1,399 matches
-
școli considerate "de elită", reducerea săptămânii de lucru în învățământ de la 6 zile la 5 zile, dar fără o diminuare în consecință a cantității materiei, eliminarea uniformei etc. Perioada 1991-1995 a reprezentat o etapă marcată de tendința spre pragmatism și profesionalizare, ceea ce a însemnat: * implicarea specialiștilor de la Institutul de Științe ale Educației în elaborarea unor texte preliminare de curriculum; * adoptarea modelului "rațional" al elaborării curriculum-ului, prin accentuarea importanței obiectivelor ce devin reper în alegerea conținuturilor și în asigurarea coerenței curriculum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în viața socială; * elaborarea și aplicarea unei strategii de dezvoltare curriculară pe termen scurt, mediu și lung; * elaborarea unei metodologii de proiectare, dezvoltare, implementare, evaluare și revizuire progresivă a noului curriculum; * formarea unor resurse umane și manageriale care să asigure profesionalizarea proceselor de dezvoltare curriculară. Cele mai importante măsuri de reformă în domeniul curriculum-ului, pe care încercăm să le precizăm într-o manieră relativ cronologică, au vizat: 1. Proiectarea și elaborarea planului-cadru pentru clasele I-VIII, ca principal document curricular
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reformă reală, bazată pe expertiză în domeniu, a fost înființarea Serviciului Național de Evaluare și Examinare (SNEE), capabil să proiecteze, să gestioneze și să monitorizeze subsistemul evaluării și examinării. Mai mult decât atât, acest serviciu a fost asimilat necesității de profesionalizare a evaluării și examinării. Pentru o imagine de ansamblu asupra dimensiunii reformei evaluării în învățământul preuniversitar, considerăm necesară trecerea în revistă a elementelor reformei, așa cum au fost ele inițiate și aplicate în învățământul primar, precum și în învățământul gimnazial și liceal
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe o etapă pasageră, o "rampă de lansare" spre meserii mai bănoase. De asemenea, se observă un deficit al numărului de cadre didactice care profesează în mediul rural, posturile din această zonă fiind ocupate de personal necalificat. b) Deficitul de profesionalizare. Statutul de educator este unul ocupațional și nu profesional, cu excepția învățământului preșcolar și primar, ceea ce se repercutează negativ asupra statutului social al cadrului didactic. c) Deficitul de informare, deoarece publicațiile periodice existente la nivel național cu rol de dezbatere și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
etc. Suntem de părere că simpla respectare a acestor principii nu este suficientă pentru definirea calității programelor de studiu. Se pare că este nevoie și de schimbări la nivel instituțional, interinstituțional etc. Merită amintit și momentul introducerii standardelor 1 pentru profesionalizarea activității didactice. Aceste standarde au astăzi rolul de a asigura calitatea învățământului, activitatea didactică depășindu-și statutul de meserie în favoarea statutului de profesie. Se încearcă astfel saltul către conturarea unei identități profesionale pentru care vocația rămâne o cerință importantă, dar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fără a asigura suportul logistic și financiar necesar. Statutul social scăzut al școlii românești și imperativul adaptării la cerințele postmodernității reprezintă un paradox intim legat de cel anterior analizat. Deși s-au operat modificări la nivelul politicii educaționale care vizează profesionalizarea carierei didactice, calitatea remunerației cadrului didactic, precum și resursele financiare scăzute alocate învățământului mențin un deficit de statut care atrage după sine abandonarea, din start sau pe parcurs, a acestei profesii. Ori, în condițiile în care indivizii trebuie formați pentru a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesară în cazul crizei competențelor, când cunoștințele sunt depășite, sau în cazul în care există lacune foarte grave în pregătirea profesorilor". Cele două concepte nu sunt sinonimice. În timp ce formarea continuă își propune revizuirea ascendentă a unor cunoștințe dobândite în etapa profesionalizării pentru cariera didactică, reciclarea are loc în condițiile în care vechile cunoștințe nu mai sunt operabile, când au loc schimbări bruște în acest plan. Cunoașterea elementelor care permit distanțarea celor două concepte este imperios necesară pentru diagnosticarea nevoilor de dezvoltare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sociali sau existente chiar la nivelul școlii între diferite filiere de formare, metodologice, teoretice etc.; * Descentralizarea sistemului de învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrul didactic. Poate fi, însă, doar o fațetă a problemei. Programele de formare continuă pot satisface și nevoia personalului didactic de a se perfecționa, aspect cu o importanță majoră în condițiile în care la nivelul educației se manifestă două tendințe: profesionalizarea carierei didactice, ceea ce presupune reconsiderarea proceselor de formare inițială și continuă, prin asigurarea competențelor de bază pe care orice cadru didactic trebuie să le probeze, ameliorându-se astfel deficitul de statut al educatorului, dar și revizuirea politicii de formare continuă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens. Ea va deveni tot mai vizibilă odată cu profesionalizarea managementului educațional, ceea ce va solicita profesorului-manager asumarea unor noi responsabilități la nivelul școlii. Analizând organizația școlară prin prisma raportului sociabilitate solidaritate din matricea arhitecturii sociale propusă de R. Goffee și G. Jones, suntem de părere că la nivelul său coexistă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operează cu semnificațiile reale ale conceptului de management. Una dintre cauze ar fi însăși menținerea unui anumit nivel de birocrație și centralizare a deciziilor. La nivelul organizației școlare, funcția de manager este prea puțin reprezentativă pentru cerințele actuale. În consecință, profesionalizarea activității manageriale în educație trebuie să constituie o urgență a schimbărilor impuse de reforma în educație. Obiectivele, cultura, climatul organizațional, comunicarea și resursele umane sunt doar o parte dintre dimensiunile școlii ca organizație, putându-li-se alătura mediul extern, structura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
responsabilizând membrii acesteia, obligându-i să-și asume roluri și inițiative, să se implice în derularea concretă a activităților propuse. De asemenea, dezvoltă capacitatea de reflexie critică, de analiză obiectivă a unor situații concrete, stimulează comunicarea deschisă și oferă șansa profesionalizării individuale. El reflectă dorința de schimbare, de inovare a indivizilor și organizației școlare. Conținutul unui proiect instituțional de dezvoltare școlară este dat de problemele reale cu care se confruntă școala, de disfuncționalitățile acesteia. De la caz la caz, poate fi vorba
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2. Comportamentul efectiv al managerului în procesul de schimbare (după C. Argyris, 1985) Trecerea de la centralism la descentralizare aduce în atenția specialiștilor și a decidenților în materie de educație o nouă provocare ce va nuanța în chip diferit comportamentul managerial: profesionalizarea managementului educațional. Nevoia de profesionalizare a managementului educațional reprezintă consecința firească a evoluțiilor în domeniu, atât în plan teoretic, cât și în plan practic, experiența țărilor din Uniunea Europeană fiind foarte variată și neomogenă. Cele mai importante cauze care au generat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în procesul de schimbare (după C. Argyris, 1985) Trecerea de la centralism la descentralizare aduce în atenția specialiștilor și a decidenților în materie de educație o nouă provocare ce va nuanța în chip diferit comportamentul managerial: profesionalizarea managementului educațional. Nevoia de profesionalizare a managementului educațional reprezintă consecința firească a evoluțiilor în domeniu, atât în plan teoretic, cât și în plan practic, experiența țărilor din Uniunea Europeană fiind foarte variată și neomogenă. Cele mai importante cauze care au generat schimbarea politicii educaționale cu privire la exercitarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
general, și a activității manageriale, în special, care a favorizat diversificarea rolurilor și responsabilităților fiecărui director de școală, acesta devenind inițiatorul politicii de dezvoltare instituțională a școlii. Emil Păun (1999, p. 149) consideră că punctul de plecare în acțiunea de profesionalizare a domeniului managementului educațional este reprezentat de selecția, recrutarea viitorilor directori de școli, oferind în acest sens două experiențe: * Recrutarea managerilor școlari din rândul cadrelor didactice (din interiorul școlii), experiență întâlnită în multe țări europene și care se pliază pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de patru ani de exercitare a funcției. Prin urmare, se propune prelungirea perioadei de la 4 la 8 ani sau chiar de-a lungul întregii cariere. Ceea ce reprezintă un fapt îmbucurător este că politica educațională din România ia în serios nevoia profesionalizării manageriale și, element esențial, a formării inițiale și continue a managerilor din învățământul preuniversitar, pentru care s-au stabilit următoarele obiective: 1. Profesionalizarea carierei manageriale în România. 2. Stimularea instituțiilor de învățământ superior în vederea dezvoltării unor programe de formare inițială
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întregii cariere. Ceea ce reprezintă un fapt îmbucurător este că politica educațională din România ia în serios nevoia profesionalizării manageriale și, element esențial, a formării inițiale și continue a managerilor din învățământul preuniversitar, pentru care s-au stabilit următoarele obiective: 1. Profesionalizarea carierei manageriale în România. 2. Stimularea instituțiilor de învățământ superior în vederea dezvoltării unor programe de formare inițială și continuă a managerilor la nivelul studiilor postuniversitare, masterale, doctorale etc. 3. Dezvoltarea unei "piețe educaționale a programelor de formare managerială", bazată pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadru legislativ coerent și flexibil care să permită obiectivarea schimbărilor la nivelul școlii; * Elaborarea și promovarea unor strategii viabile de politică educațională; * Raportarea conținutului schimbării la cerințele actuale ale școlii românești; * Revizuirea curriculum-ului școlar din perspectiva noilor principii educaționale; * Profesionalizarea managementului educațional și a domeniului educației, în general; * Anularea paradoxurilor în materie de practici și politici educaționale etc. b) La nivelul procesului de formare inițială și continuă: * inițierea unor programe de formare a formatorilor pe problematica schimbării educaționale și a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
inițială și continuă a cadrelor didactice", în Științe ale educației dinamică și perspective, Editura Universității "Ștefan cel Mare", Suceava. Anghelache, V., 2004, "Management of change in education", în Education facing the contemporary world problems, Editura Universității Pitești. Anghelache, V., 2004, "Profesionalizarea activității manageriale", în Direcții de optimizare a activității educaționale, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați. Anghelache, V., 2005, "Dezvoltarea organizațională de la metaforă la realitatea timpurilor moderne", în Analele Facultății de Filosofie, Universitatea "Dunărea de Jos" Galați, Fascicula XIII (3
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că este de datoria lor să educe audiența, ale cărei nevoi, motivații sau interese devin în acest context lipsite de importanță; 2) specializarea, în care accentul cade pe concentrarea asupra acelor segmente cărora li se cunosc nevoile și interesele; 3) profesionalizarea și mediacentrismul; evocă credința jurnaliștilor că sunt singurii capabili să decidă conținutul media, că știu mai bine decât membrii audienței în ce trebuie să conste informația oferită; 4) ritualismul care face trimitere la jurnaliștii care nu riscă, oferindu-le privitorilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
democratic vs. limbaj totalitar După criteriul regimului politic în care este vehiculat, distingem între limbaje democratice și limbaje totalitare. Termenii au atât o valoare denominativă, descriptivă, cât și una evaluativă. Regimurile democratice se caracterizează prin multiplicarea limbajelor politice și prin profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O formă a limbajului politic folosit în democrație este limbajul demagogic, caracterizat prin retorism excesiv și afectivitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al inginerilor În cadrul forței de muncă, numărul de patente puse În circulație, investițiile În cercetaredezvoltare și activitatea În domeniul capitalului de risc (”venture capital”). 6.3. Impactul social al Noii Economii Noua Economie are un impact social deosebit de pronunțat asupra profesionalizării specialiștilor, a structurii ocupaționale a comunității umane, a polarizării sociale etc. În primul rând, simplist, forța de muncă este structurată În două categorii esențiale: de Înaltă calificare și necalificată. În ce privește categoria socială a muncitorilor necalificați, „În noua economie, masele de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al inginerilor În cadrul forței de muncă, numărul de patente puse În circulație, investițiile În cercetaredezvoltare și activitatea În domeniul capitalului de risc (”venture capital”). 6.3. Impactul social al Noii Economii Noua Economie are un impact social deosebit de pronunțat asupra profesionalizării specialiștilor, a structurii ocupaționale a comunității umane, a polarizării sociale etc. În primul rând, simplist, forța de muncă este structurată În două categorii esențiale: de Înaltă calificare și necalificată. În ce privește categoria socială a muncitorilor necalificați, „În noua economie, masele de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
înșiși și față de intervenția armatei reprezintă nenumărate motive care pot ține militarii în cazărmi. 2.3 Regimuri civile-militare Studiul nostru asupra intervenței militare în politică nu epuizează în niciun fel complexitatea și amplitudinea temei. Nu a fost atinsă tema noii profesionalizări a militarilor, la rându-i analizată de diferiți autori [Stepan, 1971: 47-65; 1978: 127-136]. Noua profesionalizare înseamnă, pentru spațiul latino-american, achiziția de către militari a mai multor cunoștiințe teoretice, transformarea armatelor în organisme foarte diferențiate, cu mai multă coeziune, spirit de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Regimuri civile-militare Studiul nostru asupra intervenței militare în politică nu epuizează în niciun fel complexitatea și amplitudinea temei. Nu a fost atinsă tema noii profesionalizări a militarilor, la rându-i analizată de diferiți autori [Stepan, 1971: 47-65; 1978: 127-136]. Noua profesionalizare înseamnă, pentru spațiul latino-american, achiziția de către militari a mai multor cunoștiințe teoretice, transformarea armatelor în organisme foarte diferențiate, cu mai multă coeziune, spirit de echipă și capacitate managerială, o mai mare dispoziție de a lua și a menține puterea, o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]