2,529 matches
-
o moarte asemănătoare, căutând o nouă capitală imperiului. El a fost îndemnat la acestea mai ales de legatul parților”). La rândul său Suetoniu (Vie de Néron 40, 1) vorbește de intenția tiranului de a conduce imperiul din Ierusalim: „Astrologii îi preziseseră demult lui Nero că va fi înlăturat, iar, referitor la aceasta, el pronunțase celebrele cuvinte: Prin artă dobândim nemurirea, astfel se arată și mai întemeiată cultivarea artei lirei, plăcută prințului, necesară omului (simplu). Cu toate acestea, unii îi promiseseră că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
timp, la intervale aproximativ regulate, În viața lumii și a oamenilor se face auzită, prin profeți, vocea lui Dumnezeu. Profeții sunt persoane alese, cei care văd Înainte (etimologie gr. pro și phainomai = a vedea Înainteă sau cei care vorbesc Înainte, prezic sau prorocesc (etimologie lat. pro și oros = a vorbi Înainte, a prevestiă. De fiecare dată când se face auzită, vocea lor reprezintă un avertisment adresat oamenilor, pentru a le atrage atenția asupra acțiunilor lor nesăbuite, obligându-i la abținere, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care Îi era redat lui Eliade, abia ajuns În India, de Ica - o prietenă din studenție - prin Întrebarea: „Fachiri ai văzut? Dacă Întâlnești vreunul binevoitor cu europenii, Întreabă-l, mai am de trăit sau mor curând, cum mi s-a prezis aici?”3. Curtea din Lahoretc "Curtea din Lahore" Prezența atâtor ofițeri, medici și călători străini la curtea din Lahore i-a oferit lui Ranjit o posteritate de care puțini maharajahi s-au bucurat. Imperiul lui se extinsese mult la un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un exemplar cu același text, împărțit în atâtea părți câți elevi sunt în grup; toți participanții citesc primul paragraf, iar unul dintre ei, desemnat anterior, îl „predă”, îl rezumă, pune o întrebare pentru ceilalți și face clarificările necesare; împreună, elevii prezic despre ce va fi vorba în paragraful următor pe care îl vor citi toți în continuare și care va fi „predat” de un alt coleg; se va proceda asemănător până la epuizarea textului. Activitățile de acest gen îi dinamizează în mod
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
1:28, 31; 2:15). Ce simte Dumnezeu când vede în ce stare a ajuns pământul? Cu certitudine, este foarte îndurerat când vede că omul nu se îngrijește cum trebuie de pământ. Acest lucru reiese din Apocalipsa 11:8, care prezice că Dumnezeu „îi va distruge pe cei ce distrug pământul”. Așadar, nu ne putem permite să fim nepăsători când vedem ce se întâmplă cu pământul. Dumnezeu l-a instruit pe Adam să lucreze și să păzească Grădina Edenului, iar prin
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
Ridicarea la pătrat a acestor șapte circumferințe și modelarea greutății ca o combinație liniară a lor împreună cu înălțimea conduce la o valoare ajustată de 97.6%. Obiectivul inițial al studiului HP a fost să determine cât de bine poate fi prezisă greutatea din modul de construcție a corpului, pentru o mulțime de indivizi tineri, fizic activi, cu o greutate în limite normale. Având în vedere acest obiectiv, greutatea a fost dedusă din cele nouă variabile scheletale și din înălțime, rezultând o
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
înger” (Livada plânse galbena privire). Motivul central al lirismului de natură vizionară al lui S. este, firește, cel al exilului, iar figura simbolică tutelară e aceea a lui Ovidiu: „Exilul ai să-l porți amar în Pont / Sfielnic ți-o prezic ultima oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă dată, de ecouri argheziene
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-toți citesc textul iar unul dintre ei îl rezumă oral; acesta adresează celorlalți o întrebare pe baza textului la care vor încerca să răspund -elevul care “predă” clarifică unele lucruri colegilor, la solicitarea acestora sau din proprie inițiativă; -elevii vor prezice împreună care e conținutul fragmentului următor iar rolul profesorului va fi luat de alt elev din grup. Această postură de profesor în care se află elevii diminuează distanța dintre profesor și elev. Metoda cubului: strategie de predare utilizată pentru studierea
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
măsoară baza informațională individuală a unei persoane: memorie, vocabular, coordonare vizuală și motorie a acestuia. O parte din aceste caracteristici contribuie la reușită în viață a individului. În privința relevantei IQ la locul de muncă, studiile au arătat că acesta poate prezice între 1 și 20% succesul la locul de muncă , în timp ce EQ este direct responsabilă de reușite în proporție de 27-45%. O altă diferență majoră este aceea că IQ este destul de rigid. El tinde să ajungă la o valoare ridicată pentru
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
astfel că evoluția numărului de tranzistoare pe un chip s-a dublat în fiecare an. Astfel a apărut faimoasa lege a lui Moore, cofondator a lui Intel în 1965. El a observat această evoluție a numărul de tranzistoare și a prezis ca această tendință va continua și în viitor. Consecințele acestei legi sunt importante: costul circuitelor integrate a rămas constant, -crește viteza de operare datorită scurtării traseelor -micșorarea dimensiunilor dispozitivelor și echipamentelor -scăderea puterii consumate -creșterea fiabilității, IBM a trecut la
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
norma ar trebui să fie „conflictul, instabilitatea, disagreement-ul, pentru că procesul este unul de construcție urmată de deconstrucție prin construcție”. Expresia „deconstrucție prin construcție” (deconstruction by construction) este vădit inspirată de deconstructivismului lui Derrida. Dar ce are în vedere Cherryholmes? El prezice că, dacă domeniul curriculumului va evolua spre o atitudine poststructuralistă, atunci practicienii vor trebui să abandoneze speranța în certitudine și să înceteze să-și mai fixeze ca scop stabilitatea. Cherryholmes crede că o asemenea evoluție se produce sub ochii noștri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au perceput modificări marcante ale mentalității și regulilor de comportament social și cele care nu au avut astfel de percepții la ieșirea din detenție (t = 2,8, p < 0,05), în sensul că arestarea în timpul primului val (1948-1950) a prezis în mod semnificativ apariția unor astfel de percepții la eliberarea din detenție. Cele două grupuri nu au diferit semnificativ în privința duratei detenției. De asemenea, s-a observat o diferență semnificativă în privința duratei perioadei de detenție între deținuții care au avut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sufletească nu mai poate fi dată, în aceste condiții, decât de oglindirea cerului pe pământ, un alt răspuns la religiozitatea de care discutam. L.A.: Ce poți spune în final despre rolul psihologiei în prelucrarea trecutului? D.G.: Nietzsche și Freud au prezis, poate puțin cam exagerat, că, în viitor, nu istoria va fi regina științelor, ci psihologia, iar știința istoriei sau a religiei va fi înlocuită de psihologia maselor. Istoria ar fi atunci anamneza nevrozelor și obsesiilor noastre, iar psihopatologia, prin descrierile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atât de important al calculatorului în viața oamenilor și ea se datorează lui John von Neumann, cercetător american de origine maghiară. Prin lucrarea Teoria și organizarea automatelor complexe, el a lansat ideea că un program pentru calculator se poate autoreplica, prezicând astfel reproducerea programele virus. N-a fost nevoie decât de un an pentru ca ideile sale să devină realitate, astfel că, în 1950, la Bell Labs, programatorii au lansat Core Wars, un fel de luptă între două programe, similară luptelor de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și grecești, și cu preluarea aceleiași teze politice antimahomedane. La M. sibilele - care vor pătrunde și în programele iconografice românești în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - sunt douăsprezece, ca în tradiția occidentală. În cartea lui, sibila Eritreea prezice că vulturul bicefal din nord (emblemă a țarilor ruși) va învinge, protejat de semnul crucii, împărăția musulmană. Baroc este și enciclopedismul lui M., așezat și la temelia reorganizării, în 1703, a școlii din Moscova, în a cărei programă s-au
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
activitatea NL. Ac anti-ADNdc se corelează mai bine atât cu clasa ISN/RPS (sunt, de regulă, mai crescuți în formele proliferative - clasele III și IV - decât în forma membranoasă - clasa V), cât și cu activitatea LES. Creșterea titrului acestor Ac prezice adesea o exacerbare a NL, dar această corelație nu este suficient de puternică pentru a impune tratarea preemptivă a unui pacient la care se constată creșterea Ac, ci doar o supraveghere clinică mai atentă. Ac antinucleosomi și anti-C1q ar putea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Nu-mi lipsește nici un organ// Augustin și Maria: la nașterea mea/ dragostea lor era o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat conjugal:/ nu m-ați dorit/ dar mi-ați prezis jupuirea” (Fericita vârstă adultă). În paralel cu etalarea visceralității, devenită concomitent pretext de autoscopie și de autopsie, P. accentuează acum destructurarea poncifelor feminității, corodate de acizii lucidității și ai ironiei: „Creierele noastre sunt izomorfe: știm - femeile/ prețuiesc sentimentul nu dorința
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile nici asupra succesiunii și nici asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât schema funcțională merge „înapoi” pe firul determinării funcționale, de la elementul ales la cerința funcțională care l-a constituit, determinismul este riguros. Pornind însă de la cerința funcțională spre elementele care vor fi alese, se poate prezice cu rigurozitate doar clasa, repertoriul de soluții posibile, echivalente funcțional, dar nu și elementul concret care va fi ales. Figura 3.2. Predicție funcțională „Teoria balanței” a lui Fritz Heider (1958) ne oferă un exemplu de predictie exhaustivă a alternativelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deterministă și o alta probabilistă. Pentru prima modalitate, viitorul este strict determinat în raport cu istoria sistemului. Dacă am poseda o cunoaștere completă a legilor care guvernează dinamica sistemelor reale și, de asemenea, a tuturor factorilor ce acționează asupra acestora, am putea prezice în mod univoc fenomenele viitoare. Într-o asemenea perspectivă, între trecut și prezent, pe de o parte, și viitor, pe de alta, nu există o diferență de structură. Diferențele apar doar în mijloacele cu ajutorul cărora le cercetăm și în precizia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și trecutul. Dificultatea constă doar în posibilitățile de predicție. Pentru modalitatea probabilistă, viitorul reprezintă doar un repertoriu de posibilități. Putem spune cu precizie, eventual, doar ce este posibil și ce nu este. Însă în cadrul acestui repertoriu nu se poate principial prezice starea precisă viitoare. Se pot doar determina probabilitățile diferitelor posibilități. Viitorul nu poate fi deci gândit doar ca o realitate care încă nu există, dar este complet predeterminată, ci ca un set de alternative posibile. Din acest punct de vedere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
observator care ar fi vizitat pământul cu o jumătate de bilion de ani în urmă, continuă el, când algele erau cele mai evoluate organisme, din principiile care operează în evoluția biologică - ereditate, mutație, selecție naturală etc. - nu ar fi putut prezice evoluția peștilor, lăsând-o la o parte pe cea a omului. De asemenea, nici un principiu al dezvoltării culturale nu ar fi putut prezice invenții specifice, precum cea a arcului, topirea fierului, clanurile tribale, statele sau cetățile. Această ultimă viziune asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organisme, din principiile care operează în evoluția biologică - ereditate, mutație, selecție naturală etc. - nu ar fi putut prezice evoluția peștilor, lăsând-o la o parte pe cea a omului. De asemenea, nici un principiu al dezvoltării culturale nu ar fi putut prezice invenții specifice, precum cea a arcului, topirea fierului, clanurile tribale, statele sau cetățile. Această ultimă viziune asupra cauzalității în istorie are o implicație logică asupra tipului de știință a evoluției. O știință generală a evoluției ar putea doar, eventual, să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]