1,798 matches
-
dar internetul poate crea și oportunități pentru obediență și acțiuni dezvoltate în mediul realității materiale); din nou, paideia vechilor greci ne pare a fi paradigma în cadrul căreia să reformăm educația și școala; Agresivitatea exploratorie este o condiție a supraviețuirii la primate și la oameni, motiv pentru care orice încercare de obnubilare a agresivității trebuie tratată (măcar) cu circumspecție. Lumea noastră este una a neodihnei, a schimbărilor accelerate și (uneori) imprevizibile (evenimente de tipul "lebedei negre"); dar modernitatea a încercat să elimine
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
culturile cunoscute în situații determinante". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, pp. 123-124) Inhibarea furiei învingătorului se realizează și prin adoptarea unei poziții de supunere, ceea ce presupune ghemuirea, îngenuncherea, aplecarea capului, privirea în pământ (toate semnificând micșorarea dimensiunilor): Avem în comun cu celelalte primate reacția elementară de supunere prin ghemuire și scâncete. În plus, am dezvoltat o întreagă gamă de atitudini de subordonare. Ghemuitul însuși s-a extins în unul în genunchi și în prosternare. Intensități mai mici ale acestora capătă expresie prin îngenunchere
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
unei țigări (deși ultima fusese stinsă imediat după aprindere), frecatul mâinilor, plimbatul agitat, mâncatul compulsiv, scărpinatul în cap, aranjatul părului, rosul unghiilor etc. Pentru Desmond Morris, puși în situații de tensiune agresivă ridicată, comportamentul nostru cuprinde elemente semnificative din recuzita primatelor, ceea ce înseamnă că agresivitatea acționează la un nivel primar din structura noastră: "Noi ne comportăm foarte asemănător, executând cu prețiozitate acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de fond: care sunt funcția și locul artei în procesul de transformare socială? Care este rolul artistului în raport cu procesul de degradare a societății care caracterizează viața cosmopolită modernă? Poate artistul, în fața tendințelor egalitare care se impun oriunde, să-și mențină primatul aristocratic pe care îl primește din conștiința rolului său de experimentator și de creator? • A doua serie de interogări gravitează în jurul perspectivei morale: este posibilă, pe lângă descriere, furnizarea unei evaluări a decadenței societății contemporane? Dar acceptarea posibilității unei astfel de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o completa cu noua semantică a modernității, articulând-o cu măestrie suverană în multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii abstracte, simplitatea originară intelectualității, iar plinătatea tulbure și demonică a vieții purității ascetice a raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai radicală" decât Nietzsche. Prin determinarea pe care a dat-o libertății, el ar fi dat curs "scepticismului celui mai influent din toate timpurile"135. Dar rațiunea cea mai profundă pentru care Broch se îndepărtează definitiv de Nietzsche constă în primatul eticii asupra esteticii pe care acesta intenționează să-l impună, modificând în același timp și funcția artei: dacă la Nietzsche, aceasta este o funcție a vieții concepute în mod nihilist ca pură voință de putere, la el devine în schimb
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
căruia îi este destinată, dăruirea ființei nu este niciodată absolută, ci este întotdeauna determinată în mod epocal și, în același timp, mereu deschisă unei alte determinări epocale. Iată de ce aceasta este în același timp dăruire și retragere. Când "subiectitatea" sau primatul omului ca subiect înaintează pe scenă, ajungând în prim-plan și pretinde a fi răspunsul definitiv la întrebarea "ce este ființarea?", acest lucru înseamnă că ființa este uitată și se "dăruiește" de acum numai în forma sustragerii și a uitării
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
putut susține comparând monoteismul ebraic, creștin și islamic până și faptul că nihilismul cultural al Occidentului își are cauza într-o consecință a determinării lui Dumnezeu ca persoană și a omului ca individ. Ar trebui așadar puse sub semnul întrebării primatul metafizic pe care Occidentul îl acordă principiului de individualitate și dualismul cosmoteologic ce rezultă de aici188. În direcția opusă, cea a existențialismului ateu și nihilist, s-a încercat gândirea facticității și finitudinii existenței, tocmai din punctul de vedere al absurdității
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
interpretare a filozofiei moderne ca "gnoseologism", cu alte cuvinte ca organizare speculativă în care, din moment ce transcendența ființei în raport cu gândirea este presupusă în mod naturalist, ființa nu apare imediat manifestă, luându-și așadar ca punct de plecare alternativ cunoașterea, al cărei primat este teoretizat în "gnoseologie". Având în vedere caracterul eterogen și excendent al ființei față de cunoaștere, filozofiile cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-l face să creadă într-un ideal, de a-i arăta că dincolo de opacitatea materiei stă un sens și o trăire. O perspectivă interesantă și actuală asupra imaginii vizuale poate fi găsită în opera lui Giovanni Sartori, care discută despre primatul acestui tip de imagine în termeni de "precumpănire a vizibilului asupra invizibilului, care îl face pe om să vadă fără să înțeleagă"27. Valorizând concepția lui Cassirer despre lumea umană a semnificațiilor și despre capacitatea omului de a crea și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de sensuri și semnificații, precum cel conceptual. Dacă predispozițiile și capacitatea omului de a gândi lumea prin imagini ca reprezentări mentale îl definesc și îl individualizează, fiind legate de natura umană, Sartori discută despre un nou tip de om datorită primatului imaginii vizuale care modifică tipologia umană și care aduce o bogăție de informații, dar și o sărăcie a înțelegerii și a cunoașterii. Primatul imaginii despre care vorbește politologul italian poate fi cel mai ușor identificat la nivelul televiziunii, care ne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și îl individualizează, fiind legate de natura umană, Sartori discută despre un nou tip de om datorită primatului imaginii vizuale care modifică tipologia umană și care aduce o bogăție de informații, dar și o sărăcie a înțelegerii și a cunoașterii. Primatul imaginii despre care vorbește politologul italian poate fi cel mai ușor identificat la nivelul televiziunii, care ne face să vedem imagini ale unor lumi reale, fiind în fond radiografia acestora, ceea ce presupune o viziune statică și o înțelegere limitată, în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o achiziție individuală, ci un proces interindividual"35. Rezultatele experiementelor au evidențiat faptul că nu doar omul este capabil de a comunica prin intermediul unor reprezentări prestabilite și de a le folosi în cadrul interacțiunii, existând, fără îndoială, dovezi care susțin capacitatea primatelor de a învăța și reacționa conform stimulilor primiți, dar și de a utiliza informațiile dobândite anterior pentru a rezolva situații concrete. Întrebarea fundamentală este însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se poziționează în opoziție cu punctele de vedere din majoritatea științelor despre om. De fapt, atribuirea de abilități lingvistice primatelor nu a fost acceptată niciodată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se poziționează în opoziție cu punctele de vedere din majoritatea științelor despre om. De fapt, atribuirea de abilități lingvistice primatelor nu a fost acceptată niciodată de comunitatea științifică, fiind respinsă de unii dintre cei mai importanți lingviști și cercetători din domeniul științelor cognitive. Criticile aduse posibilității maimuțelor de a învăța limbajul 36 evidențiază faptul că nicio maimuță nu a atins
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mai importanți lingviști și cercetători din domeniul științelor cognitive. Criticile aduse posibilității maimuțelor de a învăța limbajul 36 evidențiază faptul că nicio maimuță nu a atins vreodată într-adevăr abilități lingvistice, realizările din cadrul experimentelor întreprinse de Susan Savage-Rumbaugh dovedind că primatele au capacități acționale și efective, dar în niciun caz lingvistice. Dacă avem în vedere că limbajul este abilitatea de a folosi propoziții pentru a comunica gânduri 37 și dacă luăm în considerare faptul că maimuțele Bonobo prin condiționare și învățare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintr-o totalitate care i-ar îngloba pe amândoi, lucru imposibil din moment ce, pentru filosoful francez, Același tinde către o relație cu cel Absolut Altul. Fără a se pronunța definitiv împotriva ideii de totalitate 426, Lévinas susține depășirea acesteia și afirmarea primatului filosofic al infinitului, susținând că acesta se produce în relația Aceluiași cu Altul 427. În mod absolut, Altul devine Celălalt, care nu se adiționează Eului, aceștia fiind legați doar prin intermediul limbajului, care realizează un raport în care Altul rămâne transcendent
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bun, unul deschis căutării ulterioare, în ce privește problemele-limită ale gândirii speculative. Al doilea răspuns este: pentru că, fără a duce la un rezultat, reliefează raporturile dintre Unu și Multiplu, interdependența lor necesară, nu fără a reliefa totodată, în stil antic, grec, un primat indiscutabil al Unului, în lipsa căruia n-ar exista nimic stabil, ba într-un sens nu poate exista nimic pur și simplu". (Constantin Noica, Notă despre structura dialogului, în Platon, Opere, VI, Parmenide, traducere de Constantin Noica, București, Editura Științifică și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nonverbal, si, probabil, mai mult decât orice altceva, ne putem comunica starea emoțională. Numeroși lingviști sunt de părere că limbajul nostru verbal a evoluat dintr-un sistem non-lingvistic de comunicare care a fost moștenit din trecutul nostru, din statutul de primate. Dacă aceasta aserțiune este reală, atunci ei ar trebui să se aștepte că unele forme ale comportamentului nonverbal să fie aceleași în cadrul culturilor. Evidență curentă sugerează că anumite expresii faciale ale emoției, numite dispoziții sunt universale. Paul Ekman afirmă că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoțiile au evoluat filogenetic, în funcție de scopurile și sarcinile vieții umane, profesorul american face următoarele observații: 1. Există câteva elemente comune ale contextelor în funcție de care apar emoțiile, în pofida diferențelor de învățare socială. 2. Deși emoțiile pot fi observate și la alte primate, este posibil ca anumite emoții să fie specifice doar oamenilor; nu există însă studii convingătoare în acest sens. (Desigur, faptul de a reprezenta experiență emoțională în cuvinte schimba multe dintre caracteristicile experienței emoționale propriu-zise, în moduri în care nu pot
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lungi de timp, nu fac decât să însumeze ceea ce este de fapt o serie concisa de episoade emoționale. El vorbește de existență a șapte caracteristici ale emoțiilor: apreciere/evaluare automată, elemente comune cu evenimente din trecut, prezența (și) la alte primate, debut rapid, durata scurtă, apariție neașteptată (spontană) și fiziologie distinctă. Mai mult, autorul consideră că aceste caracteristici se regăsesc în amuzament, furie, înfiorare (un sentiment de respect, amestecat cu teamă și uimire, sentiment copleșitor al propriei micimi), dispreț (sfidare), mulțumire
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cuvinte și expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele. Pentru însușirea vorbirii dialogate și folosirea substantivelor în cazul genitiv și dativ am desfășurat cu copiii jocul Spune al cui este acest obiect: A cui este...?. Scopul dialogului se caracterizează prin primatul funcției de comunicare dialogul reflectă funcția gnoseologică a limbajului și cea de comunicare, sintetizându-le în funcția de vehiculare a cunoștințelor.(Slama Cazacu T.,1968). În ceea ce privește pregătirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedară din clasa I, am realizat exerciții de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
massmedia, formatorii de decizie și formele simbolice pe care aceștia le elaborează, într-o legătură mai mult sau mai puțin cooperantă sau manipulatoare cu spectatorii. 11. Stilul reprezentărilor Trei caracteristici stilistice ale RS merită semnalate: formalismul spontan, cauzalitatea mixtă și primatul concluziei. Prima trimite la clișeuri, stereotipuri și idei preconcepute, care reprezintă un rezervor în care orice subiect își găsește, mai mult sau mai puțin spontan, inspirația atunci cînd vorbește. Repetiția, redundanța, formulele convenționale, asocierile pe baza unor indicii conforme scopurilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
evenimente sau în funcție de vecinătatea dintre categoriile de gîndire "dînd impresia unei corelații". Sînt găsite cauze false pentru diferite fenomene, ca de exemplu asocierea dintre psihanaliză și religie la un intervievat comunist, amîndouă avînd, în concepția sa, interesul să "adoarmă oamenii". Primatul concluziei în argumentație explică, în parte, funcționarea acestor forme de logică socială. Ceea ce trebuie de-monstrat este "dat de la început", notează Moscovici (ibid., p. 261). Concluzia impune astfel o căutare de semnificații, chiar de la premisele raționamentului ce se dezvoltă odată cu discursul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Teoretizează lipsa de putere pe care indivizii o resimt în fața tendințelor globalizatoare. 6. Consideră procesul "golirii" de sens a vieții de zi cu zi ca un rezultat al intruziunii sistemelor abstracte. 7. Consideră angajarea politică coordonată ca fiind împiedicată de primatul contextualității și dispersării. 8. Definește postmodernitatea ca sfârșit al epistemologiei / al individului / al eticii. 1. Identifică dezvoltările instituționale care creează un sentiment al fragmentării și al dispersiei. 2. Consideră modernitatea târzie drept un set de circumstanțe în care dispersia este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]