17,847 matches
-
plin, printre ouă cicolată, cozonaci și vin. În poiană zburdă mieii care au scăpat d-al Paștelui sacrificiu, ce timp minunat! Din salcâmu-nmiresmat, înflorit azi noapte, iezișorii-nghit cu poftă, florile aromate. În sufragerie-ntinsă-i masa-mbelșurată, ce ne așteaptă primitoare pe toți laolaltă. Flori de liliac, lalele, lăcrimioare, stânjenei, salcie-nflorită, este vremea ei... Sărbătorim învierea lui Isus Cristos, dăruind din inimi al dragostei prinos. Ciocnind ouțele roșii ș-un pahar cu vin, rostim stihul minunat: „Cristos a înviat!” Mâncăm
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354740_a_356069]
-
în: Ediția nr. 853 din 02 mai 2013 Toate Articolele Autorului În prag tainic de sărbătoare, una dintre cele mai semnificative de peste an, Învierea Domnului, s-ar cere probabil, prin niște canoane impuse de societate, să fim mai buni, măi primitori, măi calzi ori mai înțelepți. Putem spune că avem nevoie doar de liniște, căci din ea izvorăsc toate minunile vremii, iar Lumină Sfântă ne va investi cu substanță și ne va determina să ne gândim, pentru o clipă, la sufletele
ÎMI E DOR DE TATA ATUNCI CÂND VINE PAŞTELE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354734_a_356063]
-
Uniunii Europene (nu știu dacă este vreo legătură între politică și starea vremii, dar iată încă un subiect pe tema căruia merită reflectat, poate cu altă ocazie). Așadar, spre surprinderea mea, ridicând privirea, am constatat că mă aflam sub arcada primitoare a unei clădiri elegante. Era nici mai mult nici mai puțin decât Biroul de Informații al Parlamentului European! Amintindu-mi de ignoranța politică în care am crescut, mi-am luat inima în dinți și am intrat în acea „Casă Mare
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
mai mult nici mai puțin decât Biroul de Informații al Parlamentului European! Amintindu-mi de ignoranța politică în care am crescut, mi-am luat inima în dinți și am intrat în acea „Casă Mare”, să văd dacă e așa de primitoare cum se zice. Mă încerca aceeași senzație de strivitoare autoritate, dar și de acoperiș atotprotector pe care o avusesem și în tinerețe. Și mai era ceva: curiozitate. Speram să găsesc acolo măcar un material mai general, pe înțelesul tuturor, care
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
și numeroasele state, care se află -unul față decelălalt -la distanțe obositoare. În Magnin, nu se găsesc vorbitori delimba engleză și mai rar franceza. În Angola-unde războaiele se țin lanțsau sunt răscoale sângeroase, trebuie să fii prevăzător, doar Mozambiculeste mai primitor.Să ne oprim, totuși, la câțiva artiști care s-au afirmat și au putut fiistudiați. John Funde, un artist care trăiește pe marile platouri, la 1599 klm., deMaputa. A ajunge la el înseamnă a traversa țara pe rute haotice: pe
ARTA AFRICANA 2 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/347121_a_348450]
-
puține cuvinte și să vă conduc cu pași tremurânzi „Pe calea stelei”. Da, așa s-a intitulat spectacolul pe care inimoșii truditori ai Cuvântului din Sebeș l-au sustinut în fața concetățenilor lor în seara zilei de 9 decembrie 2010, gazdă primitoare fiindu-le sala de spectacole a Centrului Cultural Lucian Blaga din localitate. Spectacolul de Crăciun, pus în scenă de către membri cenaclului în exclusivitate prin efort propriu - atât din punct de vedere al realizării unui scenariu bazat pe creațiile acestor oameni
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
împrumutat dintr-un desen al lui da Vinci, lucrat, ca și partea superioară a rochiei, renascentist, aceasta din urmă inspirată mai degrabă din însuși portretul Monei Lisa. Mâinile, și ele după un studiu a lui Leonardo, se odihnesc în armonia primitoare a unui viitor prunc. Repaosul palmelor îmi sugerează harul maternității binecuvântate. Dacă Dalí face graviditatea explicită și redundant simbolică în Madonna sa, Niram preferă promisiunea elocventă. Privindu-i chipul, observăm cum artistul face ca părul să rimeze cromatic cu faldurile
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
prima oră a dimineții. Totul era pregătit pentru zugrăvirea atelierului: materialele erau în magazie, mașinile erau învelite în folie de plastic, florile erau strânse într-un colț al încăperii. A pus repede de cafea să întâmpine meseriașii ca o gazdă primitoare. Pe la ora șapte au apărut și ei, doi, unul mai tinerel și altul mai în vârstă. Cel tânăr, deși purta barbă, dacă avea douăzeci și patru-douăzeci și cinci de ani, celălalt în jur de cincizeci. Amândoi erau veseli și cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
începutului de secol XX, cu străduțe pietruite și curate și cu un aer de burg elvețian, asezonat din plin cu finețea și lirismul parfumului franțuzesc și vioiciunea specifică italienilor din vecinătate, orășelul din Alpi a fost cât se poate de primitor cu Dumitru Sinu și familia lui. Încă de la sosirea în Saint Gervais, norocul îi surâde lui nea Mitică: prima persoană cu care intră în contact este un cetățean francez care se afla în fața casei sale și...cosea iarba. Mânat parcă
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
în vis, înfățișarea, te vei culca din nou... Aș vrea să te privesc cum dormi, cum mâna-ți tremură în vis de nerăbdare și durere că nu mă ai, că nu poți să mă prinzi să-ți fiu eu pernă primitoare, să-ți fiu cearșaf imaculat, să-ți fiu și leagan în visare, să fiu, în somn, al tău bărbat ! Aș vrea să te sărut, în somn, pe frunte și pe buze, să văd cum te frămânți de dor și strângi
CÂND DORMI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357375_a_358704]
-
așa un suc gustos, preparat în casă... mâncărurile erau deosebite, pregătite cu atâta pricepere și dăruire, cum numai bunicile sunt în stare. Ana se simțea minunat pe lângă cei doi nepoți, aflați și ei în vacanță în casa asta spațioasă și primitoare. De la ștrand veneau în șir indian să evite circulația de mașini, dar poveștile curgeau, în ciuda oboselii trupului supt de soare și de apă sărată. Nimeni nu grăbea pasul, dialogul fiind captivant. Cel mai mare dintre ei, un băiat brunet și
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
aurifere nu ar exista pentru nimic, atâta timp cât nu sunt scoase din noaptea adâncului pământesc, în ce o privește pe soprana Virginia Zeani, pe parcursul câtorva ani recenți a fost readusă ochilor și inimii românilor, în care oamenii de valoare găsesc case primitoare. Ocaziile se datorează primirii din partea Majestății Sale Regelui Mihai a decorației „Nihil Sine Deo”și scrierii de către Sever Voinescu a cărții de dialoguri cu artista, apărute prin grija P.S. Episcop Virgil Bercea, „Canta che ti passa”. În aceeași măsură, unele
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
ci absolut autentică, pentru că tot ce am aflat, mi-a parvenit chiar de la un reporter care s-a deplasat la fața locului, în Sebeșul de Sus, la mijlocul verii lui 2011... Sebeșul de Sus este pe cât de liniștit, pe-atât de primitor ; un sat pur românesc, de la începuturile lui, fără colonizări sășești sau ungurești, fără infiltrațiile altor culturi, înafara uneia singure, aparținând poporului român, ce-a dăinuit aici peste veacuri. După marele exod de emigrări, după cel de-al Doilea Război Mondial
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
sacrificiul suprem. Apoi, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
Apollonia. Auditoriul s-a bucurat de prezența Pr.prof.univ.dr. Wilhelm Dancă și a celor doi invitați de onoare: IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei de Iași. Per total, Universitatea Apollonia din Iași a fost gazdă primitoare, ca de fiecare dată la astfel de evenimente, iar toți invitații noștri s-au simțit foarte bine în mijlocul studenților și cadrelor didactice ale universității, iar activitățile desfășurate cu prilejul Zilelor Apolloniene s-au constituit într-un cadru care ilustrează tendințele
ZILELE UNIVERSITATII APOLLONIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357929_a_359258]
-
Luna privește surprinsă-n mare, unde își vede doar chipul în oglindă lucitoare. În adâncuri, dormitoare din scoici și alge de mare puse-n ordine firească fauna să-și odihnească. Fremătând, marea-I oferă un spectacol de magie dăruindu-i primitoare icre și fructe de mare. Ploua iar în miezul verii, fulgere brăzdează cerul și perdele reci de apă limpezesc bolta-nstelată. Un șuvoi sprinten de apă se strecoară printre stânci și coboară în cascadă, de pe muntii-nalți, abrupți. Apă este
GELOZIE... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358384_a_359713]
-
un subiect permanent. O telegramă sosită de la Berlin de la Caragiale, îl ruga pe Vlahuță să-i cumpere o masă de scris, voia să scrie în liniște. Vorba poetului: „Cu perdelele lăsate/ Șed la masa mea de scris... Doamna Vlahuță, gazdă primitoare, discretă, o admiratoare fără rezerve a lui Vlahuță și a prietenilor acestuia, se grăbi să-i cumpere masa lui Caragiale, o masă albă de brad ( deși masa a fost de tei), pe sufletul dramaturgului. Caragiale sosi de la Berlin la Dragosloveni
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
înfloriseră teii din curtea școlii), dar și gândul împlinit că viața poate fi trăită la alte dimensiuni decât grijile cotidiene. La final ne-am despărțit cu promisiunea unei reîntâlniri în această toamnă. Pe curând, Purani de Videle și dragi gazde primitoare! A consemnat, Georgeta Olteanu Referință Bibliografică: „Alchimia frumosului în grafica și pictura lui M.Cătrună” ... la Purani de Videle, Jud. Teleorman / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 542, Anul II, 25 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
„ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI M.CĂTRUNĂ” ... LA PURANI DE VIDELE, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358173_a_359502]
-
colonizare silnică al Rusiei. Cete întregi de familii românești sunt luate cu sila ori duse cu amăgiri departe și înlocuite cu familii rusești, pentru ca, încetul cu încetul, populația să se amestece, să piară energia caracterului național și să fie mai primitoare față cu visurile de rusificare”. În alt articol, „Basarabia”, apărut în martie 1878, tot în „Timpul” , marele poet și jurnalist scria: „În toate întâmplările de până acum, găsim repetându-se cu stăruință că Basarabia este din numărul provinciilor cucerite de
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când trebuia să plecam cu toții de pe malul lacului Limanu, atât de primitor și reconfortant. Cu pungile pline de resturile menajere așezate în loc de cărbune în grătar, ne-am pregătit de întoarcerea spre casă. Puteam continua și acasă picnicul, mai ales că berea nu mai era foarte rece, trebuind introdusă câteva minute la congelator
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră a românilor, este caldă, prietenoasă și primitoare. Am purtat dialoguri încântătoare în repetate rânduri și mi-a vorbit cu pasiune despre viața și activitatea sa prodigioasă, în cariera internațională din care nu a lipsit niciodată evocarea unui crâmpei de spiritualitate românească (inclusiv cântecele interpretate la nai de
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
a măscăriciului , si a impartit-o la săraci, s-au călugărit și ele. Și-au făcut o chilie aproape de turn și s-au închis acolo. Pe acest bărbat l-am văzut și eu și m-am folosit, căci e tare primitor, milostiv și smerit. Și am scris această poveste spre folosul celor ce o vor citi. Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Limonariu / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 505, Anul ÎI, 19 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358685_a_360014]
-
prietenia de care au dat dovadă. Vă purtăm în suflet și ne este dor de voi. 2. MARIA ȘI MIRCEA ȘTEFAN BARȚAN și BISERICA SFÂNTA ELENA DIN CLEVELAND Aceeași senzație de bine, de prietenie adevărată și de familie caldă și primitoare am avut-o și din partea distinșilor mei prieteni Dna Maria și Dl Mircea Ștefan Barțan din Cleveland, Ohio, SUA. Deși „e lung pământul/ ba e lat” (spunea George Coșbuc în Nunta Zamfirei), prin intermediul prietenului nostru comun, scriitorul Aurel Pop de la
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
de spațiul invizibil al divinității supreme ... Așa am putea pătrunde cu concretețe esențele subtile ale înaltului estetism artistic conturat de-a lungul întregii sale cariere de către interpretul liric Nicolae Herlea, nu altundeva decât printre cadrele mai mult sau mai puțin primitoare, uneori, ale muzicii culte. Într-un ipotetic film documentar despre memoria colectivă a umanității, episodul intitulat „Comunicare prin arta sunetelor” cu siguranță că ar trebui să cuprindă drept figură centrală în dezvoltarea consistentului său fir narativ, printre multe alte nume
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
s-a transformat în voluptate. Obrajii i s-au încins, ochii ei frumoși și migdalați străluceau, iar buzele ei mă sărutau continuu, cu gura ușor întredeschisă și vârful limbii căutând atingerea mea. Atunci am pătruns complet pe poarta întredeschisă și primitoare. Mă îmbrățișa strâns și răspundea cu plăcere împingerilor mele. Doamne, cât de mult o iubeam în acel moment! Apropierea fizică și spirituală atinsese cote maxime! Înțelegeam că această dăruire era răsplata iubirii mele și încrederea ei totală în mine... Totul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]