1,903 matches
-
magie, vrăjitorie etc. Pe noi Însă nu ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Efortul care ni se cere”, precizează Daniélou, „este de a regăsi, dar În raport cu achizițiile științei contemporane, o interpretare capabilă să restituie Vechiului Testament caracterul său de profeție și de figură (typos).” Prin urmare, dacă vrem să insuflăm viață unei teologii profetice ancorate În Scriptură, recurgerea la Părinți devine obligatorie, Întrucât „scrierile Părinților sunt În principal un vast comentariu la Sfânta Scriptură care, de la Hipolit al Romei până la Bernard de Clairvaux, constituie domeniul propriu al gândirii creștine”. Pe lângă metoda exegetică pe care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este locul și unde sună realmente frumos. Papagaliceasca arhaizantă modernă nu poate stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am ales calea traducerii curgătoare, limpezi și elegante. Diferențele dintre registrul poetic și cel cronicăresc, dintre tonul sapiențial și diatriba profetică se afișează singure, cu condiția ca traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el Însuși un minim simț al limbii În care traduce. SM: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman vorbește despre traducerea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
poeme scrise în proximitatea unui moment tragic din istoria națională (desprinderea Ardealului de Nord din trupul țării, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940), volumul Cetini mohorâte îl situează pe B. în familia poeților (ardeleni) răzvrătiți și profetici, precum Octavian Goga (căruia îi închină o elegie îndoliată, în 1938), Aron Cotruș, Mihai Beniuc (din etapa debutului). Generate de „jalea Transilvaniei sfâșiate”, cântecele, baladele și elegiile din această carte reiau „cântarea pătimirii noastre”, într-o formulă căreia nu-i
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
clipa pentru care trebuie să se pregătească, cu brațul înarmat și cuget treaz, urmașii vitejilor de altădată. Conceput în manieră retorică, poemul are o arhitectură caracterizată prin simetrie, recurgând mereu la antiteză și repetiție. Pasajele de exaltare eroică și viziunile profetice alternează cu efuziunea lirică și cu tânguirea biblică, elegiacă. Mai ales sub raportul muzicalității, tulburătorul poem e un moment însemnat în proza poetică românească. Ediții: N. Bălcescu, Cântarea României, Paris, 1850; ed. în Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul, publ. A. I
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
spațiilor, ca și versul curgător, muzical, nu mai pot fi atribuite doar acestei influențe, constituind semnele unei vădite individualități poetice. Rugăciune încearcă formula originală a rugii animate de iubirea țării, de visul unui viitor de glorie și dreptate, cu inflexiuni profetice („Dar ce să fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Și dimpreună un zgomot lin? / Nu crez să fie semn de furtună...”). Marșul, scris cu entuziasm patriotic la înființarea oștirii naționale, vestește, în tonul său avântat, poezia
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
biblice și elemente ale mitologiei grecești într-un stil de o indiscutabilă maturitate stilistică. A. străbate astfel, într-o obsesie a originarului, o cale multimilenară a poeziei, până dincolo de cuvântul înșelător împerecheat în metafora care deformează realul, căutând viziunea, revelația profetică. Veșnica dubitație existențială argheziană între credință și tăgadă este reluată într-un mod precreștin, în sensul înțelegerii pastorale a cosmosului, prefigurând astfel o cale de ieșire din infern: „Iov trecea în lumea cealaltă fără pic de regret, / fără pic de
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
toate obiectele și nădejdile, / Toate dorurile și puterile în acel drum / În acea corabie care iată că-ntr-o bună zi / Se-arată de neînchipuit în fața ta.” Într-un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul are tăria și determinarea să le străbată, în virtutea
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic imperativ, de o adâncă semnificație existențială, de o înțelepciune originară și etern valabilă: „Eu sunt făcut numai din ochi / Io am Lumină, veșnică vedere. // Toate sunt strânse în acest vas de foc / și toate au viață dintr-o dată / Cu veșnicia
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
geografia; tăcut, plăcându-i singurătatea, capricios, semeț, extrem de egoist, concis și energic în replicile sale, cu mult amor propriu, ambițios și aspirând la orice; acest tânăr este demn să fie protejat”. Un alt profesor a avut o viziune ceva mai profetică: „Corsican de origine și caracter, acest tânăr va ajunge departe dacă împrejurările îl vor ajuta”. Și, deocamdată, împrejurările îl ajutau. Din cei 137 de candidați, 58 au fost admiși ca locotenenți secunzi. între aceștia se afla și Napoleon de Buonaparte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Oraș“ în feniciană, oraș antic, în prezent un cartier al orașului modern Tunis; al doilea război dintre Roma și Cartagina a avut loc între anii 218 și 201 î.Hr. cista - cutie Claros - cetate ioniană în care se găsea un sanctuar profetic al lui Apollo cnemide - jambiere cognomen - romanul de condiție liberă avea trei denumiri diferite: prenu mele, numele și cognomenul; prenumele este individual, spre deosebire de nume, care este comun unei întregi ginți; cognomenul este o poreclă ce definește mai ales anumite particularități
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cadrului natural, ci și măsura universului pe care personajul himeric îl înglobează corpului său și îl păstrează,îl investește cu forțe germinative, intelectuale, spirituale care vor pătrunde în structura tânărului Harap-Alb pe calea arhaică a inițierii. Flămânzilă este, însă și profetic și are o mentalitate individuală, bine conturată, în măsura populară a ideii(„și-a pus el, împăratul Roș, boii în cârd cu dracul, dar are să-i scoată fără coarne”). Înțelepciunea sa este pasivă, nu se manifestă creator ci împăciuitor, reacția
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
istorice își găsesc de fapt precedentul în mitul Vârstei de Aur, cu care ar începe și s-ar sfârși Istoria, după numeroase tradiții. Marx a îmbogățit acest mit străvechi cu o întreagă ideologie mesianică iudeo-creștină: pe de o parte, rolul profetic și funcția soteriologică pe care i le recunoaște proletariatului; pe de altă parte, lupta finală dintre Bine și Rău, care ar putea fi asemuită fără greutate cu înfruntarea apocaliptică dintre Cristos și Anticrist, urmată de izbânda hotărâtoare a celui dintâi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Bogat, catolic practicant, își pierde credința la Coimbra, în timpul studenției și se convertește la noua religie a umanității, socialismul. Antero "iubește umanitatea mai mult ca pe o femeie". Își ia în serios apostolatul; se adresează mulțimii pe străzi, în versuri profetice; face parte dintr-o societate secretă studențească "Fulgerul"; deși foarte bogat, refuză să trăiască din veniturile lui - pe care le împarte altora - și se duce să-și câștige viața la Paris, ca muncitor tipograf. Este un bărbat frumos, cu o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cât avea atunci Lisabona - reuniuni pe care le organizează săptămânal în Piața Libertății. Aportul politic al lui Almeida a fost unirea intelectualilor cu masele populare. El cel dintâi aduce sprijinul masiv al zecilor de mii de lucrători, galvanizați de verbul profetic al tribunului. Mai târziu, în Cameră, Antonio José de Almeida e oratorul republican cel mai temut, barbarul neînfricat, care întrerupe și protestează, amenință și proorocește. Citite în volum, discursurile lui par cu desăvârșire mediocre, lipsite de substanță, de originalitate. Pentru că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fi în stare să pună capăt haosului însîngerat în care se zvârcolea Portugalia, dar se va prăbuși chiar ea, antrenată de forțele aceluiași haos. Retragerea bruscă și definitivă a lui Salazar din Parlamentul lui Antonio Granjo are, parcă, o semnificație profetică. Pentru că acest Parlament a cunoscut, într-adevăr, pagina cea mai însîngerată și mai josnică pe care a scris-o istoria regimului democratic și republican în Portugalia. Antonio Granjo începe să fie suspectat de "sidonism" de către incoruptibilii republicani, geloși pe tradiția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
chemat totuși să devină dictatorul unei țări - fără să aibă în jurul lui o mulțime și un mit care să-l impună, fără să dispună de nici una din magiile stăpânitorului de mase, fără glas de tribun, fără gesturi sublime, fără inspirație profetică. Într-adevăr, ce sunt cuvântările lui Salazar - texte îndelung meditate, calm scrise, moderat rostite - pe lângă neistovita oratorie a unui José Antonio de Almeida? Cum îndrăznea acest cărturar să vorbească maselor cu același lexic și același timbru cu care vorbise studenților
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu Eloii din romanul fantastic al lui H.G. Wells, Mașina timpului. Încântătoare junci umane păstorite de Morlocii canibali care trăiau o viață subterană și se temeau de lumină și foc. Da, Wells, bătrânelul acela dur, cutezător, avusese, până la urmă, viziuni profetice. Shula nu greșea În Întregime cu campania ei pentru memorii. Ar fi trebuit scrise niște memorii. Doar că mai rămânea puțin timp pentru o narațiune relaxată despre asta și ailaltă, despre lucruri destul de curioase În sine, cum ar fi Wells
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bancă să-l răsfoiesc. Fotografiile marelui român erau însoțite de următoarele explicații: "Este român, dar scrie într-o franceză splendidă. Mulți ani a fost exemplu de gânditor marginalizat, blestemat și pesimist, dar acum textele sale se ridică într-o voce profetică. Aceste paradoxuri îi oferă mai multă strălucire figurii lui Emil Cioran" și "Pentru Cioran, profetul dezamăgirilor, umanitatea a trăit liniștit numai în vremurile scepticilor". Citind cele două articole, am uitat că mă aflu pe o bancă din centrul Limei, afundându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lui Valerius. Atingea amuleta a cărei transparență garanta întoarcerea ei din lumea spiritelor. Velunda nu avea să-l părăsească niciodată, de aceea amuleta trebuia să rămână limpede ca apa izvorului. — Vitellius a avut un vis despre care crede că e profetic, zise Valerius zâmbind ușor. De asta a poruncit să lupt cu Skorpius. A visat că, dacă Orpheus moare în arenă, el va trăi și va domni în continuare asupra întregului Imperiu. — Dar tu de unde știi? — Știu, răspunse Valerius aruncându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care stătuse și se uitase la și la vulturul și și-a ridicat fustele zdrențuite. Așadar, într-o singură zi mi s-a oferit viața eternă, am încălcat legea tribului axona, mi-am luat nume de bărbat după un semn profetic și mi-am pierdut virginitatea cu sora mea. Era destul ca să te facă să crezi că a împlini douăzeci și unu de ani însemna un lucru deosebit. PATRU Șamanul a intrat în cortul lui Vultur-în-Zbor agitându-și toiagul ju-ju pentru descântece, întocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Îi Închidea gura. O ura fiindcă, dintre toate femeile, Dumnezeu o alesese tocmai pe ea ca să-i dea naștere Penélopei, În timp ce pîntecele ei, pîntecele adevăratei mame, rămînea părăginit și sterp. Cu timpul, ca și cuvintele soțului său ar fi fost profetice, Jacinta Își pierdu pînă și forma de femeie. Slăbise, iar chipul ei aducea cu Înfățișarea rigidă pe care o dau pielea obosită și osul. Pieptul Îi scăzuse pînă se transformase În niște adieri de piele, șoldurile păreau ale unui băiețaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iutele rege al Algerului, a declarat sfatul lui Sobrino ca inspirat de micime și lașitate, arătându-se nerăbdător de a porni în această expediție. A luat apoi cuvântul regele Garamantei, venerabil prin vârsta sa înaintată și renumit pentru cuvintele-i profetice, asigurându-l pe Agramant că ceea ce voia el să facă avea să fie o încercare nenorocită, dacă nu va câștiga, mai îmtâi de partea sa ,un tânăr desemnat de soartă ca unadversar vrednic de cel mai puternic dintre cavalerii Franței
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Să fie pedepsiți, O, Doamne! Nu-i cruța! După aceea, vorbele lui au fost interpretate în diferite moduri. Preotul paroh din Chopham, (un bărbat pe care Perry l-a suspectat întotdeauna de păreri periculoase și bine orientate) le-a considerat profetice pentru soarta tuturor oamenilor bogați și a ținut un discurs moralizator, care ar fi atârnat greu asupra sorții locuitorilor din Sodoma și Gomora. Un pamfletar londonez anonim, a afirmat atunci că „Sir Poxridden Halfmast“ își imagina, de fapt, că revine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
perfide; Mai bine decât glonțul oțelit Privirea lor de ghiață ne‐ar ucide. O, cât am ispăși atunci de crud Invidia, trufia, ciuda, ura, Ce ne‐ au oprit cu jocul lor zălud Să ascultăm cuminți învățătura Pe care, cu blajin, profetic glas și înțelepte vorbe potolite, Au picurat‐ o morții ceas cu ceas, In inimile noastre împietrite și care împietrite au rămas !... O, vis deșert! Sub lespezile‐aceste Se află doar ciolane și țărână. De ce să m‐ amăgesc cu o poveste
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]