1,175 matches
-
patru elemente: pământ, aer, apă și soare. Experiențele cele mai creative și mai frumoase ne sunt oferite de peisaje încântătoare, sunete diafane, parfumuri îmbătătoare, gusturi rafinate, la fel ca și atingerea palpabilă a dragostei. Avem nevoie de atingere. O mână prietenească pe umăr în momente cruciale este un gest înălțător și de neegalat. Mușchii concentrați în stress și disperare pot fi relaxați prin masaj. A vorbi, a schimba idei înseamnă prietenie dar dragostea are nevoie de mai mult, atingerea fizică. Să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încrederea supremă de care are și el și noi nevoie. Dacă am ținut în brațe pe cei mici știm câtă nevoie au ei de contactul fizic. Dacă am întins mâna unui prieten știm câtă căldură ne-a dăruit acea atingere, prietenească și sănătoasă. O societate lipsită de atingere e o societate bolnavă. Sistemul nostru nervos are nevoie de atingere. Protocoalele societății în care trăim ne dictează limitele sociale pentru atingerea fizică și cu toate acestea noi avem posibilitatea să dăruim și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-i și parcurgea unui drum fără țel. De aceea aceasta semnifică totodată o căutare, o transformare, iar fiecăruia dintre noi care pășim pe această cale ne poate înflori în drum un vlăstar întâmplător din natură, o floare albastră o chemare prietenească, un numen al inconștientului. El indică celui pierdut pe cărare un germene al mântuirii. Producând la rându-i lumină, întunericul fiind parte din natura sa1227. Piatra esențială hermetică conduce și îndrumă pașii celui ales, al poetului. Stă pregătită-n port
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
E vorba de tânărul Edgar Palacios din Quito, Ecuador, care a studiat la Conservatorul din București, unde l-a avut ca profesor pe G. Adamachi. 286 și distinsei Doamne, colaboratoarea Dv. de la „Galerie”. Scuzați, i-am uitat numele 346. Cu prietenești și distinse salutări, Prof. G. Adamachi 8 (București), 3 nov.’74 Stimate Domnule Dimitriu, Iată-mă sosit în București unde mă așteptau destule probleme, unele plăcute, altele mai puțin agreabile. Când lipsești un timp mai îndelungat, te aștepți la întoarcere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
te ține de cuvântul adevăr (subl. mea) este una din virtuțile alese ale omului - așa cum ați dovedit a fi prin atitudinea ireproșabilă ce vă caracterizează. Nu știu dacă v-am amintit în corespondența precedentă, că am primit o scrisoare - foarte prietenească de la Dl. Bălan 350, în care mulțumește și mă invită la Fălticeni. Sunt fericit că lumea contemporană apreciază trecutul și activitatea noastră artistică! La vară cred că voi avea cinstea să cunosc de aproape persoanele care m-au copleșit cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din țară pentru a publica la Revistă. Peste câteva zile voi merge la Târgoviște la Muzeul Cărții vechi românești ș.a.m.d. Desigur îmi vor face plăcere vești noi de la Dvs. cât de curând posibil. Până atunci vă trimit salutări prietenești, multă sănătate, urări de bine și „Sărbători fericite”. Cu drag, Aurora Bădilă 3 (București), 24 sept. 1973 Stimate d. Dimitriu, Vă trimit alăturat un exemplar din Revista Muzeelor unde Fălticenii și-au făcut loc... Aștept câteva cuvinte și noutăți din partea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Lovinescu polemizase cu M. Sadoveanu, moment de iritare maximă (Cf. „Însemnări literare”, 1919, nr. 13 și „Sburătorul”, 1919, nr. 10). Despre un Verdeanu înaintaș (Cf. N. Gane, Zile trăite). Atrăgătoare - secțiunea ilustrații. Frumoasă Prefața. Cu cele mai bune sentimente și prietenească strângere de mână. Constantin Ciopraga 4 Vatra-Dornei, 15 sept. 2001 Iubite domnule Dimitriu, Mi-a parvenit, nu de mult, mesajul matale; mă bucur că ai ascultat emisiunea radiofonică de la Iași. La sugestia mea, ai fost înștiințat telefonic, din timp. Cât
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din timp. Cât despre prefața la cel de al doilea volum, voi face-o după primirea textului respectiv. Lovineștii se găsesc în librăriile din Vatra-Dornei. La 22 septembrie mă voi întoarce acasă. Te rog să primești, Iubite domnule Dimitriu, salutări prietenești și cele mai bune urări. Constantin Ciopraga 417 5 Calde mulțumiri, împreună cu cele mai bune urări de sănătate și de mulți ani, dumneavoastră și familiei, vă adresează din inimă Constantin Ciopraga Felicitări afectuoase pentru titlul de „Cetățean de onoare”! Fie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pui în răspăr cu diplomația ei, cu serviciile ei de securitate. Am spus că ne trebuie o clasă de diplomați specializați în problemele rusești și pe relațiile româno-ruse, care să negocieze relații corecte cu o mare putere, nu strânse, nu prietenești, nu frățești, ci normale, ca între două state independente și suverane, dar atât de diferite ca forță economică, politică și militară. Acum se consideră o greșeală poziția lui N. Titulescu față de URSS, în deceniul al 4-lea din secolul trecut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mod îngrijorător atenția era căpitanul T. Bărbat frumos și mândru, bine pregătit profesional, dar dornic de parvenire. Într-o discuție cu el (greu intrai în vorbă cu el, îi ținea pe toți la distanță, eschivându-se de la o deschidere sinceră, prietenească) am înțeles că trăia cu gândul înfrângerii, al neîmplinirii și probabil își făcea planul pentru recâștigarea momentului pierdut. Aș fi putut fi general la 30 de ani, mi-a spus cu vocea aproape sugrumată, regretând lipsa prezenței de spirit când
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
este fiul profesorului lor de la universitate, iar ei vor să mențină contactul social cu dascălul englez. Vizita are loc în toamna lui 1939. Familia Pringle își petrece după-amiaza în apartamentul familiei Drucker, care îi primește într-un mod copleșitor de prietenesc. Se află acolo și surorile amfitrionului, care vorbesc franțuzește și englezește. Guy îi povestise dinainte despre cumnații lui Drucker. Numai el avea pașaport românesc, dovadă a puterii sale. Ceilalți, unul german, altul austriac, iar celălalt polonez, primiseră doar cîte un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
profesorului Bogdan. Celălat prieten tînăr de la facultate al lui Iorga era D. Onciul de la Cernăuți. Acesta poseda un simț austriac al metodei filologice stricte. Trioul Iorga-Bogdan-Onciul aducea cu el tinerețe, o nouă metodă științifică și responsabilitate occidentală și strînse relații prietenești cu studenții. A fost plăcerea îndoielnică a lui Maiorescu să-l prezinte pe Iorga înainte de primul său curs, lucru pe care l-a făcut într-un stil pe care europenii îl numesc "corect". Concizia prezentării vădea o ostilitate rece: "Vi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ei s-a mărit și mai mult, atunci cînd Iorga a renunțat la antisemitism. Cuza a declanșat în acel moment o campanie de calomnii și de defăimare. După cum am văzut, Iorga s-a aflat tot timpul în relații personale și prietenești cu o serie de evrei chiar și în timpul perioadei sale antisemite. Nu știm să existe vreun evreu care să fi avut contacte personale cu Cuza (dacă nu considerăm drept "contact personal" episodul cînd un evreu scos din fire l-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doamna Zulnia și a respins cu încăpățînare orice tentativă de împăcare, începînd acțiunea de divorț, care a fost pronunțat în iunie 1900. Maria Tasu era o funcționară modestă la Ministerul Sănătății, iar Iorga a continuat să aibă relații impersonale, dar prietenești, cu mama copiilor lui. Petru a devenit ofițer și a murit în 1965. Florica a trăit pînă în 1956. Motivul real al eșecului căsniciei a fost probabil presiunea exercitată de stilul de viață al lui Iorga asupra a doi oameni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era în relații relativ prietenești cu generalul Averescu. Cu toate că, gelos poate pe sprijinul acordat de țărani lui Averescu, Iorga scrisese un editorial violent intitulat Chanzy. Aflat permanent în căutare de paralelism în istorie, i-a amintit lui Averescu de generalul francez Chanzy, care, în timpul războiului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cuvînt aproape ilizibil) suma pe care ați solicitat-o. Cereți-i lui Farcaș să vă transfere banii. Îl voi ruga să intervină (pe Cancicov în favoarea dumneavoastră). Transmiteți-i doamnei Iorga salutările mele respectuoase și vă rog să primiți salutările mele prietenești, (semnat) Dr. Angelescu"36 Scrisoarea aceasta a fost găsită ciuruită de gloanțe asupra trupului neînsuflețit al lui Iorga. Găurile de gloanțe care au sfîșiat hîrtia, deteriorînd textul, constituie într-o măsură mărturia postumă a sărăciei și incoruptibilității lui, calități rar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
depășindu-i puterea imaginației. Iorga avea o atitudine prietenoasă față de cei o jumătate de milion de etnici germani pînă cînd Hitler a încercat să-i transforme într-o a Cincea coloană nazistă. Înainte de aceasta, făcuse în mai multe rînduri gesturi prietenești față de ei. După venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o poziție violentă împotriva intruziunilor naziste în România prin intermediul minorității germane. Celelalte grupuri etnice mai puțin numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept "minorități prietenoase
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceasta modernă trăsnită este răspunzătoare de acest fel de nelegiuiri". Memorii, vol. VII, p. 123 111 Familia Iorga își amintea de vizita lui Iorga în Elveția împreună cu doamna Catinca. Iorga a fost întîmpinat de Lucian Blaga (cu care întreținea relații prietenești). Se plimbau împreună pe străzi, iar Iorga voia să intre într-un anticariat, așa că i-a rugat pe Blaga și pe d-na Catinca să-l aștepte. S-a întors brusc din drum și l-a avertizat ironic pe Blaga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și 11 octombrie 1940 și "Porunca vremii", 20 septembrie 1940 32 Lepădatu, care l-a vizitat pe Iorga după cutremur, își amintea cu exactitate scena. Lepădatu, op. cit., pp. 412-413 33 Alți membri ai familiei Iorga, care nu sînt în relații prietenești cu d-l Frasin Munteanu-Râmnic, se îndoiesc de faptul că o asemenea întîlnire a lui Dimitrie Munteanu-Râmnic cu Antonescu a avut cu adevărat loc. Autorului însă i se pare plauzibilă versiunea domnului Frasin Munteanu-Râmnic 34 Materiale pentru istoriologie umană (fragment
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Republicii Liberia, încheiat la București la 13 septembrie 1974. ACORD CULTURAL între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Liberia Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Liberia, doritoare să promoveze între țările și popoarele lor înțelegerea reciprocă prin cooperare prieteneasca și schimburi în domeniile cultural, artistic, științific și de învățămînt, convinse că promovarea relațiilor culturale, artistice, științifice și de învătămînt între cele două state va contribui la dezvoltarea relațiilor de bună înțelegere și colaborare între popoare, au căzut de acord
DECRET nr. 64 din 30 mai 1975 pentru ratificarea Acordului cultural dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liberia, încheiat la Bucureşti la 13 septembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128293_a_129622]
-
pentru cetățeni și artiști; 3. programe speciale în emisiunile locale care ar putea ajuta la o mai bună înțelegere, de către propriul popor, a culturii, artei și civilizației celeilalte părți; 4. alte activități culturale de natură să ducă la întărirea relațiilor prietenești între cele două țări. Articolul 10 Înaltele părți contractante se vor îngriji, prin mijloacele de care dispun, în cadrul legislației lor interne și cu condiția reciprocității, ca toate prevederile sus-menționate să fie îndeplinite și, în acest scop, vor lua măsurile necesare
DECRET nr. 64 din 30 mai 1975 pentru ratificarea Acordului cultural dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liberia, încheiat la Bucureşti la 13 septembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128293_a_129622]
-
pentru cetățeni și artiști; 3. programe speciale în emisiunile locale care ar putea ajuta la o mai bună înțelegere, de către propriul popor, a culturii, artei și civilizației celeilalte părți; 4. alte activități culturale de natură să ducă la întărirea relațiilor prietenești între cele două țări. Articolul 10 Înaltele părți contractante se vor îngriji, prin mijloacele de care dispun, în cadrul legislației lor interne și cu condiția reciprocității, ca toate prevederile sus-menționate să fie îndeplinite și, în acest scop, vor lua măsurile necesare
ACORD CULTURAL din 13 septembrie 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liberia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128295_a_129624]
-
reglementarea din articolul 46 al convenției, nu este în concordanta cu Cartea Organizației Națiunilor Unite și cu documentele adoptate de Organizația Națiunilor Unite cu privire la acordarea independentei țărilor și popoarelor coloniale, inclusiv cu Declarația referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, adoptată în unanimitate prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din 1970, care proclama în mod solemn obligația statelor de a favoriza realizarea principiului egalității în drepturi
DECRET nr. 451 din 20 noiembrie 1972 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia referitoare la contractul de tranSport internaţional de mărfuri pe şosele (CMR), semnată la Geneva la 19 mai 1956. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129504_a_130833]
-
contractante vor colabora în mod strans și se vor sprijini reciproc pentru a asigura aplicarea întocmai a prezentului acord. În cazul cînd se va ivi vreun diferend, acesta va fi rezolvat direct de către întreprinderile desemnate, într-un spirit de colaborare prieteneasca și înțelegere reciprocă; - dacă aceste întreprinderi nu vor ajunge la o înțelegere, diferendul va fi soluționat prin negocieri între autoritățile aeronautice; - în cazul în care nici aceste autorități nu ajung la o înțelegere, diferendul urmează să fie soluționat pe cale diplomatică
ACORD din 6 aprilie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Chineze privind tranSporturile aeriene civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129545_a_130874]
-
din Statutul Organizației Mondiale a Turismului nu sînt în concordanta cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu documentele adoptate de O.N.U. cu privire la acordarea independentei țărilor și popoarelor coloniale, inclusiv cu Declarația referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, adoptată în unanimitate prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din anul 1970, care proclama în mod solemn obligația statelor de a favoriza realizarea principiului egalității în
DECRET nr. 123 din 12 aprilie 1974 privind aprobarea Statutului Organizaţiei Mondiale a Turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129556_a_130885]