7,932 matches
-
de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
vechii reglementări. Prin urmare, Curtea a constatat că art. 4 alin. (1^1) lit. a), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 37. A doua prezumție reglementată valorifică creșterea obligației de plată lunare de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Aceasta este condiția
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitate), fiind astfel contrar art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. ... 46. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
categorii de persoane pe care viitoarea lege a lustrației le enunță ca vectori determinanți. ... 6. Se apreciază, în esență, că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008, de culpabilizare colectivă, încalcă norma constituțională cuprinsă în art. 15 și principiul prezumției de nevinovăție, întrucât este anacronic ca în absența unei instrucții prealabile a Ministerului Public să se dea o aparență de proces echitabil unei acțiuni promovate de un organism politic colectiv și colegial- Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității - subiectiv prin
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 33, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). ... 24. Cu privire la critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate încalcă prezumția de vinovăție, prin Decizia nr. 555 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 27, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 20, și Decizia nr. 393 din 13 iunie 2017, precitată, Curtea a constatat că domeniul de aplicare a
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
de vinovăție, prin Decizia nr. 555 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 27, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 20, și Decizia nr. 393 din 13 iunie 2017, precitată, Curtea a constatat că domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
Decizia nr. 393 din 13 iunie 2017, precitată, Curtea a constatat că domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Curtea a constatat că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, referitor la instituția prezumției de nevinovăție, nu sunt aplicabile cauzelor aflate
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Curtea a constatat că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, referitor la instituția prezumției de nevinovăție, nu sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul instanțelor având ca temei dispozițiile ordonanței, deoarece procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securității se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reținut că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
nr. 656/2002. ... 5. Distinct de cele deja arătate în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, se susține că textul criticat încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituție referitoare la prezumția de dobândire licită a averii, prezumție care a fost reglementată de legiuitorul constituant pentru a preveni repetarea experiențelor din trecut cu privire la confiscarea averilor dobândite în mod licit. Se susține că, în lipsa respectării acestei prezumții, cetățenii care au
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
deja arătate în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, se susține că textul criticat încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituție referitoare la prezumția de dobândire licită a averii, prezumție care a fost reglementată de legiuitorul constituant pentru a preveni repetarea experiențelor din trecut cu privire la confiscarea averilor dobândite în mod licit. Se susține că, în lipsa respectării acestei prezumții, cetățenii care au convingerea dobândirii licite a averilor ar
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
Constituție referitoare la prezumția de dobândire licită a averii, prezumție care a fost reglementată de legiuitorul constituant pentru a preveni repetarea experiențelor din trecut cu privire la confiscarea averilor dobândite în mod licit. Se susține că, în lipsa respectării acestei prezumții, cetățenii care au convingerea dobândirii licite a averilor ar putea fi deposedați de acestea, în timp ce organele judiciare ar putea proceda la astfel de confiscări fără a face proba caracterului ilicit al dobândirii lor. Se face în acest sens
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
ambiguă de redactare a prevederilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 poate duce la încadrarea oricăror fapte producătoare de prejudicii în sfera de aplicare a textului criticat. ... 15. Se arată, de asemenea, că textul criticat încalcă prezumția dobândirii licite a averii, prevăzută la art. 44 alin. (8) din Constituție, putând determina confiscarea unor bunuri obținute în mod licit. În acest context, se menționează că, potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 420/2006 pentru ratificarea Convenției Consiliului
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
Legea nr. 129/2019. ... 32. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea constată că luarea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare în cazul constatării comiterii infracțiunii prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 nu încalcă prezumția dobândirii licite a averii, astfel cum aceasta este reglementată la art. 44 alin. (8) din Constituție. ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că acestea nu sunt
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie cu care acesta nu locuiește. Din această perspectivă, consideră că norma criticată ar trebui să reglementeze cu privire la conviețuirea efectivă, iar nu să instituie prezumția absolută că membrii de familie conviețuiesc. În opinia autoarelor, legiuitorul trebuie să creeze premisa beneficiului măsurii, urmând ca judecătorul care o dispune să analizeze condițiile de fond necesare. ... 11. Tribunalul Alba - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
unei infracțiuni asupra unui membru de familie, nu este dat de gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul, ci de necesitatea asigurării protecției membrilor de familie și evitarea riscului comiterii unor noi infracțiuni față de aceștia, pornindu-se de la prezumția legală relativă că inculpatul și membrii săi de familie au același domiciliu. Interdicția de dispunere a măsurii arestului preventiv raportat la subiectul pasiv al infracțiunii, în ipoteza relevată anterior, este de natură a încălca dispozițiile art. 16 din Constituție, prin
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
lege criticat îngrădește în mod discriminatoriu accesul la concurs prin comparație cu funcționarii publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pot participa la același fel de concurs și în cazul declanșării procedurii disciplinare. Este, de asemenea, încălcată prezumția de nevinovăție a autorului, principiu statuat prin art. 58^2 lit. a) din Legea nr. 360/2002, întrucât, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie 2013 și 14 ianuarie 2010
DECIZIA nr. 291 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273920]
-
simpla declanșare a procedurii de cercetare disciplinară îngrădește dreptul polițistului de a participa la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, ceea ce încalcă principiul egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, și principiul prezumției de nevinovăție reglementat de art. 23 alin. (11) din Constituție. Referitor la art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, menționând Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, instanța apreciază că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte
DECIZIA nr. 291 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273920]
-
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Consideră că prin normele criticate sunt lăsate fără efecte juridice hotărâri judecătorești care au stat la baza constituirii unor persoane juridice și care au fost date cu respectarea legii. Or, actul juridic beneficiază de prezumția de legalitate chiar și atunci când a fost încheiat cu nerespectarea legii, ceea ce înseamnă că inexistența sau nulitatea poate fi constatată numai pe calea judecății. Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată și lăsată fără efecte juridice pe
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]
-
încrederea legitimă a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilității. Excesul de putere cu care a acționat în exercitarea atribuțiilor sale a condus la emiterea unui act administrativ vătămător, fiind lipsit de prezumția de legalitate. Aneantizarea legalității actului este o consecință a încălcării normei imperative, regăsită în cuprinsul art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/6.10.2011, motiv pentru care considerăm că actul în cauză trebuie anulat. Mai mult decât atât, în răspunsul la plângerea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
său, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. Dreptul la
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. În această hotărâre Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravențională, poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă prin raportare la art. 6 din Convenție. Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
și 68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). ... 17. Referitor la acest aspect, Curtea constată că din cuprinsul hotărârii antereferite nu rezultă că faptele contravenționale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de același regim. Nu poate fi reținută astfel incidența în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
având ca obiect soluționarea sesizării formulate de parchet, printr-o ordonanță de clasare, în vederea internării medicale a autoarei excepției de neconstituționalitate. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că nesuspendarea măsurii internării medicale, prin dispozițiile legale criticate, încalcă prezumția de nevinovăție a persoanei în privința căreia este dispusă, în cursul procesului penal, măsura de siguranță anterior menționată. Se arată în acest sens că ordonanța prin care se dispune măsura internării medicale constituie început de dovadă scrisă care poate sta
DECIZIA nr. 206 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273727]