11,061 matches
-
A crede în Dumnezeu, întrucît crezi în om. * Într-un răstimp de peste douăzeci de ani, de cînd trăiesc în Amarul Tîrg, nici unul din sutele - ce zic? - din miile de vise ce mi le amintesc nu s-a desfășurat în locul cu pricina. Pare-se cu o excepție: un vis în care se făcea că mă găseam în parcul orașului, singurul colț mai acceptabil al acestuia. Spune oare ceva acest detaliu de viață (onirică)? * Delir geometric. * Privesc, prin geamul spitalului, învălmășirea norilor lăptoși
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
Gheorghe Grigurcu * Spontaneitatea ideilor provine dintr-o senzație de gol, de absență a formei în care se ivesc. Din care pricină ni se năzare că germenele lor e chiar Neantul: "Există zile cu idei. În acele zile, ideile se nasc brusc din cele mai mici ocazii, adică din nimic" (Valéry). * Disprețul, între ei, al scriitorilor importanți se mîntuie, ca orice lucru
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
a lui 2001 decît dacă avem în vedere calendarul. Nu știm care va fi percepția celor de după noi în această privință. S-ar putea ca ei să considere că nimic remarcabil, istoric sau cultural, nu desparte apele în noaptea cu pricina (sau, mă rog, în zilele, săptămînile ori lunile de dinaintea ei sau de după ea) și să răzbune astfel nenorocul lor de a nu o fi trăit, asemenea nouă. Sau să creadă că secolul XX a fost cuprins între 1914 și 1989
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
nimeni nebun să-și umple fișierele computerului cu frazele banale ale acestei corespondențe impersonale. Urmașii noștri nu vor mai avea problema mea de azi, cu pusul ordinei în scrisorile primite. Edițiile din operele lor nu vor mai conține capitolul cu pricina. Marii epistolieri ca Alecsandri, Ghica, Hasdeu, Odobescu, Maiorescu, Caragiale, Barbu, Steinhardt și alții vor aparține definitiv trecutului, laolaltă cu specia pe care au ilustrat-o cu geniu.
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de crimele legionare bine știute, aș fi fost, poate, mai îngăduitor cu teza cu pricina și aș fi rînduit-o printre utopiile naive ale unor intelectuali care au optat pentru antipolitică. Dată fiind, din nou, istoria reală (și nu aceea fictivă a lui Eliade), nu găsesc în mine nici o brumă de înțelegere pentru o spiritualitate care
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
acțiune artistică în sine, o adevărată probă de rafinament compozițional și de subtilitate în ceea ce privește reconstrucția spațiului. Unul dintre artiștii noștri de astăzi cei mai consecvenți stilistic și mai unitari în gîndire și în discurs, Corneliu Vasilescu oferă, tocmai din această pricină, un maximum de informație despre sine în minimum de timp, fiind mereu inconfundabil în orice context s-ar afla. Dacă acestă caracteristică este una firească, ba chiar obligatorie, în constituția oricărui artist deplin exprimat, în cazul lui Vasilescu ea este
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
de la unul la altul, Dumnezeu venind în suflet și sufletul din nou emigrând în Dumnezeu”57. Comentariul la Cântarea Cântărilor ne oferă mai multe exemple remarcabile care ne fac să revedem aceleași idei din paragraful precedent, grupate în jurul metaforei cursei: „Pricina dragostei (αγάπη) sufletelor este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea aleargă (τρέχονται) fără încetare, tinzând (επεκτεινομέναι) spre ceea ce este înainte și uitând ceea ce este în urmă. «Căci noi alergăm în urma ta, după mirosul parfumurilor tale». Dar unele (suflete) care n-
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
dle Hurubă, de origine evreiască, dar tot oameni, dle Hurubă, transportați pe o cale ferată cu sens unic, așa că președintele Băsescu, văzîndu-le în Muzeul Holocaustului de la Washington, n-avea nimic mai omenește de făcut decît să plîngă. Dacă articolul cu pricina a fost o glumă, Cronicarul poate admite cel mult că a fost una foarte, foarte nepotrivită. Dacă a fost ceva serios... Asta, Cronicarul n-o mai poate admite. l Un om de afaceri constănțean a cărui firmă, între altele, strînge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
și omul actualilor guvernanți așa cum a fost al predecesorilor lor. Se vede că, în materie de gunoaie, disponibilitățile unora sînt nelimitate. Problema este că, susținut politic fiind, individul a obținut la licitație de 17 ori prețul anterior pentru operația cu pricina. Bănuim că, dorind așa de firesc să fie și omul succesorului lui Miron Mitrea la Transporturi, va mai scădea din pretenții. Pînă se așează gunoaiele, e necesară oarece precauție. l Dacă numai Gigi Becali ar vorbi cum vorbește, dacă numai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
proporție mare cu PSD-ul. l Mihaela Miroiu, cunoscută ca adeptă a corectitudinii politice, ne explică profesoral în ce constă culpa lui Mircea Mihăieș și justifică amenda aplicată de agenția guvernamentală. La polul opus, Horia Patapievici crede că articolul cu pricina exprimă cu talent o opinie printr-o judecată de valoare. Or, "democrația, ca și libertatea cuvîntului stau sau cad împreună cu garanția că statul nu va criminaliza judecățile de valoare, adică diferențele de opinie.ș...ț nu statului trebuie să i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
Ion Simuț Numindu-l "obraznic și laș" (cuvintele cele mai ofensatoare, invocate ca pricină imediată și urgentă a duelului), "recidivist" în acuze balcanice nefondate și scriitor "steril", Lucian Blaga a șifonat crunt onoarea și orgoliul lui Dan Botta, cunoscut în epocă pentru grandomania lui (Eugen Ionescu îl ridiculiza și îl antipatiza pentru ea). Poetul
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
absenței se umple de eflorescențe ivite intempestiv: "absența ta e plină/ de flori de munte și de flori de grădină/ și de imagini alb-negru și color/ ale chipului tău fermecător// de sorginte divină fără nici o îndoială/ fără de veste și fără de pricină". Procedeul favorit îl reprezintă o descripție inocent-insidioasă, iluzoriu-plană care sugerează însă tainele conținute în tot ce alcătuiește lumea fenomenală, așadar, o a treia dimensiune a sa. Fizica deschide perspectiva metafizică ascunsă în straturile mai adânci ale trăirii: "pete de culoare
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
aș zice. Romanul este confesiunea scrisă a Augustei către fostul ei psihiatru cu care a avut și păstrează încă o relație ușor ambiguă, depășind oarecum cadrul strict al terapiei. Confruntarea cu memoria Agatei, sora mai mică, îngropată în cimitirul cu pricina, reprezintă prima provocare a Augustei de după psihoterapie. Scrisul fostului pacient este deopotrivă introspecție, confirmare a vindecării și, de ce nu, un act indirect de seducție a doctorului devenit confident de bună voie și utilizator al însemnărilor ca material pentru un roman
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
banalul termen de bal și de la observația că autorul Plumbului e singurul poet mare băștinaș, care scrie despre baluri (Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac), e montat un detaliat istoric al... balului. Primul poet român ce recurge la cuvîntul cu pricina ar fi Iancu Văcărescu, următorul fiind Vasile Alecsandri care-l folosește ca pretext de considerații moraliste, ca și contemporanii săi Costache Negruzzi și Alecu Russo. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, în vreme ce Iacob Negruzzi le-a frecventat cu
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
binevenită și mai convingătoare este schimbarea-prin-continuitate pe care Vasile Alecsandri o va realiza în creația sa poetică din Pasteluri. La lumea rondelurilor lui Charles d'Orléans pare a reveni și poetul din Mircești; negreșit, el cunoștea această creație, piesele cu pricina sunt de multă vreme reluate în manuale și antologii. Nu mult diferită va fi "materia" care-l va inspira pe liricul de pe malul Siretului de cea a regalului vlăstar revenit pe malurile Loarei (după ce, înfrânt cu oastea franceză la Azincourt
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
te-ascunzi ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să mă țes jar nestins în corp ales cazne dulci și reci fiori rătăcind prin pat de flori mierea lor să te îmbete vrăjită de Dragobete *** Pricină-n sat [sub clopotul vârstei, poetul, o enigmă ...] ademenindu-și somnul să-l cuprindă torcea tăcut din caierul de gânduri născute când prășea porumbu-n rânduri sau priveghind păianjenii din grindă stătea năuc nepricepându-și rostul deși sărac tot îl vorbește
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
nici un caz una de principiu. Aflăm din ADEVĂRUL că mai nou premierul Năstase a destituit un șef din Poliție fiindcă a trecut pe roșu, în timp ce coloana în care se afla și prim ministrul aștepta culoarea verde a semaforului. Șeful cu pricina se grăbea la cumpărături. Dacă polițiștii ar fi destituiți toți din cauza manierei bădărănești cu care calcă fără motiv regulile de circulație în, chipurile, interes de serviciu, Poliția română ar fi decimată. Asta în cel mai bun caz. Toate ziarele au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac loc laolaltă cu atîtea spirite, parte creștine, iar cele mai multe păgînești, pentru o pricină lesne de înțeles. De asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
patriotice modificîndu-le textele, au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot atît de ireal, ca și viitorul pe care-l promiteau și tocmai din această pricină reprezentînd o cursă pentru naivii lăsați pradă îndoctrinării: " Atunci s-a produs cea mai puternică anexare la politică a istoriei noastre naționale, care n-a fost străină de un anumit specific ce a caracterizat România în experiența totalitară a țărilor
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
are ocazia, este un text al d-lui Ștefan Cazimir despre obrazul care ar trebui să roșească din pricina ignoranțelor literare ale generației mijlocii de astăzi. Autorul nu împărtășește părerea d-lui N. Manolescu, dintr-un recent editorial, că obrazul cu pricina ar fi al dascălilor de literatură. Ar trebui să roșească, susține profesorul Cazimir, obrazul regimului totalitar. "Dar cum să roșească un asemenea regim, cînd el a fost și a rămas roșu de la instalare pînă la deces." Cronicarul crede, el, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
primele două sînt opționale. A treia, nici măcar. Așadar elevii de la clasele de pedagogic se vor vedea cu începere de la toamnă privați de chiar esența școlii lor. Nu poți să nu te întrebi de ce o mai fi reînființat ministerul profilul cu pricina. E cu adevărat nevoie de o reformare a liceului pedagogic, dată fiind prelungirea lor prin colegii. Ministerul n-are însă capul limpede. Raportul dintre liceu și colegiu n-a fost gîndit ca lumea. Legea învățămîntului, așa cum arată ea în versiunea
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
participă autori de literatură și critici literari. N-am idee de ratingul emisiunii lui Pivot. Dar pot bănui că nu e faimos. într-o țară în care nu se mai citesc cărți, după spusele lui Sollers însuși din emisiunea cu pricina, e de așteptat ca telespectatorii să nu apese vinerea seara pe butonul canalului TV5, știind că vor da ochii cu niște inși a căror meserie este scrisul și cititul cărților. Și totuși! Pivot își vede de treaba lui, săptămînă de
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]
-
cei 66 de ani scurși, nu s-a schimbat nimic în dilema românului legată de specific. Tot așa cum, observă Sebastian însuși, că din 1911, de la un text, citat abundent, al lui Ion Trivale, și pînă în 1935, anul conferinței cu pricina, nu se schimbase nimic. Disputa în jurul specificului stă așadar pe loc de 90 de ani. Să vedem ce-o mai fi peste alți 90. Clubul cronicarilor literari despre moartea unei specii critice: cronica literară: sub acest titlu publică VATRA din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
cronici și scriitorii mai cred în ea, și la o eventuală criză a receptării ei, care conduce inevitabil la confuzia valorilor. La prima întrebare, răspunsul e, în general, afirmativ. Criticii, mai ales ei, continuă a crede în rostul tipului cu pricina de critică. A doua întrebare îi obligă pe cei care răspund să lege criza receptării de criza societății românești. Aproape 80 de critici, de la Al. George și G. Dimisianu la Luminița Marcu și Vasile Baghiu întorc pe toate fețele problema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]