează o preferință pentru concentrarea pe modul cum se combină
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au aflat în centrul discuțiilor despre distribuția justă între săraci și bogați, despre responsabilitățile morale de a repara daunele aduse mediului. Obligațiile față de speciile non-umane și față de generațiile viitoare au fost teme importante ale eticii mediului. Ecologismul internațional a criticat presupozițiile dominante până în anii '60 despre creșterea economică nelimitată și despre încrederea în virtuțile capitalimului sălbatic. Întrebări privind perspectivele "responsabilității ecologice" a statelor și cetățenia ecologică globală, care au fost discutate recent în gândirea și practica politică a verzilor, au o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Realismul evidențiază constrângerile asupra politicii impuse de egoismul uman și de absența unui guvern internațional ("anarhia"), care duc la "primatul puterii și securității în toate aspectele vieții politice"(Gilpin 1986: 305). Raționalitatea și centrarea pe stat sunt identificate frecvent ca presupoziții centrale ale realismului (de exemplu Keohane 1986: 164-65). Dar nicio teorie (suficient de cuprinzătoare) a relațiilor internaționale nu presupune iraționalitatea. Iar dacă ne referim la "state" ca la o prescurtare pentru ceea ce Gilpin numește "grupuri de conflict" (1996:7) sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prefer denumirea de "realism biologic", care identifică o caracteristică substanțială distinctivă a acestui tip de realism. Sunt însă puțini cei care susțin această alegere.) Realiștii mai pot fi clasificați în continuare pe baza intensității și a exclusivității atașamentului lor pentru presupozițiile realiste centrale. Aici putem imagina un continuum de poziții diferite. Realiștii "radicali" exclud din politica internațională aproape orice altceva în afară de putere și interes propriu. Trimișii atenieni către Melos din Istoria lui Tucidide (1982: Cartea V, Capitolul 85-113) exprimă o astfel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tipic comportamentul. Decât să ne întrebăm dacă Hobbes descrie lumea în mod precis desigur, el nu o face: o mare parte, chiar cea mai mare, a politicii se află în afara sferei sale de analiză ar trebui să ne întrebăm dacă presupozițiile sale teoretice ne ajută să înțelegem elemente importante ale realității politice internaționale. Hobbes, la fel ca cei mai mulți dintre realiști, se arată sceptic în ce privește schimbarea naturii umane. Analiștii pot în mod rațional să nu fie de acord asupra variabilității și maleabilității
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
defensivi ar fi nerealist de pașnică. Cu toate acestea, în afara cazului în care majoritatea statelor ar fi poziționaliști defensivi, relațiile internaționale ar fi un război hobbesian al tuturor împotriva tuturor ceea ce nu este. Realismul pare să aibă nevoie de amândouă presupozițiile pentru a menține raza de acțiune la care cei mai mulți dintre realiști aspiră. Există cel puțin două modalități de a proceda. Realismul ofensiv și cel defensiv pot fi văzute ca tipuri de logică abstractă a interacțiunii, mai degrabă decât ca argumente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]