1,838 matches
-
pentru ca aplicabilitatea lor să fie reală... E un act nepolitic - desigur. Dar tocmai aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
5 kg/zi, deoarece printr-un aport excesiv de fibre tranzitul intestinal este tulburat. O alimentație vegetariană practicată strict (în exces) este în contradicție cu adaptarea naturală a organismului uman la un consum mixt de produse vegetale sau de origine animală. Primatele, în rândul cărora se încadrează și oamenii, sunt ființe omnivore, care au dantura și sistemul digestiv specific. Proteinele de proveniență animală au o importanță fundamentală în creștere, dezvoltare și în menținerea activității metabolice, iar pentru copii sunt o garanție a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de fond: care sunt funcția și locul artei în procesul de transformare socială? Care este rolul artistului în raport cu procesul de degradare a societății care caracterizează viața cosmopolită modernă? Poate artistul, în fața tendințelor egalitare care se impun oriunde, să-și mențină primatul aristocratic pe care îl primește din conștiința rolului său de experimentator și de creator? • A doua serie de interogări gravitează în jurul perspectivei morale: este posibilă, pe lângă descriere, furnizarea unei evaluări a decadenței societății contemporane? Dar acceptarea posibilității unei astfel de
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o completa cu noua semantică a modernității, articulând-o cu măestrie suverană în multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii abstracte, simplitatea originară intelectualității, iar plinătatea tulbure și demonică a vieții purității ascetice a raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai radicală" decât Nietzsche. Prin determinarea pe care a dat-o libertății, el ar fi dat curs "scepticismului celui mai influent din toate timpurile"135. Dar rațiunea cea mai profundă pentru care Broch se îndepărtează definitiv de Nietzsche constă în primatul eticii asupra esteticii pe care acesta intenționează să-l impună, modificând în același timp și funcția artei: dacă la Nietzsche, aceasta este o funcție a vieții concepute în mod nihilist ca pură voință de putere, la el devine în schimb
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
căruia îi este destinată, dăruirea ființei nu este niciodată absolută, ci este întotdeauna determinată în mod epocal și, în același timp, mereu deschisă unei alte determinări epocale. Iată de ce aceasta este în același timp dăruire și retragere. Când "subiectitatea" sau primatul omului ca subiect înaintează pe scenă, ajungând în prim-plan și pretinde a fi răspunsul definitiv la întrebarea "ce este ființarea?", acest lucru înseamnă că ființa este uitată și se "dăruiește" de acum numai în forma sustragerii și a uitării
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
putut susține comparând monoteismul ebraic, creștin și islamic până și faptul că nihilismul cultural al Occidentului își are cauza într-o consecință a determinării lui Dumnezeu ca persoană și a omului ca individ. Ar trebui așadar puse sub semnul întrebării primatul metafizic pe care Occidentul îl acordă principiului de individualitate și dualismul cosmoteologic ce rezultă de aici188. În direcția opusă, cea a existențialismului ateu și nihilist, s-a încercat gândirea facticității și finitudinii existenței, tocmai din punctul de vedere al absurdității
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
interpretare a filozofiei moderne ca "gnoseologism", cu alte cuvinte ca organizare speculativă în care, din moment ce transcendența ființei în raport cu gândirea este presupusă în mod naturalist, ființa nu apare imediat manifestă, luându-și așadar ca punct de plecare alternativ cunoașterea, al cărei primat este teoretizat în "gnoseologie". Având în vedere caracterul eterogen și excendent al ființei față de cunoaștere, filozofiile cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, În noimele fixate de tradiții, În parte comune cu ale tuturor românilor, În parte specifice. În cazul lor incluziunea român É moldovean nu poate fi pusă sub semnul Întrebării. CÎt despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de adevărul istoric și lingvistic: romanicii din teritoriul dacomoesian au păstrat etnonimul latin Romanus, pe care l-au asociat, În timp, și cu sensul creștin, deosebindu-se astfel atît etnic, cît
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lor ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
totul sau aproape totul trebuie explicat prin datul natural-biologic, cum a fost posibilă apariția - determinată de acest dat - a unor structuri socioumane incompatibile cu el? În fine, viziunea biologistă nu poate da seama pentru larga gamă a comportamentelor individuale (la primatele nonumane, standardizarea este incomparabil mai mare decât la om) și, mai ales, nu poate explica extraordinara variabilitate socioculturală a valorilor. Dacă diferențele axiologice interindividuale ar putea fi explicate, între anumite limite, prin profiluri genetice particulare - îngemănări diferite de caractere genetice
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca atare, în timp ce altele sunt proprii diferitelor culturi, societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egoiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice, acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt, frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel al utilității adaptive. Comentând această descoperire, Swartz și Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Într-o măsură chiar mai mare, cel preocupat de propria desăvârșire. Geograful de valoare europeană și pedagogul de excepție Simion Mehedinți a subliniat nevoia de reformare a omului prin valorizarea sensului moral al existenței, având ca sprijin autoritatea științifică: „Dând primat valorilor etice - pe care le-a III. Etică și educație Etic, estetic și religios În actul educațional socotit a fi «cea mai Înaltă culme a traiului pământesc» - Simion Mehedinți - a afirmat mereu - și a fost un consecvent exemplu pentru - considerarea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
dimensiuni fundamentale ale actului educativ: pe de o parte, a caracterului diriguitor al eticului În raport cu celelalte componente formativ- instructive - estetice, religioase sau științifice; pe de altă parte, a iubirii de semeni care potențează și umanizează orice efort educațional. Insistând asupra primatului moralității În structura personalității cadrului didactic, Carmen Cozma afirmă cu Îndreptățire că «statutul de educator presupune, cu deosebire (s.n.Ă conștiința și acțiunea individului care se așează În slujba societății, pentru binele umanității - autoritate supremă și focar de convergență a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mai privilegiate din punct de vedere al spațiului repartizat fiecărui militar, dotărilor și accesului la cele mai importante informații care confereau puterea în închisoare (dosare, telefoane etc.). Competența profesională a lucrătorului de penitenciar se confunda cu competența militară, statuînd astfel primatul funcției de siguranță în defavoarea celei de reintegrare. De altfel, toate celelalte cadre (medici, psihologi, economiști, juriști etc.) preferau statutul de militari pentru a accede în structurile de comandă ale sistemului și pentru a beneficia de o serie de privilegii (salariu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
P. încearcă, în special în Regenerarea neamului românesc (1937), o radiografiere a cauzelor subdezvoltării și sărăciei, criticând violent pe conducătorii de oricând ai țării, considerați principalii vinovați, propunând soluții de ameliorare, într-un demers continuat și în Proporția etnică și primatul muncii românești (1938). Formal, ține să precizeze că propunerile lui nu au nimic comun cu antisemitismul sau cu „bestialitatea proletară ce a caracterizat și osândit pe vecie regimul comunist” sovietic. Cu timpul, se adâncește tot mai mult în cercetarea fenomenelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
dintre acestea a fost cea legată de unul dintre conceptele actuale fundamentale ale științei, și anume informația. O parte dintre oamenii de știință participanți la acele conferințe aveau convingerea că buclele feedback servesc la transmiterea energiei, în timp ce N. Wiener susținea primatul informației. În acel timp, teoria informației era în curs de elaborare, Claude Shannon împreună cu Denis Weaver publicând, în 1948, lucrarea sa fundamentală A Mathematical Theory of Communication, care se ocupa de modalitățile de codificare a datelor pentru a îmbunătăți acuratețea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Micu, „Gândirea”, 314-325; Grigore Smeu, Contribuțiile estetice ale lui Al. Dima, ST, 1976, 2; Ion Zamfirescu, Profesorul Al. Dima, LL, 1976, 1; Constantin Ciopraga, Despre rigorile actului critic, RL, 1977, 37; Dumitru Micu, Metodologia critică, CNT, 1977, 39; Mircea Vaida, Primatul criticii, TR, 1977, 39; Al. Husar, Al. Dima și estetica literară, CL, 1979, 4; I.C. Chițimia, Al. Dima (1905-1979), RITL, 1979, 2; Marcea, Varietăți, 291-293; Constantin Ciopraga, Viziunea cosmică în poezia românească, ATN, 1983, 10; Velea, Universaliști, 39-48; Mănucă, Perspective
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
sau de starea lor interioară. Morala persoanei a treia constă Într-un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea dorințelor este o nevoie fundamentală pentru individ
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este demersul Științific modern. 1. 4.3.1. Economia normativă Abordarea normativă se bazează pe cultivarea anumitor valori, anumitor principii și pe propunerea unor reguli sau interdicții pen-tru a asigura respectarea valorilor sau principiilor respective. Ab origem, putem întîlni un primat al valorilor religioase sau filosofice, care au condus cu timpul la o reflecție autonomă asupra a ceea ce grecii numeau oikonomia (de la oikos = casă, gospodărie și nomos = lege, principiu). Gestiunea, administrarea producției, a subzistentelor sunt restrînse la nucleul economic pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
le însușească. Rawls opune ideii unui individ rațional și calculat cea a unei ființe rezonabile, capabile de considerații morale. Dacă pentru utilitariști binele este obținut plecînd de la maximizarea bunăstărilor individuale, constructivismul kantian al lui Rawls îl conduce la refuzul oricărui primat al binelui asupra justiției. Normele de justiție sunt deci rezultatul unui acord unanim într-o situa-ție inițial echitabilă, în care indivizii sunt considerați ca ființe morale. Rawls caută bazele unui acord politic unanim acceptat, pe principii de justiție. Pentru ca acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
contrast, subiecții care au observat un model demonstrează că din modelul cerut au învățat comportamentul rapid și au fost cruțați de exasperarea evidentă în cazul grupului ghidat doar de feedback de răspuns. Warden și asociații săi (1940) au descoperit că primatele, observând performanța abilă a unui model, au găsit instantaneu soluții la problemele intrinsece, spre deosebire de demonstratori, cărora le-a trebuit destul de mult timp pentru a învăța baza întăririi diferențiate a performanțelor. Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihologia secolului XX. În sens strict, termenul se referă la faptul că, atunci când suntem conștienți de o relație, această relație nu e resimțită ca un lucru în sine, ci ca rezultat al unor caracteristici ale obiectelor luate în considerație. Când primatele încearcă să rezolve o problemă, comportamentul lor dovedește că sunt conștiente de o anumită relație importantă. Dar atunci când se folosesc de acea „iluminare”, și deci rezolvă problema, această soluție ar trebui să se numească oare „soluție prin iluminare” (a solution
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]