119,631 matches
-
cu indulgență o spun. Dar nu pentru că ar fi toți corecți, ci pentru că, în genere, ei iau și banii celor care rezolvă subiectele și nu vor să riște. De-ați ști ce bătălie se dă pentru racolarea celor mai buni profesori din fiecare oraș! Vă dați seama, cu cât subiectele sunt rezolvate mai repede și mai bine, cu atât sumele cresc. Partea comică e că mafioții sunt în genere proști și greșesc subiectele. Așa s-a ajuns la situații când fiul
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
Mama Monicăi Lovinescu a murit în închisorile comuniste pentru că a refuzat să trimită scrisori de șantaj moral fiicei sale, exilate la Paris. După 1990, Monica Lovinescu a refuzat să-l întîlnească pe șeful SRI, Virgil Măgureanu, din cauză că era convinsă că "profesorul" nu diferea de reprezentanții fostei Securități. Or, pentru cine mai cunoștea asemenea lucruri, să pui pe o asemenea listă numele Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca e fie o dovadă de tîmpenie jurnalistică, fie o provocare, fie, mai probabil
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
tocmai pentru că n-au ținut cont de prea banalul adevăr. Ce n-au înțeles antrenori de frunte, a înțeles, însă, ministrul Hărdău. Prins și răsprins în off-side, boss-ul învățământului românesc amenință cu groaznice represalii: că va lua măsuri împotriva profesorilor, că va desface contracte de muncă celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
absolut nimic. Pentru a ajunge la eventualele avantaje oferite de vechea diplomă de patru ani, ei sunt obligați să-și mai frece coatele patru semestre de așa-zis "masterat" - de regulă, o însăilare de cursuri fără cap și coadă, unde profesorii își defulează obsesiile, aventurându-se pe teritorii care de care mai fanteziste, când nu de-a dreptul năuce. Când scapă și de acolo, e invitat să intre în așa-numitul "program doctoral". Adică, alți trei ani de bătut câmpii: în loc să
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
năuce. Când scapă și de acolo, e invitat să intre în așa-numitul "program doctoral". Adică, alți trei ani de bătut câmpii: în loc să fie lăsat să se specializeze pe un domeniu, studentul e supus unei hărțuieli jenante, constrâns să audieze profesori cu preocupări diverse și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care predau, acest tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
ce sărăcie onomastică bântuie: același nume apare adeseori de două ori, și frecvent chiar de trei ori. Mi s-a vorbit chiar de cazul unei catedre în care o familie furniza nu mai puțin de cinci membri, de la asistent la profesor universitar! Faptul că după 1990 s-au inventat facultăți și universități în cele mai umile cotloane ale țării nu înseamnă că sistemul universitar s-a democratizat. Singurul efect a fost lumpenizarea lui, prin accederea la catedre a mii de semidocți
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
semidocți, care au beneficiat de șmecheria fesenisto-pesedistă a răsplătirii clientelei cu funcții și grade care să le satisfacă orgoliul și să le sporească încrederea în sistem: una e să furi la urne ca umil dascăl de cartier, alta ca ditamai profesorul universitar sau chiar rectorul (cazul lui Maghiar, rectorul-monarh de la Oradea, nu ne iese din memorie, oricâte treceri de ștafetă la urmași vor mai fi fiind!). Nici unul dintre miniștrii ultimilor cincisprezece ani (și cu atât mai puțin Hărdău) n-a arătat
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
a constatat, nu orice "descentralizare" produce efecte benefice. Când vezi calitatea profesională absolut îngrozitoare a unor indivizi ajunși peste noapte la gradul didactic maxim, aproape că înțelegi disprețul reflectat în procentul de la buget alocat învățământului. Sumele meschine ce le revin profesorilor sunt, la o judecată sănătoasă, mult mai mari decât ar merita. Că victime ale sistemului sunt și somități - nu impresionează pe nimeni. Important e ca armata mediocrităților să nu iasă din ritmul târșit și ca vocile respectate să se înece
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că lucrurile sînt puse la punct de oameni care chiar știu ce spun. în editorialul Institutul de Studii Orientale - la răscruce, Marius Vasileanu, redactorul-șef al suplimentului și profesor de Istoria religiilor, recunoaște că I.S.O. are probleme majore, dar ele nu sînt chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg fondul problemei este zugrăvit aiurea, părtinitor (prin prisma unilaterală a unei insistente reclamante)". Și alți specialiști în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
activitate recurentă se desfășoară în dauna, nu în beneficiul ei. Protagonista pare un personaj cu gusturi groaznice la bărbați, angrenată într-un ciclu de autodistrugere. Aluzia mitologică dinainte nu era gratuită. Tatăl muribund al Norei (Maurice Garrel) e scriitor și profesor de greacă veche, iar pelicula debutează cu fiica lui cumpărîndu-i o litografie cu Leda și lebăda. Apoi ilustrațiile mitologice curg pe fundalul acțiunii, de la decorațiuni interioare la modelul unei cești, fără însă a se restabili vreo legătură între ele și
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
context mai ales ironic substantivul: despre Nae Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de treabă, care nici o clipă nu s-au gândit să îmbrace uniforma intelectualității"; "căpitanul Floroiu, care, cu mustața bătrânicioasă și blondă, trecea, oarecum, drept intelectualul batalionului
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
găsim, într-o addenda, scurte prezentări ale colaboratorilor din numerele 2-3, în manieră, de bună seamă, profesionistă. Structurat pe cîteva "calupuri" tradiționale pentru genul literar-cultural de gazetărie, sumarul face o buclă din Guernica lui Picasso, artă, descusută de Ebtenal Younes (profesor egiptean), pe cît de liberă, pe-atît de umană, deci, politică, din studii aplicate și din note de lectură, ca să se-ncheie cu film și pictură, într-un comentariu despre Frida. Din nou, suprarealismul și arta în slujba revoluției. Oare? Mai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
a fost silit să trăiască de la 14 la 22 de ani, împreună cu părinții - cetățeni români, ridicați de la Odessa ca "dușmani" și trimiși în gulag, în Kazahstan. întors la București în 1948, a intrat la Belle Arte, unde i-a avut profesori pe Ressu, Steriadi, Dărăscu, Medrea, iar printre colegi - pe Alin Gheorghiu, Geta Mermeze, Sultana Maitec ș.a. Tot ce spune despre colegii și profesorii din perioada proletcultistă, dar și despre UAP în anii de dezgheț e de mare interes și ocupă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
gulag, în Kazahstan. întors la București în 1948, a intrat la Belle Arte, unde i-a avut profesori pe Ressu, Steriadi, Dărăscu, Medrea, iar printre colegi - pe Alin Gheorghiu, Geta Mermeze, Sultana Maitec ș.a. Tot ce spune despre colegii și profesorii din perioada proletcultistă, dar și despre UAP în anii de dezgheț e de mare interes și ocupă o bună parte din discuție,fiindcă Iolanda Malamen îl "descoase" cum am fi făcut și noi, cititorii interviului, dacă am fi avut ocazia
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
mai tot timpul cu efigia în sus, extrem de rar cu reversul. Fără să convoace neapărat un sistem rigid de preferințe și de respingeri, creația lor depinde oarecum una de alta. Fiecare se află în siajul celorlalți. Grisey i-a fost profesor lui Hurel, care Hurel a avut același statut de "pensionar" al Villei Medicis din Roma, aidoma lui Murail. Toți trei sunt legați, într-un fel sau altul, de creația lui Messiaen, precum și de jocurile din terenul componisticii ori din culisele
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
Concluzia Primarului localității Arbore, după iundații: - Vinovat e cel care n-a tras sirena... Și, la grimasa de mirare a reporterului tv: Primarul: , Credeți că sirena se trage la manivelă? Dacă nu era curent..." ULTIMA OR| Reclamă la Prima Tv: ,Profesorul Nicolae Guță a înființat o școală de manele..." lO teleștire ne anunță că, în conformitate cu un sondaj INSOMAR, PD-ul a crescut în procente cu 5 %., adică de la 31 la 36... - Motivul, mă lămurește Haralampy, este curajul președintelui PD, Emil Boc
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
îi zice băiatului: Poate n-o fi făcut rău nimănui. Numai că războiul e îngrozitor. Ar trebui să le ducem una dintre acele conserve militare pe care le-am primit adineaori." Într-o suită de povestiri - Doamna Heda, Benjamin, Domnul profesor, Miriam, Vila din cartierul Troia și Ore de poezie - autorul revine la ghetoul de la Terezín, despre care, lucru curios, până acum, în lunga sa carieră de scriitor, n-a scris aproape nimic. De data asta el devine din nou copil
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
de filozof nu fusese frînt în întregime; că deși fusese împiedicat să-și dea doctoratul cu Heidegger, principiul viu al gîndirii sale nu fusese alterat, că deși nu putea să profeseze o meserie pentru care avea toată înzestrarea din lume - profesor de filozofie -, dovada supraviețuirii sale filozofice stătea în consecvența cu care, neștiut de nimeni, își nota cu regularitate ideile. Și astfel, analizîndu-l retrospectiv, după apariția a trei cărți purtînd numele lui, îți dai seama cît de greu se potrivește, în
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
coperțile gălbui, cu acele pagini mate mirosind a ceai de tei, voi, cai, încălecați în fugi nebune spre Epidaur, Naxos și Cythera, voi vrăjitoarelor, voi ursitoarelor, voi, frumoaselor ediții?". Unde sînt, însă, oamenii care știau să le deschidă? Unii sînt profesori, magiștri de Odobescu, apărînd, boreal, fantastic, din zăpezile care îneacă drumul spre Universitate. Așa iese la iveală Călinescu, din visul unei dimineți de iarnă. La el, Costache Olăreanu va reveni des. Și, sigur, la cenaclul ad-hoc care-l anturează la
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
s-au liniștit, ba dădeau să se limpezească. Ce am vedea, oare, privind înapoi? Păduri pietrificate, iezere secate, zidiri ruinate, țarini înțelenite, morminte fără cruci. Nimic mai nesănătos. Mi-aduc aminte, din anii studenției la Drept, la un pas în urma profesorilor mei, care discutau cu un terț. Cineva îi punea tocmai lui Mihai Ghelmegeanu, fost ministru carlist și ajuns, într-o salvatoare corabie, conferențiar de drept internațional la facultatea pe ale cărei coridoare trecea, o întrebare. "- Să-ți răspundă la chestia
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Tudorel Urian În anul 2003, Cornel Ungureanu publică Geografia literaturii române, azi. Vol. 1 Muntenia, lucrare revoluționară, menită să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau, mai rău, tenebroase strategii secesioniste, nu a mai fost decât un pas, pe care mulți l-au făcut cu deplină seninătate. La prima vedere, geografia literară presupune
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Stanca și I. Negoițescu. De aceea, arată autorul Geografiei literaturii române, azi, Todoran "va fi așezat în 1946 în rândul cerchiștilor de rangul doi de cvartetul liderilor (Negoițescu, Stanca, Regman, Doinaș)" (p. 255). Mai mult decât atât, "în 1970 când profesorului îi apare masivul volum Eminescu, prietenii cerchiști nu îl întâmpină cu urale, așa cum întâmpină cărțile lui Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Regman, așa cum îl susțin pe Ovidiu Cotruș. Nici mai târziu nu manifestă o iubire deosebită față de aliatul
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]