KorAP: Find »[drukola/base=profesoară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...282 >

7,041 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848

când un coleg relată o glumă proaspătă din folclorul pieții, auzită chiar în dimineața aceea, rod al inteligenței și spontaneității unui pitoresc personaj al timpului, domnul Bulă. ... și zi, câte pârjoale ai mâncat în dimineața asta, Bulă? Două căni, doamna profesoară! Gluma nu era chiar din cele proaspete, dar pentru a-i face plăcere celui care o spusese, profesorul de desen Nicolau râse copios, avertizându-l: Mai ține-l în casă, domnule, pe năstrușnicul acesta de Bulă, că s-ar putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
era ca o nucă cu coaja tare, dar cu miezul fragil și asta o știau atât prietenii cât și neprietenii ei. Se găsiră voci care să-i reproșeze în surdină: ,,dar despre preparațiile la domiciliu ce ne poate spune domnișoara profesoară de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu am voie? Păi, nu prea... Nu prea nu e o interdicție de care să țin seama. În drum spre casă, Vali

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu am voie? Păi, nu prea... Nu prea nu e o interdicție de care să țin seama. În drum spre casă, Vali, profesoara de franceză, venită doar cu un an înaintea Simonei în acest colectiv, o abordă direct: Ești teribilă, dragă! Încă nu mă cunoști! spuse Simona, purtând încă urmele acelor gratuități rostite sau mascate în timpul consiliului profesoral. Ce te-a iritat așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
lăsa totul baltă și pleca spre casă. Acum însă, uitase toate nemulțumirile care atunci i se păreau întunecimi; își aducea aminte de acele vacanțe depărtate în timp ca de niște povești dragi ale copilăriei. Când o învăluiau aceste gânduri era profesoară la o școală bună, cu elevi care se străduiau să deprindă cele mai alambicate taine ale limbii engleze. Își completase studiile la universitate, pentru a nu mai auzi cum este etichetată peiorativ ca sorbonistă. Dar tot sorbonistă rămase pentru colegii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
ceva în plus față de convenția inițială. Era deosebit de conștiincios. Începuse a rupe câteva propoziții uzuale care-i puteau servi la o scurtă conversație, fără pretenția de a respecta acordul gramatical. Apoi lipsi o săptâmână întreagă. Când bătu sfielnic la ușa profesoarei, cu teama firească de a nu i se deschide, motivă că a fost trimis de șef tocmai la Tulcea să aducă o tonă de pește pentru cantină, dovadă și acest morun, de circa 5 kilograme pe care i-l dăruiește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
altfel chem toți vecinii și atunci... Stați, stați un pic, că nici nu v-am achitat ultimele ore și, scoțând o sumă de bani, o puse pe masă. Apoi, înțelegând că nu poate fi vorba de un armistițiu, în ochii profesoarei acumulându-se vizibil cumplite tunete și fulgere, se îndreptă cuminte spre ușă, pronunțând un palid sărut-mâna. Din seara aceea, Simona nu l-a mai văzut pe Gicu. Cu pospaiul lui de cunoștințe de limbă engleză, dacă adăuga și puțin noroc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
care-i trezise în cel mai înalt grad interesul, acestea se loveau de un strașnic păzitor, un adevărat jandarm, soția doctorului, Doina, care se afla întotdeauna la post. Aceasta, ca un comandant de navă, urmărea toate mișcările, gestica și mimica profesoarei. Simona se amăgea cu gândul că Doina nu avea nici un motiv de a o suspecta cu ceva anume. Bănuia că poate îi displăcea faptul că tergiversa nepermis de mult șederile în casa ei, insistând asupra unor noțiuni de limbă pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
oina tocmai se pregătea să intre în baie, când soneria sună prelung, de parcă cel din fața ușii uitase degetul pe butonul electric. Privi prin vizor și găsi că această vizită este inoportună, de vreme ce nu era stabilită nici o oră de meditație. Era profesoara de engleză, care în ultima perioadă mai venise așa, neanunțată, sub pretextul că Beatrice îi solicitase un plus de ore. Pentru un moment, Doina se gândi să nu-i deschidă ușa. O cuprinsese chiar o stare de enervare. Nu putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
umbra unui reproș. Deranjez? spuse Simona prefăcându-se jenată. Doina avu chiar impresia, din tonul și din mimica musafirei nepoftite, că există o doză de flegmatism în scuza care se vedea de departe că e formală. Fără a fi invitată, profesoara puse deja primul pas în interior. Tocmai mă pregăteam să intru în baie... Aaaa, de aceea probabil n-ați auzit soneria. Am suuuunaat! Beatrice m-a invitat, urmă ea. Mâine are teză la engleză și probabil mai dorește unele clarificări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
neprevăzută. Luară masa, dar parcă nici friptura nu mai avea gustul de altădată. ,,Cum poate să-ți taie apetitul o întâmplare care ar trebui de fapt trecută cu vederea", gândi doctorul. Era vădită starea de irascibilitate din cauza prezenței insolite a profesoarei de engleză. În timp ce fiecare dintre ei căuta să paseze evenimentul în uitare, sună telefonul. Beatrice îl rugă pe tatăl ei să vină să o ia. Pe drumul spre casă, doctorul îi reproșă fetei că face unele invitații fără să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
să paseze evenimentul în uitare, sună telefonul. Beatrice îl rugă pe tatăl ei să vină să o ia. Pe drumul spre casă, doctorul îi reproșă fetei că face unele invitații fără să-i avertizeze și pe părinți. Ce invitații, tati? Profesoara de engleză a venit cu câteva ore în urmă, te-a așteptat, motivând că ai solicitat-o să-ți lămurească niște probleme înainte de teză. Nici vorbă, tati. Nu v-aș fi spus și vouă? Dânsa s-a oferit, dar i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
Nu v-aș fi spus și vouă? Dânsa s-a oferit, dar i-am zis că mă descurc și singură. Așa m-am gândit și eu. De altfel, m-am hotârât să renunț la meditațiile de limbă engleză. Avem o profesoară foarte bună și ne dă în clasă toate explicațiile pe care le cerem. Coincide și cu dorința ei. Se internează un timp în spital, așa că... Ajunși acasă, doctorul nu a mai intrat, pentru că era și așa în întârziere. Beatrice i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
un fenomen verificat în practica de zi cu zi. Doina avea suficiente exemple în acest sens. PARTEA A DOUA 1 L a prima oră a dimineții directorul spitalului îl chemă la el pe doctorul Teodoru. Vezi că se internează o profesoară de engleză. Am primit un telefon de la o cunoștință să-i acordăm o oarecare protecție. Ia-o la tine într-o rezervă, tot ești în gol de producție. Am doar una singură, Geo. În aia. Sper să nu fie un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
una singură, Geo. În aia. Sper să nu fie un caz contagios! Doctorul Ionescu a examinat-o și ne asigură că nu poate fi suspectată de așa ceva. Temperatura excesivă a pacientei reclamă câteva zile de internare pentru investigații. Așa ajunse profesoara Simona Deleanu într-o rezervă a spațiului rezervat maternității, fără să fie în situația expresă a ocupantelor din această secție. La una din vizitele de dimineață, doctorul Teodoru însoți grupul de medici și asistente. Văzând-o pe Simona, îi zâmbi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
în acest scop, pacienta aparținea totuși secției interne, care de fapt se și ocupa de medicația ei. Doctorul Teodoru îi oferise o găzduire temporară la dispoziția dată de director. Dacă trecea din când în când prin rezerva unde era internată profesoara, o făcea dintr-o compasiune profesională. Medicii știu că starea de bine a pacienților poate fi procurată și de un simplu zâmbet. Simona interpreta atenția ce i-o acorda doctorul drept o urmare a relațiilor avute cu familia sa. Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
zâmbet. Simona interpreta atenția ce i-o acorda doctorul drept o urmare a relațiilor avute cu familia sa. Într-o seară fără probleme deosebite, când doctorul Teodoru era de gardă, ca să-și consume mai lesnicios timpul, îi făcu o vizită profesoarei. Apariția lui în cadrul ușii o surprinse plăcut pe Simona. Voia demult să stea de vorbă cu dânsul, să-i mărturiseacă un gând ce săpa în creierul ei cu puterea unui buldozer. Cât mă bucur, domnule doctor, cât mă bucur că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
De ce îi făcea asemenea mărturisiri tocmai lui, care nu avea nici o tangență cu această poveste a ei?" Apoi, recules, găsi o replică nu îndestul de convingătoare: Știu și eu!? Știu și eu? repetă el în mod mecanic, nebănuind unde țintea profesoara. E de presupus că prin gestul meu, fiind judecată ca o femeie necăsătărită, voi fi exclusă din societate. Lumea în care trăim, domnule doctor, se conduce după legi de fațadă. Fără excepție însă, atât femeile cât și bărbații își umplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
nu e nimeni acasă. Timpul trecea... În școală se instalase obișnuința. Nimeni nu se hazarda să abordeze un subiect atât de delicat. Dar evenimentul nu a rămas fără ecou. Unii părinți au avut chiar o reacție dură, au cerut ca profesoara de engleză să fie eliminată din școală. Ce puteau învăța copiii de la o profesoară imorală și care face atâta tam-tam cu o faptă reprobabilă care, îndeobște, ar fi trebuit acoperită grijuliu cu multe învelișuri din patrimoniul prudenței. Sub presiunile repetate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
hazarda să abordeze un subiect atât de delicat. Dar evenimentul nu a rămas fără ecou. Unii părinți au avut chiar o reacție dură, au cerut ca profesoara de engleză să fie eliminată din școală. Ce puteau învăța copiii de la o profesoară imorală și care face atâta tam-tam cu o faptă reprobabilă care, îndeobște, ar fi trebuit acoperită grijuliu cu multe învelișuri din patrimoniul prudenței. Sub presiunile repetate ale unor părinți, directorul școlii se adresă inspectoratului. Situația depășise granițele școlii. Numele profesoarei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
profesoară imorală și care face atâta tam-tam cu o faptă reprobabilă care, îndeobște, ar fi trebuit acoperită grijuliu cu multe învelișuri din patrimoniul prudenței. Sub presiunile repetate ale unor părinți, directorul școlii se adresă inspectoratului. Situația depășise granițele școlii. Numele profesoarei ajunse până și pe buzele zarzavagiilor din piață. În atmosfera școlii plutea un aer greu de respirat. La orizont se deslușeau nori cenușii. Cu siguranță însă, nici meteorologii de profesie nu s-ar fi putut pronunța privind intemperiile ce aveau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
mult în pat. Pentru rezolvarea modestelor ei cumpărături și a cerințelor de alt ordin, se bizuia pe sprijinul tușei Frosa, femeia care mătura și spăla zilnic casa scărilor blocului în care locuia. Într-o dimineață, tușa Frosa bătu la ușa profesoarei, dar nu primi nici un răspuns. Intră. Simona abia apucă să zică: ,,Salvarea, tușo!" În aceeași zi a născut. * Doctorul Teodoru, care știa cu aproximație data când Simona avea să se interneze la maternitate, plecă la Cluj. Fusese invitat la un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
băiat trebuia să fie, o asistentă se entuziasmă: Aveți un copil foarte frumos! Nu vă temeți, nu deochi. O să fie mândru de el tatăl său. Ajunsă în oficiu, aceeași asistentă îi mărturisi colegei sale: Tu nu ai impresia că băiatul profesoarei seamănă cu cineva? Fugi tu de-aici! Are câteva trăsături care îmi amintește de cineva cunoscut... insistă ea. Toți copiii seamănă între ei la naștere. Ce idee la tine!? Niciuna dintre ele însă nu-și putea imagina că de fapt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
din acele locuri din răsărit. Excepție face doar soarele care, deși se ivește din același punct cardinal, dăruiește căldură și lumină deopotrivă tuturor trăitorilor de pe Terra. În blocurile din cvartalul unde se afla situată și modesta garsonieră în care locuia profesoara Simona Deleanu, căldura oferită de calorifere era ca o părere, în timp ce în locuințele rezervate șefilor administrației locale, din centralele zonei urca spre cer un fum negru, într-un fuior gros, mai ceva decât de la locomotivele cu aburi uitate de istorie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
Bunica-Poveste. Bătrâna îl îndrăgise mult pe băiețel, însă își ducea cu greu anii ce-i purta în spate. Chiar bastonul în care-și punea toate nădejdile se arăta neputincios în a o ajuta să satisfacă obligațiile acestui serviciu, deși profesoara o plătea cu prisosință. Bunica-Poveste îl întreținea pe Răducu făcându-i fel de fel de păpușele din cârpă pe care le juca în fața lui, cum văzuse ea odată la un bâlci pe Măriora și Vasilache, și copilul se prăpădea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
energiilor ținuți în frâu de dimineață până seara într-o încăpere de 4 pe 4. Singura lui bucurie era să privească cvartalul cu blocuri-cazarmă, pe care măiastra iarnă broda pe ferestre filigrane de argint, flori de o rară frumusețe. Viața profesoarei curgea ca o apă învolburată pe făgașul unui râu de neajunsuri, cu datorii de la o chenzină la alta, legând anevoie cele două părți ale unei luni pentru a păși mai departe spre capătul anului școlar. Într-una din zile, când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]