853 matches
-
Polisemia limbajului politic eminescian este întreținută și de asocieri sintagmatice surprinzătoare, pe care le întâlnim la tot pasul în publicistica eminesciană. Jurnalistul valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rescript, riveran, sancțiune, sentență, societate, transdanubian, vamal, valida ș.a.; c) economie: agiu, anuitate, bancă, bilet, breveta, buget, bursă, capital, cesiune, comerț, compensație, concurență, construcție, contracta, creanță, credit, debitor, demonetizare, diurnă, dividende, emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reținut bine) în închisoarea Spandau de lângă Berlin. Când și cum a revenit în țară nu mi-a mai spus. Am păstrat o bună imagine: distincție și demnitate personală, ținută, o liniște superioară. Era, fără îndoială, un tip rasat, fără nimic proletar în el. Mâini îngrijite, de intelectual. Mi-a lăsat uneori să înțeleg, cu o vagă ironie, că era în atenția favorabilă a... autorităților. Este una din cele două-trei figuri legionare care mi-au rămas plăcut în memorie. Altele nu. Deloc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
timpul acela, modul În care mișcarea muncitorească a găsit ecou În opera marilor creatori ai epocii cum sunt Eminescu și Caragiale. În broșura Influența clasei muncitoare În opera lui Eminescu și Caragiale, tov. I. Vitner studiind variantele poeziei Împărat și proletar, analizează contradicția fundamentală a personalității lui Eminescu, aceea dintre hotărâta influență pe care o exercitase asupră-i Începutul mișcării muncitorești și constrângerea Înăbușitoare la care-l supune grupul junimist. Studiul În căutarea adevăratului Caragiale combate denaturarea de către reacțiune a adevăratei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1949, toate editate de Contemporanul: Problema moștenirii literare, Influența clasei muncitoare În opera lui Eminescu și Caragiale, Fronturile de luptă ale lui C. Dobrogeanu-Gherea și Critica criticii. 87. Din „contribuțiile” la reevaluarea moștenirii literare: I. Vitner. - Variantele poeziei „Împărat și proletar”. În: Contemporanul, nr. 120, 21 ian.; În căutarea adevăratului Caragiale. Ibidem, nr. 121, 28 ian.; O problemă esențială În valorificarea lui I.L. Caragiale. (Referire la Românii verzi și 1 Mai). Ibidem, nr. 122-124, 28 ian - 18 febr.; Împotriva teoriei „artă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al modului În care critica marxistă valorifică opera unui scriitor. (Ă). Răsunetul pe care l-a avut opera celui ce a scris Împărat și proletar În rândurile masselor muncitoare ale țării noastre a fost mare. Muncitorimea a prețuit elementul de critică socială a liricii eminesciene și s-a lăsat fermecată de cântecul ei de dragoste sau de invocare a frumuseților naturii. A existat o influență
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
greșeli ideologice. (Ă). Literatura sovietică ne dă nenumărate modele ale aplicării metodei realismului socialist În zugrăvirea trecutului” Mihail PETROVEANU 37: „În roman (Oameni sub patrafir - de Tiberiu Vornic, n.n.), factorul esențial În istoria Bârsenilor, este lupta țăranilor săraci și a proletarilor agricoli Împotriva pâlcului hrăpăreț de chiaburi, În cap cu Nicolae Vlad «omul cel mai Înstărit din sat». (Ă) Unul dintre marile merite ale romanului este tocmai acela de a inspira o ură Înverșunată Împotriva asupritorilor și a slugilor lor plecate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și nedreaptă; visările cețoase s-au preschimbat În faptă și-n rodnică furtună nelămurită șoaptă ce spăimântase-n veacuri tiranii Îmbuibați». (Dan Deșliu, În numele vieții, E.P.L.A., 1950). Poemul lui Dan Deșliu are aceeași structură a strofei ca și Împărat și proletar (cu excepția distribuirii rimelor) și cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasei muncitoare În operă, Îndrumarea partinică, scriitorul-luptător, opera - curea de transmisie a politicii de partid, accesibilitatea, funcția educativă a scrierilor etc.). Din 1934, P este Înlocuit În literatura sovietică cu realismul socialist (RS). Tematic, literatura P a glorificat munca și proletarul („omul nou”), a impus o serie de șabloane: muncitorul În salopeta albastră, strungul, uzina, munca, revolta antiburgheză, imaginea sărăciei și a exploatării etc. Odată cu P, Își Începe cariera literatura lozincardă, schematismul, șablonizarea tipologică, expresia literară accesibilă (cu scopul lărgirii audienței
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
S.D., au determinat pe unii muncitori să manifesteze împotriva patronilor și a „politicii guvernelor burghezo-moșierești”. Astfel, pe 1 mai 1917, în timp ce la Iași soldații ruși luau cu asalt casa din cartierul Sărăriei, în care era deținut liderul comunist Cristian Racovski, proletarii băcăuani au organizat o puternică manifestație, solicitând încetarea războiului și recunoașterea drepturilor muncitorești. Mișcări similare au fost organizate și în orașele Iași, Tecuci, Roman, Piatra Neamț și Bârlad. Primul-ministru al României a intervenit energic la generalul Scerbacev, acesta dezaprobând public actele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri ă ca și Nae Ipingescu în "O noapte furtunoasă"î. Răzvrătescu (cetind): Dar, în fine, a unsprezecea oră a sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare și viceversa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte și cel putinte neputinte! ă...î De-acum fiecare locuitor debue ă Alecsandri nu uită să pună
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
claselor de sus decât dl Maiorescu. ă...î Eminescu reprezintă toate aceste clase vechi: "Istoria celor din urmă cincizeci de ani - zice el -, pe care mulți o numesc a regenerării naționale, mai cu drept 1 Și, în deosebire de alți "proletari intelectuali", aproape deloc interesul proletariatului intelectual. Eminescu abia apucă începuturile acestei clase, iar cât e vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o privire superficială, unora li s-ar părea că socialiștii au fost reprezentanții proletarilor, iar altora că ei au plecat de la niște teorii citite în cărți și au încercat să facă aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese adevărate, de la aceleași dureri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
schimb cu jertfirea producătorilor mici? Vom avea o aristocrație bogată, în ale cărei mâini va fi adunat pământul țării românești, o aristocrație dobitoacă, crudă, tâmpită, ca și cea din străinătate, și vom avea proletariat agricol. Frumos viitor!... Grâul produs de proletarii agricoli va trece în străinătate, și mai mult decât azi, pentru a aduce juvaere, pălării, mătăsuri, catifele etc. Am putea descrie încă multe din relele..." etc.1 Și dacă nu există proletariat, dacă prevăd imposibilitatea proletariatului industrial și nu doresc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poetul nostru când zice..." 1, și se citează Doina lui Eminescu: Și cum vin cu drum de fier etc... Amintesc aici, încă o dată, jalea lui Delavrancea după această clasă a căruțașilor și aversiunea lui pentru clasa nouă, burgheză. Unde sunt "proletarii" în tot acest proces ce-l fac socialiștii formelor noi? Dar poate mai interesant încă decât analiza ce fac socialiștii societății românești din vremea lor este programul practic pe care-l propun. În acest program este nu-mai o singură cerere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
își fac un punct de onoare de a întrebuința cât mai puține neologisme, este o emulație între dânșii ca să găsească echivalentele românești ale neologismelor, și dorința lor supremă este a scrie o bucată întreagă fără nici un neologism... Acești reprezentanți ai "proletarilor" au fost cei mai "țărăniști" și mai "moldovi-nești" oameni. Stilul lor mișună de "hăul", de "jariștea", de "pojarul" etc... Închipuiți-vă, în Apus, pe socialiști (șreprezentanți ai proletarilor) făcând școli lingvistice și literare țărăniste, făcând din țărănism un articol din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este a scrie o bucată întreagă fără nici un neologism... Acești reprezentanți ai "proletarilor" au fost cei mai "țărăniști" și mai "moldovi-nești" oameni. Stilul lor mișună de "hăul", de "jariștea", de "pojarul" etc... Închipuiți-vă, în Apus, pe socialiști (șreprezentanți ai proletarilor) făcând școli lingvistice și literare țărăniste, făcând din țărănism un articol din cele două-trei ale crezului lor! Și culegând expresii și forme din textele vechi religioase! Din acest punct de vedere, socialiștii sunt adevărați urmași ai lui Alecu Russo, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
guvernământ, el scrie: despotismul, oligarhia și... demagogismul - acolo unde altul ar scrie democratismul 1. De aceea, ura lui cea mai mare e împotriva celui mai înaintat democrat dintre patruzecioptiști, împotriva lui C. A. Rosetti. aceasta rezultă nu din "Împărat și proletar", cum au voit unii, căci "socialismul" din prima parte a acestei poezii are acolo numai rolul de piesă de sprijin pentru partea a doua, care e teoretizarea pesimismului. Socialismul lui Eminescu, manifestat în poezii, și, firește, sentimental, cel mult în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Europa, trebuie s-o revedem la noi în forma ei cea mai crudă". ("Scrieri politice și literare", p. 236 ă articolul Robie modernă î). Vedem de aici că Eminescu ar fi știut unde să aplice socialismul: în adevăr, la proletari. Dar acesta e absolut incidental la Eminescu. De socialismul său nu se poate vorbi. 1 Culegere..., p. 81. ăClasele superioare, " Timpul", 1881, 8 mai.î Socialiștii, dimpotrivă, voiesc democratizarea țării. Ei cer votul universal. De aceea, omul pe care-l
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În epoca următoare, a lui Eminescu, Ardealul se deosebește de Principate din nou, radical, ca și în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
morală și chiar fiziologică, îi grăbește pieirea: burghezii înșiși contribuie la căderea lor, lucru dealtmintrelea simplu și întocmai ca în domeniul economic, unde tot ei își apropie pieirea prin concentrarea bogățiilor și perfecționarea mașinismului. Alt exemplu: un artist socialist, un proletar, dând o formă sugestivă simțirilor și dorințelor proletare, va îmbărbăta pe tovarășii săi și va contribui la apropierea țelului. Prin urmare, arta e o armă de clasă și anume: 1 Afrodisiac. Arta unei clase care piere e o armă contra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a două instrumente majore: "plusvaloarea" și "diviziunea muncii". Plusvaloarea se obține prin explatoarea subtilă și eficientă a muncii. Cum? Dacă în modurile de producție anterioare capitalului munca era exploatată direct, acum ea este exploatată indirect și totodată mult mai eficient. Proletarul nu își vinde munca în sine, ci forța de muncă, ceea ce înseamnă cu totul altceva. Pentru munca efectivă depusă, muncitorului i-ar ajunge două, patru sau șase ore de muncă. Patronul îi cere în schim opt, zece, douăsprezece sau chiar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în manieră sui generis comparativ cu restul "democrațiilor populare" (exceptând Iugoslavia) Partidul Comunit Albanez nu va fi scutit de rivalități politice intestine. Taberele aflate în confruntare erau cea a așa-zișilor "intelectuali", uniți în jurul lui Enver Hoxha, respectiv cea a "proletarilor" unde se evidențiase Koci Xoxe. Ultimul reușise să câștige simpatia lui Tito, urmărind să acapareze puterea în partid și să epureze facțiunea "intelectuală", suspectată de simpatii pro-occidentale. După declanșarea conflictului Tito-Stalin și expulzarea Iugoslaviei din Cominform, Xoxe va fi pus
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a idealului revoluției globale, nu și la finalitatea sa, transpunându-l însă pe alte coordonate ideologice și geopolitice, adecvate posibilităților RSR din acel moment. "Înflăcăratul apel revoluționar lansat de Marx și Engels cu aproape un secol și jumătate în urmă "Proletari din toate țările, uniți-vă"" declama emfatic Ceaușescu "de la înalta tribună a Congresului" al XII-lea al PCR, "este mai actual ca oricând. În noile condiții istorice el ar trebui însă completat cu apelul: "Muncitori, țărani, intelectuali, forțe progresiste, antiimperialiste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de el cu 60 sau mai mul? i ani �n urm? despre comunismul rusesc, atunci c�nd pu? ini (chiar ? i din cei de la Kremlin!) se �ndoiau de faptul c? Rusia nu p?? ea pe adev? rata cale a internă? ionalismului proletar. M?șurile tactice nu erau dec�ț retrageri temporare, care, cu prima ocazie favorabil? , erau recuperate prin facerea a cel pu? în doi pa? i �nainte. La �nceputul verii lui 1920, atunci c�nd, dup? ce trupele Rusiei Sovietice intraser? �n Polonia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]