962 matches
-
instituționale. Economia serviciilor, la care predispune funcționarea instituțiilor în scopul de a-i sprijini pe artiști, ceea ce îi influențează pe artiști să sprijine, la rândul lor, proiectele instituționale, produce un disconfort logistic dificil de depășit. Chestionarea ideii de comunitate, împreună cu problematizarea deținerii unei expertize și a oferirii serviciilor, duce la reconsiderarea rolului artistului. Înțeleasă din trei perspective diferite, servirea comunității ar putea fi efectuată fie prin crearea unei situații care ar duce la conștientizarea potențialului colectiv al comunității, fie prin formarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre consecințele acestei (auto)problematizări, care a fost teoretizată de către Art & Language, este înțelegerea limbajului ca pe un mediu de conservare a operei în contextul investigării și al interogării. Căutând în alte discipline metodologiile necesare pentru a articula interogările specifice, se pune problema testării modelelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
genealogii ale istoriei artei, care au dus la o sporire a conceptualizării practicilor artistice în anii '60. Ca atare, Alberro identifică patru traiectorii-sursă ale artei conceptuale: auto-reflexivitatea (picturii și sculpturii moderniste), reductivismul (materialității obiectului), negarea conținutului estetic (în favoarea informației) și problematizarea locației. Unificarea discursului artistic și a teoriei se realizează la nivelul câtorva modele ale artei conceptuale. Unul dintre aceste modele ar fi "conceptualismul lingvistic" din lucrările lui Joseph Kosuth, ale Christinei Kozlov și ale grupului Art & Language. Potrivit lui Kosuth, care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practică de artele vizuale contemporane (ce au activat noi tipologii și tehnologii). În raport cu acestea, studiile vizuale devin ele însele o practică care se desfășoară în funcție de reperele genetice, poetice și politice ale unei teorii post-estetice elaborate în datele paradigmei postmoderniste de problematizare a crizei discursurilor despre artă. Dincolo de distincțiile care s-au făcut, prin nominalizările cotiturii lingvistice (lingvistic turn) tratate în anii '60 în artele vizuale ori a cotiturii vizuale și sociale (visual turn și social turn) înregistrate în comentariile culturale ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conectând și redelimitând, astfel, o multitudine de discipline, având posibilitatea de a traversa spațiile libere ale mediilor care proliferează în ritmul schimbărilor tehnologice și în atmosfera unei incertitudini reglementate.194 Această paradigmă se regăsește, în fapt, în modul în care problematizarea interdisciplinarității poate oferi multiple modele terminologice de abordare a artei. Astfel, după modelul economic se vorbește în termeni de capital, producție, distribuire, consum, schimb, investiție, prosperitate, noutate, publicitate; după modelul cultural se vorbește despre cultivare, germinare, creștere, îngrijire, culegere, semioză
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practica artistică îl oferă Linda Weintraub, potrivit căreia un artist ar trebui să-și pună întrebări de genul "de ce sunt un artist?", "cine este publicul meu?", "cum pot comunica cu acest public?" și "care este funcția artei în societate?", aceste problematizări deschizând noi posibilități culturale și proliferând inovația. În acest fel, continuă Weintraub, opțiunile creative care stau la baza producerii artei contemporane ar putea fi orientate spre identificarea unor anumite genuri de public, deschiderea unor noi surse de inspirație, formarea unor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care apelează la modalitatea critică de a desemna și consemna diferitele probleme cu care se confruntă societatea, se manifestă o reticiență sceptică a protectorilor cadrelor formale în care a fost definită arta. Cu toate acestea, acceptarea noilor modalități, medii și problematizări solicitate în abordarea artistică, ar putea fi facilitată din perspectiva înțelegerii artei drept comportament creativ la care este predispus și de care dispune fiecare pentru a reflecta și a acționa în anumite situații, circumstanțe și contexte. În acest caz, dacă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
observații ale acestui discurs de fond, care s-a structurat în ultimii ani pe baza situării și poziționării teoriilor critice post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, a ideologiilor și post-colonialiste, presupune asimilarea unor competențe și exercitarea unor performanțe critice orientate în direcția problematizării sociale, politice, economice, tehnologice caracteristice unui nou tip de responsabilizare a comunicării critice. În ceea ce privește situația discursului esteticii, orientat mai curând către diversificarea definițiilor artei, explicarea construirii experienței estetice și argumentarea modalităților de evaluare ale artei, dacă estetica tradițională era caracterizată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
economiei și tehnologiei, completându-și astfel misiunea de a acționa ca un mecanism cultural și ideologic de dezvoltare a abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
metodologic. Pot să spun că, fără să înțeleg, am scris o teză de doctorat despre Abulafia XE "Abulafia" , dar nu am ales subiectul în ’71 ca să fac o controversă în ’88. Din punctul de vedere al cunoașterii surselor și al problematizării a ce este Cabala, nu mi se putea reproșa nimic. Deci nimeni nu a spus până acum că nu-l cunosc sau nu-l înțeleg pe Abulafia, ci au susținut totdeauna că s-a exagerat importanța lui. OK, să vedem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
depinde de dinamica normativă și de interpretarea epistemică a lumii materiale."28 John Ruggie vede această abordare ca problematizând rolul conștiinței umane în viața internațională: constructiviștii încearcă să lărgească sferele explicative și empirice dincolo de hotarele neorealismului și neoliberalismului instituțional prin problematizarea statelor, identităților și intereselor, prin lărgirea ariei factorilor ideaționali, prin introducerea logicii priorității regulilor constitutive față de cele normative, prin înțelegerea transformării drept caracteristică normală a politicii internaționale pe care teoria sistemică ar trebui să o includă, chiar dacă ocurența este episodică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
se bazează pe instrumentele conceptuale ale constructivismului, mai ales pe îndepărtarea acestuia de ideile convenționale privind cauzalitatea și teoria empirică atunci când abordează politica și securitatea internațională.160 Este recunoscută contribuția constructiviștilor la teoretizarea securității și a relațiilor internaționale din perspectiva problematizării pretențiilor de cunoaștere teoretică. Dintre acestea, cel mai atent analizate și violent atacate sunt afirmațiile care îi atribuie statului monopolul violenței legitime. Valoarea adăugată a constructivismului, ca mod de înțelegere a securității, se concentrează mai ales asupra provocării sale lansate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
atenția către normele internaționale, în mod special asupra acelora care par a contraveni asumpțiilor neorealiste și neoliberale, și anume că statele sunt raționale, că se bazează pe auto-ajutorare într-un sistem anarhic. Aceste studii se constituie în mod normal în jurul problematizărilor realiste: de ce acceptă statele constrângeri în privința abilității acestora de a purta război, precum acordarea de ajutor răniților conform Convențiilor de la Geneva? De ce nu sunt folosite armele chimice, când acestea pot fi eficace, iar militarii sunt pregătiți să le folosească? La
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
aceasta devine baza pentru scopuri sau interese comune, iar acest lucru este o condiție socio psihologică necesară pentru internaționalizarea autorității politice. Emergența unei autorități internaționale poate fi studiată prin cercetarea formării unei identități colective între state, iar acest lucru înseamnă problematizarea interesului propriu, care uneori este definit prin subsumarea altruismului.296 Identitatea este o caracteristică a actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale, acest lucru însemnând faptul că identitatea este la bază o calitate subiectivă, având rădăcinile în înțelegerea de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
În cartea despre Bosnia 366 Campbell aduce argumente în sensul ideii că NATO și ONU au sprijinit crearea de enclave culturale prin faptul că au promovat o interpretare exclusivistă a etnicității și a religiei, rezultând politica infamă a epurării etnice. Problematizarea prevalentă a implicat etnicizarea domeniului politic, fapt ce are legătură cu puterea.367 Ca rezultat, a devenit dificil pentru bosniaci să-și mențină tradițiile multiculturale.368 În anumite spații identitățile nu sunt esențializate, deși sunt oarecum stabile în anumite momente
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
concluziile lucrării, Ioana Leucea admite că lucrarea evită formularea unor încheieri cu pretenții normative și, dată fiind complexitatea subiectului, reprezintă mai degrabă un produs de etapă ce nu exclude noi ajustări, completări și argumentări. Între contribuțiile lucrării pot fi reținute problematizarea, formularea de noi întrebări, relevarea complexității unde existau certitudini pentru a identifica noi soluții la problema securității umane și identificarea de noi surse de amenințare care derivă din cauze structurale generate de o anumită arhitectură a identităților. Ioan-Marius Bucur Abstract
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
investigativ de care dispune, pentru o restructurare permanent necesară unei dinamici firești a vieții interioare. Capitolul 3 Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării Curentul empirist a consacrat problema conștiinței cu o determinare de sens care marchează zorii unei problematizări restrictive a exercitării noetice, limitând înrudirea reprezentațională a vizării reflexive la cadrele concrete ale percepției (singurul act virtual compatibil cu tipul universal de priză la realitatea interioară). Astfel, ea a fost definită drept "cunoașterea de sine dobândită ca urmare a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observație, imaginația, memoria logică), precum și al celor motivațional-afectivvolitive (motivația intrinsecă, calitățile voinței, emoții superioare, intelectuale). Metode și procedee, precum conversația euristică, jocul de rol, problematizarea, observarea, brainstorming-ul, cubul, ciorchinele, turul galeriei, cvintetul, cadranele, diagrama Venn, știu - vreau să știu - am învățat sunt metode și procedee interactive care îl determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoștințelor, să analizeze, să compare, să argumenteze
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
discuția inter-instituțională asupra naturii politice și juridice a Uniunii Europene într-un discurs constituant. În Declarație se ia act de doi factori concomitenți care determină apariția obiectivelor cu conexiuni între ele: "provocarea democratică" și "noul rol pe scena internațională"184. Problematizarea legitimității politice a Uniunii Europene se traduce în chestiunea al cărei canal trebuie să fie puternic consolidat pentru rezolvarea deficitului democratic al Uniunii. Dacă modelul clasic de liberal-democrație reprezentativă prevede canalul de legitimare care trece prin vot și delegare, modelul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
lipire; O4: - să participe cu interes și plăcere la lecție; O5: - să realizeze lucrări deosebite; O6: - să manifeste spirit critic și autocritic; O8: - să păstreze ordinea și curățenia la locul de muncă. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: hârtie colorată, coală de desen, lipici, șablon, creion, foarfece Material bibliografic: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. Mircea I., 2000, Cartea abilităților parctice vol
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
realizate O4 - să aplice corect procedee de lucru necesare realizării unei compoziții O5- să combine în mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale O6 - să aprecieze calitatea produselor finite realizate Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: frunze și flori presate, hârtie colorată, soluție de lipit Material didactic:lucrarea model, casetă audio -“Anotimpurile” , de A. Vivaldi BIBLIOGRAFIE: Diaconu ,M. - “ Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, clasele I-IV” , editura Petrion, București ,2000
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
plastic conform subiectului lecției. Strategia didactică: de învățare, mixtă, cognitivă, de dirijare pas cu pas, reali- zată prin îmbinarea judicioasă a componentelor: a) Metode și procedee didactice: conversația, dialogul dirijat, observația, expli- cația, demonstrația, exercițiul, învățarea prin descoperire, elemente de problematizare; b) Mijloace de instruire: planșă „Curcubeul”, planșă „Cercul lui Newton”, planșă „Steaua culorilor”, cartonașe colorate, diferite planșe reprezentând culorile primare și binare (pre- zentarea lor, obținere etc.), text literar „Curcubeul”, ghicitori, planșă model; c)Tipuri de activitate cu elevii : activitate
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
estetice, și anume la frumos, sublim, tragic, grațios, patetic. Selectarea (doar a) acestor categorii estetice e motivată de posibilitatea identificării lor cu ușurință în literatură și în muzică, dar și de avantajele metodice pe care le presupune abordarea lor: descoperire, problematizare, brainstorming. Secțiunea a IV-a, ce urmărește Arta și societatea, detaliază problema relației dintre artă și sociologia artei, insistându-se asupra specificului național în artă și asupra relației artă literară / artă muzicală vs. arta plastică în contemporaneitate. Prin observație continuă
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
poate fi «învățată», pentru că nu e de natură conceptuală, nu se reprezintă ca o sumă de informații și cunoștințe logice, ci ca un complex emoțional imaginativ implicat într-un limbaj ambiguu și, ca atare, deschis unor interpretări multiple”. (Constantin Parfene, Problematizarea și studiul literaturii) Pentru elevul de clasa a VIII-a receptarea unui text narativ de mare complexitate, cum este romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, presupune existența unor competențe generale și specifice, dintre care trei sunt esențiale: receptarea și producerea unei
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
pentru care își atribuie meritele poate apărea acum ca o supremă abilitate a unui autoritarism voalat, și numeroși sunt prefecții care află o mare plăcere în a proceda astfel, în a concepe ca necontradictorii preocupările lor cu exigențele democratice"164. Problematizarea orașului în condițiile amenajării teritoriului este în mod special ilustrativă pentru grija de a instaura un nou mod de acțiune publică, unul coerent cu respectarea imperativelor de modernizare a societății. Apare faimoasa distincție între administrarea ca misiune și administrarea ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]