1,301 matches
-
Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar cine să se încumete să o scrie? Proclamația de la Timișoara și legea lustrației La 11 martie 1990 a fost lansată public Proclamația de la Timișoara, documentul civic și politic cel mai important din 1990, după epuizarea revoluției din decembrie 1989 (eminența cenușie a documentului a fost scriitorul George Șerban și Societatea „Timișoara”). Întrucât revoluția fusese confiscată printr-o camuflată lovitură de stat care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
după epuizarea revoluției din decembrie 1989 (eminența cenușie a documentului a fost scriitorul George Șerban și Societatea „Timișoara”). Întrucât revoluția fusese confiscată printr-o camuflată lovitură de stat care avusese loc în după-amiaza și seara zilei de 22 decembrie 1989, Proclamația de la Timișoara urmărea o întoarcere la originile revoluției și mai ales la sensul ei profund anticomunist. Denigrată de puternicii zilei (Frontul Salvării Naționale și echipa condusă de Ion Iliescu) și răstălmăcită în fel și chip (printre alte acuze absurde era
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
originile revoluției și mai ales la sensul ei profund anticomunist. Denigrată de puternicii zilei (Frontul Salvării Naționale și echipa condusă de Ion Iliescu) și răstălmăcită în fel și chip (printre alte acuze absurde era aceea că documentul solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
absurde era aceea că documentul solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după revoluție. Nu voi reda în detaliu cele 13 puncte ale Proclamației de la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după revoluție. Nu voi reda în detaliu cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara, ci voi spune doar că documentul viza o „deșteptare a României” nu numai din punct de vedere politic, ci și economic și mai ales spiritual. Era apoi nu în ultimul rând un document împotriva „spălării creierului” care izbutise
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
numai din punct de vedere politic, ci și economic și mai ales spiritual. Era apoi nu în ultimul rând un document împotriva „spălării creierului” care izbutise în România. De aceea, nu a fost de mirare (ci întru totul logic) că Proclamația de la Timișoara a devenit textul-program al manifestației-maraton din Piața Universității (22 aprilie - 13 iunie 1990), al cărei scop l-a constituit tocmai crearea unei conștiințe naționale în vederea unor alegeri nemanipulate, în care comuniștii (criptosau neocomuniști, cum li se spunea) să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
22 aprilie - 13 iunie 1990), al cărei scop l-a constituit tocmai crearea unei conștiințe naționale în vederea unor alegeri nemanipulate, în care comuniștii (criptosau neocomuniști, cum li se spunea) să nu mai aibă câștig de cauză. Nu în ultimul rând, Proclamația de la Timișoara avea ca scop manifest reeuropenizarea României, efort de pionierat remarcabil, așa cum îl privim astăzi, la 15 ani de la consumarea istoriei, când politicienii autohtoni poartă bătălii de imagine tocmai pentru a demonstra că fiecare dintre ei muncește din greu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de pionierat remarcabil, așa cum îl privim astăzi, la 15 ani de la consumarea istoriei, când politicienii autohtoni poartă bătălii de imagine tocmai pentru a demonstra că fiecare dintre ei muncește din greu pentru integrarea europeană a țării. Cum punctul 8 al Proclamației a fost mărul discordiei între puternicii zilei și protestatarii anticomuniști din Piața Universității, mi se pare firesc să citez partea cea mai consistentă a lui, dar și punctul 7, pe care îl consider la fel de important (cititorul este rugat să treacă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. ș...ț Se cuvine precizat că nu doar punctele 7 și 8, ci întreaga Proclamație constituie un text foarte lucid din punct de vedere politic, cu scopul de a dejuca tocmai manipularea la ordinea zilei din perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cuvine precizat că nu doar punctele 7 și 8, ci întreaga Proclamație constituie un text foarte lucid din punct de vedere politic, cu scopul de a dejuca tocmai manipularea la ordinea zilei din perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un model după care să se desfășoare privatizarea). Coerența și promptitudinea documentului făceau din el un program concret pentru noua societate românească. Proclamația avea, în mod firesc și previzibil, și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
perioada imediat următoare revoluției din decembrie 1989. Proclamația avea apoi un caracter pragmatic și limpede (propunea, de pildă, un model după care să se desfășoare privatizarea). Coerența și promptitudinea documentului făceau din el un program concret pentru noua societate românească. Proclamația avea, în mod firesc și previzibil, și un caracter justițiar, însă doar în sens normativ; nu se miza în nici un caz pe „țapi ispășitori”, ci doar pe un stâlp simbolic al infamiei. George Șerban (dar și alții) introduce o nuanță
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
firesc și previzibil, și un caracter justițiar, însă doar în sens normativ; nu se miza în nici un caz pe „țapi ispășitori”, ci doar pe un stâlp simbolic al infamiei. George Șerban (dar și alții) introduce o nuanță esențială în definiția Proclamației de la Timișoara și, implicit, a revoluției din decembrie 1989 (atât cât a fost ea), vorbind despre o revoluție spirituală ulterioară (dependentă de revoluția din stradă din decembrie 1989), care a început în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Proclamației de la Timișoara și, implicit, a revoluției din decembrie 1989 (atât cât a fost ea), vorbind despre o revoluție spirituală ulterioară (dependentă de revoluția din stradă din decembrie 1989), care a început în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației, considerată a fi documentul (întârziat doar temporal) spiritual, moral și ideologic al revoluției din decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în primăvara anului 1990, prin redactarea și răspândirea Proclamației, considerată a fi documentul (întârziat doar temporal) spiritual, moral și ideologic al revoluției din decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului, în țări precum Cehia ori Polonia, dar nu în România. Pentru pasionații de ucronii, Proclamația este și astăzi un document ispititor într-un sens anume: ne putem întreba cum ar fi arătat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
decembrie 1989. Ce ar mai fi de spus ar fi faptul că variante ale punctului 8 din Proclamația de la Timișoara au fost aplicate, după căderea comunismului, în țări precum Cehia ori Polonia, dar nu în România. Pentru pasionații de ucronii, Proclamația este și astăzi un document ispititor într-un sens anume: ne putem întreba cum ar fi arătat o Românie fără Ion Iliescu în rol de președinte, o Românie în care Ion Iliescu ar fi putut candida la președinție sau la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
o Românie fără Ion Iliescu în rol de președinte, o Românie în care Ion Iliescu ar fi putut candida la președinție sau la altă funcție înaltă în stat doar în anul 2000, dacă ar fi fost adoptat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara? Golania după 15 ani La 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București lua naștere un miting-maraton de protest împotriva echipei de neocomuniști care se instalase la putere imediat după revoluția din decembrie 1989. Maratonul avea să dureze
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
imediat după revoluția din decembrie 1989. Maratonul avea să dureze până în zorii zilei de 13 iunie, când ultimii protestatari au fost evacuați în mod violent și abuziv. Textul care se dovedise a fi Constituția simbolică a maratonului de protest era Proclamația de la Timișoara, acesta fiind motivul pentru care în Piața Universității s-a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
când ultimii protestatari au fost evacuați în mod violent și abuziv. Textul care se dovedise a fi Constituția simbolică a maratonului de protest era Proclamația de la Timișoara, acesta fiind motivul pentru care în Piața Universității s-a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II!”, „Ceaușescu nu fi trist, Iliescu-i comunist!”, „Adevărata emanație a Revoluției - Proclamația de la Timișoara!” etc. Aceste
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a strigat mai întâi „Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara!”, „Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara!”, „16-22, cine-a tras în noi?”, „Iliescu pentru noi este Ceaușescu II!”, „Ceaușescu nu fi trist, Iliescu-i comunist!”, „Adevărata emanație a Revoluției - Proclamația de la Timișoara!” etc. Aceste sloganuri și multe altele incriminau lipsa de voință a noii Puteri de a descoperi cine a acționat violent împotriva demonstranților din decembrie 1989, lipsa de apetență etică a președintelui interimar Ion Iliescu, fost aparatcik comunist, și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
radio și televiziune; încetarea presiunilor asupra mass-media; numirea unui civil ca ministru de Interne; trimiterea în judecată a militarilor din Ministerul de Interne și din Ministerul Apărării Naționale care au participat la represiunea din decembrie 1989; adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe protestatarii din Piața Universității că ar fi „golani
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
postcomunism (dar valabil și pentru comunism, impus fiind de „limba de lemn”). Un rol special în sensibilizarea legată de revoluția din decembrie 1989, după consumarea acesteia și după o minimă decantare a evenimentelor și a semnificației lor, l-au avut Proclamația de la Timișoara și fenomenul „Piața Universității 1990”: dar acestea nu au avut ecoul necesar la nivelul conștiinței colective românești, ci, dimpotrivă, atât Proclamația, cât și maratonul protestatar din Piața Universității au fost marginalizate și minimalizate de majoritatea populației. Iar astăzi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
după consumarea acesteia și după o minimă decantare a evenimentelor și a semnificației lor, l-au avut Proclamația de la Timișoara și fenomenul „Piața Universității 1990”: dar acestea nu au avut ecoul necesar la nivelul conștiinței colective românești, ci, dimpotrivă, atât Proclamația, cât și maratonul protestatar din Piața Universității au fost marginalizate și minimalizate de majoritatea populației. Iar astăzi recuperarea acestor două momente marcante pentru ideea de revoluție interioară (care continua revoluția exterioară din decembrie 1989, revoluția din stradă) este extrem de dificil
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu întrezărește nicicum președintele Băsescu este tocmai ideea de revoluție interioară care ar fi trebuit să fie inițiată după prăbușirea regimului Ceaușescu și a comunismului în România. Această revoluție interioară (cu scopul purificării morale a românilor) a fost inițiată prin Proclamația de la Timișoara, în martie 1990, și continuată pasional de fenomenul „Piața Universității 1990”. Intelectuali de elită au vorbit atunci despre revoluția interioară care să dubleze revoluția (exterioară) din decembrie 1989, tocmai în scopul regăsirii memoriei bune a românilor. Era nevoie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce este necesară lustrația? Termenii lustrație și lustrare au sunat, la început, în urechile românilor, ca niște cuvinte ciudate și dificile. Deși lansate încă din 1990 (vezi Proclamația de la Timișoara ori fenomenul „Piața Universității 1990”), poate nu chiar sub aceste cruste sonore, ci sub acelea mai simple și inteligibile de purificare ori curățire, ele au început să aibă rezonanță și impact doar din 2005, de când au fost inițiate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
1789: "Libera comunicare a ideilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului: orice cetățean poate deci vorbi, scrie, tip(ri liber, cu condiția să răspundă pentru abuzul de această libertate în cazurile determinate de lege", rămîne proclamația cea mai răsunătoare a principiului libertății. În același timp, suprimarea sistemului corporatist ridică toate piedicile funcționării întreprinderilor și exercitării profesiei. Perioada revoluționară a dat presei un impuls extraordinar pe măsură ce formidabilele evenimente pe care le-a trezit curiozitatea publicului: din 1789
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]