2,747 matches
-
muncii, respectiv salariul și costul pe care îl suportă individul pentru a urma acel sistem de învățământ. Alegerea între a intra pe piața muncii si a continua studiile se bazează pe o analiză din perspectiva raportării costurilor la beneficiile ulterioare, privite atât din prisma veniturilor suplimentare, dar și a performanțelor profesionale, a abilităților și priceperii. În perioadele de boom pot să apară două situații: cresc veniturile pe care indivizii scontează că le vor obține pe piața muncii și sunt incitați astfel
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
și discret - pe fondul democrației economice - să ducă la realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivel național, cu respectarea echilibrelor macroeconomice, cu prioritate prin actorii pieței. Inconsistența menționată dintre politica administratorului și sistemul administrat, nu poate fi rectificată decât prin reforme, privite ca obiective absolut necesare ale măsurilor pentru o nouă viziune a unui mix de politici macroeconomice. Punctul de pornire fiind recesiunea economică și criza financiară, reformele structurale profunde trebuie începute, cel puțin, din stadiul măsurilor pe termen mediu și continuate
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
calitățile și motivațiile personale. Această conexiune este luată întotdeauna ca un dat. În timp ce în activitățile din afara vieții economice, prezența unor asemenea diferențe este recunoscută și acceptată aproape întotdeauna, realitatea diferențelor în facultățile și performanțele economice este frecvent ignorată sau negată, privită ca anormală. Această abordare se reflectă în referirile obișnuite la diferențe în contextul realizărilor artistice și intelectuale și la inegalități în contextul performanțelor economice și recompenselor materiale”. Firesc, Bauer și-a pus întrebarea: De ce această diferență de abordare între analiza
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fost așa de dragi [ANA] Mai încet... aud copiii 2260 Teodor, ne văd copiii [MĂTUȘA] Tare-i nostim Mi-am pus eu ochii pe el. [MĂTUȘA] De acea lumina-atuncea Cați în jos și tot mai coși Și te simți mereu privită De-a lui ochi întunecoși. * [ANA] Și ce oare de la el [ Aș avea] de așteptat? Nu-i destul de rău *, spun eu, Că au fost și advocat? * {EminescuOpVIII 350} [TEODOR? ] Eu credeam că vin în veci Și [că] strâng cu a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Căzut-au noapte pe ochii mei, Cu gheață ei s-a prins Și-n somnul veșnic, somn adânc, Tot ce-am iubit e întins. DORUL De-ați ști numai cât de bine i-e De-a vieții grea sarcină liber! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci l-a chemat. În recile-mi brațe ce bine i-e, De sarcina lumii scăpat! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci eu i-am dat. PASTORII Să-nmormîntăm băietanul. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DORUL De-ați ști numai cât de bine i-e De-a vieții grea sarcină liber! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci l-a chemat. În recile-mi brațe ce bine i-e, De sarcina lumii scăpat! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci eu i-am dat. PASTORII Să-nmormîntăm băietanul. {EminescuOpVIII 404} [AL] 3-LEA Ici sus, pe culmea senină. [AL] 2-LEA Veghez lângă el. MARIA Veghez lângă el. COR Veghem lângă el. DORUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În lume se pierde. Eu am un iubit, visătorilor brazi, Pădure măreață. Și glasul lui dulce eu nu-l aud azi, Pieri pentru mine iubitul obraz, Iubita sa față. Voi brazi cu-apărare, tu soare iubit, Țineți-l cu bine, Priviți ca prieteni pe cel părăsit, Să nu îi înghețe, -n omăt viscolit, Și inima-n sine. Voi brazi cu-apărare, tu soare iubit, Îi fiți cu dreptate, Luați-l în samă pe cel părăsit, Să nu-i înceteze, -n omăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scriu. Ar fi păcat de posteritate să piarză o iotă din ele. În momentul acesta animalul minunat ridică o strigare de-ți rupea urechile și însoți strigătul cu o sumă de necuviințe, încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare gingășia cugetărilor lui, elocuența limbei lui? Cine în lume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ar fi păcat de posteritate să piarză o iotă din ele. În momentul acesta animalul minunat ridică o strigare de-ți rupea urechile și însoți strigătul cu o sumă de necuviințe, încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare gingășia cugetărilor lui, elocuența limbei lui? Cine în lume e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale agitației termice a particulelor în sisteme disperse stabile. </footenote>. Revenind asupra noțiunii de presiune osmotică, putem spune că ea exprimă tendința de realizare a osmozei, ca o presiune suplimentară existentă în compartimentul diluat, în timp ce efectul osmotic exprimă aceeași tendință privită ca o sucțiune exercitată dinspre compartimentul cu soluție concentrată. Oricum, aplicarea în acest compartiment a unei presiuni mecanice egală cu presiunea osmotică va produce practic stoparea fenomenului de osmoză. De fapt osmoza se produce spre compartimentul cu soluție concentrată până când
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă durează 1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar la solear 1/5 s. Mușchii oculari au ca funcție fixarea ochilor asupra obiectelor privite, de aceea mișcarea ochilor trebuie să fie rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport a corpului împotriva gravitației. Abilitățile aerobe sau anaerobe depind de tipul de fibră
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unele organe și inhibitor în alte organe. De obicei fibrele excitate de acetilcolina sunt inhibate de noradrenalină și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard deoarece implică și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
față la planul împăratului, foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e una din cele mai grele din toată reprezentarea dramatică. Ea se-ntemeiază pe de o parte pe o flexibilitate și elasticitate mare a vocei, pe de alta în facultatea de-a păstra până la fine în reprezentarea sa icoana caracteristică privită intuitiv. Daca aceasta se-ntîmplă atuncea-l numim pe acel specific ton fundamental "caracteristic", precum numim caracteristice fizionomia și ținuta când își rămân consecvente. Tonul fundamental trebuie să se manifeste înainte de toate în puterea de-a esprima categoria generală în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de felul acesta ar trebui să fie neapărat, pentru că ele ascuțesc nemărginit de mult conceperea personalităților poetice și pentru că îndreaptă întotdeuna simțul la individualizarea celor generale. Cu asta ar putea să se combine eserciții practice, spre a și sensibiliza cele privite înăuntru prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toată intuițiunea sensibilă și printr-asta fac cu putință axiome sintetice apriori. Dar aceste izvoare de cunoștințe apriorice (numai condiții ale sensibilității fiind) își determinează prin asta hotarele lor, adică că se referă la obiecte numai întru cât aceste sânt privite ca fenomene, nu însă întru cât ar reprezenta lucruri de sine însele. Numai fenomenele sânt terenul accepției lor, peste care trecând nu mai e la locul ei o întrebuințare obiectivă a lor. Această realitate a spațiului și timpului lasă-ndealtfel neatinsă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chiar acela al mișcării, care conține amândouă momentele (a spațiului și timpului), presupun ceva empiric, e clar că estetica transcendentală nu poate conține decât aceste două elemente, adică spațiul și timpul. Căci mișcarea presupune percepția a ceva mobil. În spațiu, privit ca atare, nu e însă nimic mobil; drept care mobilul trebuie să fie ceva ce se poate afla în spațiu numai prin experiență, prin urmare un datum empiric. Tot așa estetica transcendentală nu poate număra între datele ei apriorice noțiunea schimbării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu totul imposibile. Ș-aicea-i necesar de a se înțelege asupra aceea ce pricepem sub espresia unui obiect al reprezentațiilor. Am zis mai sus că fenomenele înșile nu-s nimic decât reprezentații sensibile care astfel dar, în sine înșile, nu trebuiesc privite ca obiecte (dincolo de puterea reprezentativă). Ce pricepem deci când vorbim despre un obiect care corespunde cunoștinței și care deci e deosebit de ea? E evident c-un asemenea obiect va trebui să se cugete ca ceva în genere = X, căci afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
relație c-un obiect. Această relație nu este însă nimic alta decât unitatea necesară a conștiinței de sine, prin urmare unitatea sintezei celor diverse prin funcția comună a sufletului de a le împreuna într-o reprezentație. Fiindcă această unitate trebuiește privită ca apriori necesară (căci altmintrelea cunoștința ar fi făr-de obiect, referarea la un obiect transcendental, id est realitatea obiectivă a cunoștinței noastre empirice, se va-ntemeia pe o lege transcendentală care va suna: Toate fenomenele, întru cât prin ele sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în spațiu, și anume în așa mod că pentru această lucrare n-avem nevoie de nici o experiență; dar cu toate acestea o asemenea cunoștință n-ar fi nimic, ci numai ocuparea cu o fantasmagorie goală daca spațiul n-ar trebui privit ca o condiție a fenomenelor cari constituiesc materia experienței exterioare. Drept aceea acele judecăți sintetice curate se raportă, deși numai mediat, la o experiență posibilă sau, mai bine zicând, la însăși posibilitatea experienței, întemeindu-și pre aceasta valabilitatea obiectivă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și începem de la punctul unde rădăcina comună a puterei noastre de cunoștință se împarte și face două trunchiuri, din cari unul e rațiunea. Pricep aici sub rațiune întreaga facultate superioară a cunoștinței și contrapun cele raționale celor empirice. Daca, obiectiv privit, abstrag de la tot cuprinsul cunoștinței, atuncea subiectiv toată cunoștința este sau istorică sau rațională. Cunoștința istorică este cognitio ex datis, cea rațională însă cognito ex principiis. O cunoștință, fie ea primordial dată de unde a vrea, totuși la cel ce o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale dezvoltării inteligenței, și îndeosebi cu a științei. - După aceea noțiunea culturei mai însamnă și un mod anumit al acțiunii, conduitei și-a manierelor; cu deosebire cerem de la un om cult împlinirea celora ce pretinde moralitatea de la om; cultura e privită ca un izvor deosebit al moralității și ca motiv propriu al simțămintelor (convicțiunilor), totodată însă ea cere multe în privirea împlinirei chemării noastre omenești cari sânt străine sau indiferente pentru etica și religiozitatea pură. Acest al doilea element al culturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precedent. Acest război este asimetric. De subliniat asimetria culturală, care opune iluminații care nu au nici un fel de teamă de moarte occidentalilor care caută, din contră, să radieze moartea, și mai ales moartea violentă, din peisajul mental. Războiul terorist, astfel privit, necesită o ripostă pe măsură, dar nimeni nu este pregătit pentru o astfel de ripostă, pentru că nimeni nu s-a gândit vreodată că terorismul care nu era decât o formă extremă de protest sau de supunere prin voința celui mai
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
La maison paysanne n’est pas seulement un outil de production, un centre d’exploitation, un abri, elle est aussi un microcosme de la société rurale traditionnelle, un lieu de culte, une arche” (94, p. 305) ; sau : „O casă țărănească devine, privită astfel, o arcă poetică, purtând în ea sâmburele unei lumi și care în sens regenerator plutește peste livezi [...]. De fapt, nu e decât o biată corabie de șindrilă. Dar o corabie cosmică” (Sebastian Moraru, Aceste case țărănești, Editura Scrisul Românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel de călătorii fără ajutorul unei călăuze este de neimaginat (129). În călătoria sa, Sf. Sisinie pune copacilor întâlniți întrebări (de tipul „Văzuși dracul fugind și un cocon ducând ?”) pentru a afla care este drumul corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații arhaice. Copacii călăuzesc eroul și jalonează călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]