3,283 matches
-
claritate, atributele necesare ale apofatismului. Între subiectul performanței lingvistice și obiectul său nici o fuziune nu avea loc „fără rest”. Cunoașterea se consumă asimptotic, prin nesfârșite suișuri („epectaze”), sub rezerva marii surprize eshatologice. Aflați în disputa cu Eunomie, toți Părinții capadocieni profesau un descurajator „pesimism epistemologic” (Vl. Lossky), refuzând minții umane capacitatea de exprimare a oricăror esențe din lumea creată (și cu atât mai puțin a increatului divin). Ioan Gură de Aur, inter alii, mergea atât de departe încât considera că un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apostolic: „Vedeți dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credință” (Iacov 2, 24). Sursele idolatriei conceptualetc "Sursele idolatriei conceptuale" Prin urmare, „apofatismul personalist” pe care Yannaras îl atribuie Părinților greci presupune, și nu exclude, „apofatismul esențialist” profesat de occidentali. Părinții greci au considerat, fără excepție, că natura Dumnezeirii este incognoscibilă pentru orice facultate de cunoaștere umană, „infinit distanțată”1 de increatul naturii divine. Nici un context existențial nu poate oferi cunoașterea naturii lui Dumnezeu. Faptul că Yannaras deduce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31: „Cartea de față a Sandei Movilă se deosebește categoric de restul operei sale. Autoare a mai multor volume de proză și poezie, scriitoarea a profesat În trecut o literatură străină de viață, Îmbâcsită de ideologia decadentismului burghez. Fără a fi scutită de slăbiciuni, această carte dovedește totuși că Sanda Movilă s-a rupt de lumea «desfiguraților» și a «nălucilor» (chiar așa se intitulau două din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Aici, de fapt, nu e vorba numai de o privire dinafară, obiectivistă, ci de un fapt mult mai grav: falsa Înțelegere a noțiunilor de realism și formalism. Judecata criticului e categoric formulată și reprezintă rămășițele unor vechi teorii pseudoștiințifice, profesate de „critici” ca Mihalache Dragomirescu, Caracostea, etc. Dar, aceasta iese din cadrul articolului de față. (Ă). Critica noastră, În ansamblul ei, va avea Încă mai mult de luptat până să ajungă la o exprimare pe măsura ideilor minunate pe care e
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Vitner, S.Damian, Ov.S.Crohmălniceanu, Savin Bratu, Radu Popescu, Mihail Petroveanu, Paul Georgescu și alții mulți n-au construit (și n-au pledat pentru) estetica P. Dimpotrivă, au combătut-o În sute de pagini, iar În mii de pagini, profesând critica normativă și de serviciu, au impus și maturizat RS, Înrolând scriitorii Într-un „front larg și combativ” al „metodei metodelor”: realismul socialist. Deși RS a dezavuat P, acesta n-a dispărut ca obsesii și mentalitate. RS manierist și lozincard
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
risca să ascundă poliției amănunte de o asemenea importanță doar dacă ar urmări el însuși un scop precis. Or, Marlowe mărturisește că a decupat acele fragmente de realitate din motive care-i rămân obscure lui însuși. Ceea ce înseamnă că etica profesată cu asemenea ardoare a fost înfrântă de o cauză de al cărei sens nu e conștient. Iraționalul pare să pândească din tenebre, acolo unde detectivul visează la claritate și armonie. Un motiv plauzibil ar exista și ar putea fi unul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cavalerismului viril ilustrat de Philip Marlowe. Cu astfel de premise, e aproape un miracol că o mare editură precum Vintage are curajul să retipărească, an de an, un roman a cărui filozofie contrazice atât de agresiv concepțiile așa-zis „liberale” profesate în mediile intelectuale și artistice actuale. Antipatia evidentă nu-l împiedică însă pe Martin Amis să cartografieze, fără exces de zel, zonele de interes ale romanului. El remarcă „eleganța” premiselor, dar deplânge precaritatea parcursului propriu-zis, modul repetitiv și lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Deși nu a avut nici o legătură cu acțiunea de la Pitești, a fost implicat în procesul deținuților din cauza rolului său de conducător în Mișcarea Legionară. Născut pe 3 decembrie 1917 în comuna Pelenia, județul Bălți, a absolvit Facultatea de Drept și profesa ca avocat. A luptat pe frontul de est, unde a fost luat prizonier de armata sovietică, însă a reușit să fugă după doar cinci zile. A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Iași la 25 de ani de muncă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
perioadă a fost transferat la Canal, fiind eliberat abia în 1954, cu un an întârziere față de expirarea pedepsei. După eliberare a trebuit să lucreze 12 ani ca muncitor, infirmier, asistent medical, tehnician etc., abia în 1966 primind dreptul de a profesa ca medic 1. După 1989 a scris mai multe articole și studii despre acțiunea de la Pitești. Constantin Istrate 2tc "Constantin Istrate2" Condamnat la 5 ani de detenție în același lot cu Țurcanu, Istrate a stat cu acesta atât în Suceava
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Transporturi Auto din Regiunea Autonomă Maghiară, de unde a ieșit la pensie. S-a căsătorit, a avut un băiat și a reușit să facă Facultatea de Drept la Cluj, la fără frecvență, absolvind-o în 1972. Tot din cauza cazierului, nu a profesat niciodată, singurul avantaj fiind schimbarea încadrării la locul de muncă: economist. Cornel Nițătc " Cornel Niță" Originar din Bacău, Cornel Niță a fost una dintre primele victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sistemul recrutează și oameni calificați pentru munca birocratică, deși ponderea este redusă. Astfel, funcționarii, contabilii și juriștii reprezintă 13% din eșantionul analizat. Interesant (din perspectiva reconversiei profesionale) poate fi și cazul celor trei cadre care Înainte de intrarea În DGP au profesat, doi ca Învățători (colonel Adalbert Balint, locotenent colonel Ormenișan Mircea) și unul ca profesor (locotenent Ioan Brașovan). Explicația pentru respectivele trasee este totuși plauzibilă: toți trei au avut funcții de conducere În cadrul unor colonii de minori, iar constatarea poate Însemna
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a promova și de a dobândi poziții de putere. „Devotamentul cadrelor era apreciat de conducerea ministerului după modul cum știau să bată”, semnala În nota-raport prezentată În acest studiu locotenent-colonelul Florin Mihăescu (șeful Serviciului Inspecții din DGP). Sinceritatea În privința opiniilor profesate În legătură cu orice proces de selecție În totalitarism (vezi autobiografiile, declarațiile pe proprie răspundere, completarea chestionarelor din dosar și propriile verificări ale cadriștilor etc.) este Însă o altă discuție, pe care Hayek o deschidea separat. Ne-am propus, pentru acest studiu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cărturari, poetul pomenind totuși, într-o corespondență, și despre mai îndepărtații ascendenți din ramura moldovenească a familiei. Elev seminarist la Blaj, persevera, dând lecții particulare un răstimp, spre a putea urma dreptul la Cluj. Se stabilește la Sibiu, unde va profesa ca jurat-procurator pe lângă Consistoriul Episcopiei Ortodoxe și ca notar al Companiei grecești. Ca avocat, călătorește în repetate rânduri la Viena, pledând în capitala Imperiului Habsburgic (cu argumente juridice) în apărarea unor drepturi încă refuzate de autorități românilor transilvăneni. Deși neconfirmate
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
urmează, în paralel, Conservatorul și Facultatea de Drept, la București, obținând licența în 1925. Își pregătește și susține doctoratul la Paris (1929), unde frecventează și cursurile de la Schola Cantorum (clasa de compoziție, condusă de Vincent d’Indy). Întors în țară, profesează avocatura. Scrie poezie, fără să publice. Debutase în 1919, în revista „Cuib spre răsărit”, cu poezia C-am fost pribegi, semnată Marcel A. Bresliska. Compune lieduri, apreciate în epocă. În 1934, prezentarea într-o reuniune literar-muzicală a unui fragment din
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
al „Convorbirilor literare”, cu proză și versuri. După obținerea licenței, numit magistrat, colindă, între 1892 și 1896, orașele București, Pitești, Craiova și, în sfârșit, Târgoviște. Aici, neputând suporta duritatea vieții de judecător, intră în baroul local, ca avocat (1897). Va profesa în orașul natal mai bine de un deceniu. Viața nu-i este, totuși, monotonă. Între 1 ianuarie 1895 și 31 decembrie 1899, este membru în comitetul de direcție al „Convorbirilor literare”, continuând să facă parte încă un an din comitetul
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
lui Cicero, iar în anul următor îi apare lucrarea Problèmes de critique et d’histoire textuelles. Ambele vor fi reeditate la Hildesheim în 1966 și, respectiv, 1973. Numit în 1943 lector de limbă română la Universitatea din Lisabona, B. va profesa acolo până la sfârșitul vieții. Confirmând speranțele puse în tânărul filolog, lucrările sale de la începutul deceniului al cincilea sunt de înalt nivel științific. Împreună cu studiile publicate mai tarziu, printre care Hespéria (1964) și Introduçăo à cultură clàssica (1970), si cu unele
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
1.I.1939, Bahmutea, j. Tighina), poet. Este fiul Elisabetei (n. Trelea) și al lui Grigore Brumaru, funcționar la CFR. După absolvirea Liceului Național din Iași (1955), urmează, tot acolo, cursurile Facultății de Medicină Generală, devenind medic în 1963 și profesând medicina, timp de doisprezece ani, la Dolhasca (mică localitate, nod feroviar lângă Fălticeni). Primele versuri îi apar în decembrie 1966, în revista „Luceafărul”. Debutul editorial are loc în 1970, cu volumul Versuri, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Se alătură, la
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
e, în egală măsură, publicist literar și cronicar de spectacol. Cu Iosif Nădejde și I. C. Frimu se va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea scindării PSDMR, în preajma Congresului al VI-lea. Ulterior, se stabilește la Galați, unde va profesa avocatura „cu știință și conștiință” (F. Aderca), dar fără să abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează, în 1902, la „România muncitoare”, participă la declanșarea grevei lucrătorilor din port. Pe urma „generoșilor”, aderă între
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
studiul documentar cu o teoretizare a interferențelor dintre cele două arii culturale situate la răsărit de Viena, intenția fiind aceea de a identifica geneza modelului/modelelor culturale dominante. Ea este o replică indirectă la tendințele de interpretare monoculturalistă, respectiv etno-diferențialistă profesate de istoricii-ideologi ai secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Deși fragmentar, am intenționat să dezvălui modalitățile în care s-a petrecut cea dintâi europenizare a amintitelor zone geografice, precum și să subliniez experiențele sau trăsăturile particularizante ale acestora. De
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
l-a preocupat atitudinea omului medieval în pragul evului modern, omul născut, angajat în creștinism prin tot ceea ce avea mai bun ca suflet și minte, și care, treptat, se eliberează de vechile dogme prin cultivare, înlăturând jugul comun, jugul religiei profesate fără ezitări și fără restricție prin cvasiunanimitatea contemporanilor săi. Ideea o regăsim, cu toate că exprimată în altă modalitate și vizând alte sensuri, la Johan Huizinga, în Amurgul Evului Mediu. Să menționăm că Febvre deschide drumul investigațiilor totale, pe linia istoriei conceptelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a deținut Bizanțul în istoria Europei, aduce argumente incontestabile în favoarea tipului de civilizație pe care l-a făptuit organismul bizantin, stăruind asupra continuității sale cu mult dincolo de secolul căderii Constantinopolului sub turci. Moștenirea intelectuală elenică, dreptul roman, religia ortodoxă, arta profesată în cuprinsul regiunii sud-orientale a continentului i-au oferit istoricului un material imens pentru reflectare și documentare privind „duratele lungi” create de Bizanț. Iorga a căutat să înfățișeze trăsăturile specifice imperiului, prin izvoarele consultate fiind în măsură să observe atât
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istorici, reporteri și poeți arhaizați, artiști plastici și arhitecți, politicieni sau ideologi care au purtat cu ei în Răsărit ori în Apus însemnele renașterii elino-bizantine. Să dublăm ideile, doar amintite aici, cu sistemul de a gândi pe care l-a profesat Iorga în Essay de synthèse de l’histoire de l’humanité și în Generalități cu privire la studiile istorice, sistem din care reținem, mai mult ca orice, necesitatea absolută de a judeca istoria având întotdeauna în fața ochilor liniile imaginare care străbat întreaga
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de revelatoare în direcția amintită. Ea ne aduce - așa cum voi arăta - mărturii elocvente, peste care nu se poate trece fără a se pierde unitatea ansamblului. Idealul umanist, noua concepție despre lume, despre istorie, granițele și relațiile dintre popoare vor fi profesate de toți marii iluminiști, din societățile masonice pariziene și central-europene, până în societatea intelectuală rusă a lui Petru, ai cărei primi pași sunt legați de academia teologică a învățatului moldav Movilă. În Răsărit, un alt exemplu ni-l oferă Dimitrie Cantemir
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un regat. Nimic nu se dezvoltă în suc propriu. Măcar și pentru frumusețea și înălțarea de gând a lui Bela al IV-lea să luăm în discuție actul său. Fusese favorabil evreilor, în sensul că le acorda libertatea de a profesa comerțul, de a circula nestingherit dintr-un ținut într-altul („pe oriunde ar trece un evreu prin domeniul nostru, nimeni să nu-l împiedice în nici un fel, nici să-l tulbure, nici să-i pricinuiască vreo greutate...”), de a-și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istoria literaturii religioase iudaice din veacul al XVII-lea este semnificativă. Între cei mai importanți scriitori din școala belgrădeană se numără Joseph Almosnino. Opera sa, Edut be Yosef, publicată postum de fiul său, Isaac, este cea mai relevantă pentru cultura profesată de reprezentanții acestei comunități. Studiul Zohar-ului și știința mistică a Kabbalei (misticism organizat în școala lui Safed, prin venerația față de creatorul ei, rabinul Isaac Lurie, însoțit de un dor față de Mesia, a cărui sosire era așteptată în fiecare zi), răspândite
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]