10,663 matches
-
statului parlamentului, privind probleme de interes general. În Constituție se prevede că președintele adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii. În sistemul constituțional românesc, executivul are prerogative privind finalizarea procesului legislativ. Șeful statului, dispunând de puterea de a promulga legea adoptată de parlament, o supune unei ultime verificări în ceea ce privește conținutul acesteia și, chiar constituționalitatea ei. Prin actul promulgării, legea capătă forță juridică. După promulgare, legea este publicată într-o colecție oficială (Monitorul Oficial) care cuprinde în ordine cronologică toate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
complexă a copiilor cu cerințe speciale, cu o componentă de evaluare preponderent psihopedagogică 2; acestea au preluat responsabilitatea evaluării și orientării școlare și școlar-profesionale a copiilor cu dizabilități de la celelalte comisii de evaluare existente anterior; - În anul 1995 a fost promulgată Legea Învățământului 3, care a permis considerarea/includerea Învățământului special ca parte integrantă și inseparabilă a sistemului național de educație, precum și racordarea la tendințele și dezvoltările internaționale; - adoptarea, În februarie 1996, a Regulamentului de organizare și funcționare a Învățământului special
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pângărit sau pângăritor, sacerdotul executa un dans purtând în brațe un animal destinat jertfei purificatoare. Apoi cuvântul a trimis la "curățare" în genere. Agrum lustrare însemna "a curăța ogorul". Toate țările foste comuniste din Europa, cu excepția României (Cehia, prima), au promulgat legi lustratorii, care curățau "locul social" (funcțiile publice) de persoanele pângărite și pângăritoare ale comunismului: activiști, securiști, intelectuali prostituați, asemeni lui Păunescu și Vădim în vremea lui Ceaușescu. La noi nu a existat așa ceva și de aceea obiectele urât mirositoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a spune adevărul, pe care iată-l. La întrebarea dacă evreii pot pleda sau nu înaintea judecătorilor de pace, criteriul discuțiunei nu e nici legea advocaților, nici art. 7 din constituție, ci art. 18 din pr. civilă. Legea avoc. e promulgată la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca și înaintea judecătorilor de pace să pledeze numai avocați, ar fi zis: "Părțile se vor înfățoșa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice: "Părțile se vor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numeroase țări ale lumii, un subiect social major, iar multe instituții și politicieni sunt interpelați și somați să reacționeze. În Franța, orice ministru al educației trebuie să treacă obligatoriu prin propunerea propriului "plan de luptă împotriva violenței", în Anglia este promulgată obligația de a pune în practică programe de luptă împotriva hărțuirii în toate școlile, în Japonia, combaterea școlară a fenomenului ijime este în centrul dezbaterii, care se dramatizează după uciderea unei tinere eleve de către o alta, iar în India pedepsele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
situația parlamentelor provinciale care stau la baza parlamentelor noastre moderne și care, în Evul Mediu s-au dezvoltat din curtea regală (curia Regis). În Franța parlamentele erau în primul rând curți în sensul de formațiuni legale care împărțeau dreptatea și promulgau legi, și erau fondate de nobilimea provincială imitând curtea de la Paris. Acestea existau concomitent cu curțile obișnuite și erau, într-o oarecare măsură, rivalele acestora. Parlamentul de la Paris a fost cel dintâi înființat, celelalte urmându-i, fiind create în perioade
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reacție împotriva măsurilor anticlerice luate de Émile Combes, pe atunci ministrul învățământului de Stat și un oponent feroce al Bisericii. Mai târziu, în 1902, Combes va deveni prim-ministru și va fi responsabil cu proiectarea politicii laice, exprimată în legi promulgate în 1901 și 1904, prin care se interzicea predarea în școli de către congregațiile religioase, și în 1905 prin care Biserica era separată de stat. Toate aceste măsuri erau profund displăcute de regiuni catolice precum Bretania și Flandra, arătând că vechiul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sistem nou să fie compatibil cu Constituția, dar a calificat acest lucru hotărând că prefectul ar trebui să fie capabil să aducă la cunoștință un caz în fața unui judecător administrativ. Acest lucru a fost confirmat într-o lege mai detaliată promulgată pe 22 iulie 1983,16 prin care s-au introdus câteva schimbări minore cum ar fi dispoziția că prefectul trebuie să informeze autoritățile locale de intențiile acestuia de a prezenta un caz în fața tribunalului administrativ înainte ca acesta să se
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a permis unui număr de șase regiuni să experimenteze cu serviciile regionale de cale ferată.23 Politicienii și administratorii locali Programul legislativ din anii 1980 a abordat alte două aspecte ale administrației și politicii teritoriale. Primul, cuprins în două legi promulgate în 1983 și 1984,24 a fost, de fapt, o încercare de a crea un serviciu civil descentralizat (fonction publique). Legea din 1983 se referea la întreg serviciul civil francez însă includea prevederi referitoare la administratorii locali. Ea a fost
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Habitations à Loyer Modéré) și organizațiile autorităților locale comune. Legile au creat trei sisteme separate de administrație publică în Franța: statul, autoritățile locale și spitalele. Chiar dacă politicienilor locali nu li s-a conferit un astfel de tratament legislativ, o lege promulgată la data de 30 decembrie 1985, a avut un impact important asupra poziției acestora. Această lege a limitat numărul posturilor pe care le puteau deține în mod simultan la doar două dintr-o listă specifică inclusă în lege: deputat, senator
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cumul de mandats, adică deținerea simultană a mai multor funcții publice, care caracterizase legăturile central-locale din Franța încă din secolul al XIX-lea. Însă niciuna dintre aceste reforme aplicate nu s-a dovedit a avea succes. În 1987, a fost promulgată o lege25 care a modificat radical intențiile fundamentale ale legii din 1982 prin consolidarea rolului conducerii autorităților locale în numirea administratorilor teritoriali și prin permiterea schimbărilor condițiilor serviciilor în funcție de circumstanțele locale. De fapt, acest lucru a pus capăt noțiunii de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
parte, cei care erau pentru descentralizare susțineau că procesul reformei ar trebui mai degrabă să continue decât să fie frânat, pentru că încă era incomplet. Dar, în ciuda dorinței lui Chirac de a încetini pasul reformei, câteva legi mai importante au fost promulgate în anii 1990 sub guvernele conservativ și socialist. De exemplu, în 1992, o lege cadru cu privire la "administration territoriale de la République (ATR Administrația Teritorială a Republicii),26 care a fost promulgată de către parlament, căuta să îmbunătățească participarea cetățenilor în luarea deciziilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a încetini pasul reformei, câteva legi mai importante au fost promulgate în anii 1990 sub guvernele conservativ și socialist. De exemplu, în 1992, o lege cadru cu privire la "administration territoriale de la République (ATR Administrația Teritorială a Republicii),26 care a fost promulgată de către parlament, căuta să îmbunătățească participarea cetățenilor în luarea deciziilor locale și să permită consultații locale cu privire la un anumit număr de probleme.27 Această lege a conferit, de asemenea, drepturi și recunoaștere oficială poziției minorităților în cadrul consiliilor locale, și un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reforme care indică faptul că procesul de descentralizare, deși oprit, nu a regresat totuși. Legea Pasqua din 1995 Chirac a fost ales președinte în 1995 și l-a numit prim-ministru pe Alain Juppé28. În timpul madatului lui Juppé s-a promulgat o lege care chiar dacă nu a constituit un avantaj, cel puțin a menținut în viață procesul de descentralizare. Este vorba de legea din 199529 cu referire la dezvoltarea și planificarea teritorială, elaborată de un ministru de dreapta al afacerilor interne
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Chirac, a lansat o pledoarie în favoarea "décentralisation rénovée", adresată președinților consiliilor departamentale, în cadrul unei întâlniri care a avut loc în Toulouse în octombrie 1999. În timpul mandatului său, alte trei legi, două în 1999 și una în 2000,30 au fost promulgate, legi care mergeau pe aceeași linie cu legea Pasqua. Au dezvoltat în continuare practica grupărilor intermunicipale și de colaborare și recunoaștere a nevoilor specifice de planificare caracteristice diferitelor teritorii. Legea Voynet din 1999 cu privire la dezvoltarea teritorială ecologică, numită astfel după
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
devenea rapid lingua franca a politicii internaționale și a comunităților epistemice. Acesta a fost așadar, noul context în care au fost formulate reformele din anii 1990. Este evident că multe din aceste idei au fost păstrate cu sfințenie în legile promulgate în timpul anilor 1990, dar și în propunerile raportului Mauroy. Noua legislație și raportul au fost criticate, pe de o parte, de cei care argumentau că procesul de descentralizare nu fusese dus destul de departe, iar pe de altă parte, de cei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
guvernului central, dar și ca noi aspecte de înțelegere a democrației democrația locală și regională. Organizația care a dezvoltat cel mai mult ideea democrației subnaționale a fost Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Europei din cadrul Consiliului Europei 2 care a promulgat Carta Europeană a Autoguvernării locale în 1985. În momentul în care a fost înființat Comitetul Regiunilor prin Tratatul de la Maastricht în 1994, acesta a încercat să dezvolte ideea mai departe. Chiar dacă nu a existat o influență directă a acestor organizații
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
European Union: Challenges and Opportunities (Oxford University Press, 2004), ce are la bază un raport anterior întocmit de aceiași autori pentru Comitetul Regiunilor, Regional and Local Democracy in the European Union (Brussels: Committe of the Regions, 1999). Consiliul Europei a promulgat în 1985 Carta Europeană a Autoguvernării Locale care oferă un cadru legal pentru exercitarea democrației locale și, prin Congresul Autorităților Regionale și Locale din Europa, monitorizează exercitarea democrației locale și regionale din toate cele 46 de state membre. 47 D.
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați (ANES)1 (i.e. crearea cadrului legislativ și instituțional necesar), autorii și-au propus să răspundă următoarelor întrebări: 1. Cum este „internalizată” (implementată) de instituțiile administrației centrale și locale românești o lege promovată și promulgată în principal sub presiunile aderării la Uniunea Europeană? 2. Care sunt punctele tari, dar și punctele slabe ale cadrului legal și instituțional creat? 3. Care sunt obstacolele identificate, dar și factorii care pot favoriza accelerarea procesului de implementare? 4. Având în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ființă în fiecare comună câte un sfat de împăciuire, în a cărei competență intrau pricini mărunte. Sfatul, numai când nu reușea să-i împace, se adresa judecătoriei Tecuci, apoi celei din Bârlad și, după 1968, judecătoriei din Bacău. Astfel, se promulgă și se pune în aplicare, la 11 ianuarie 1969, Legea pentru organizarea judecătorească, care să asigure condiții noi pentru desfășurarea activității instanțelor la nivelul exigențelor unei stricte respectări a legalității socialiste. Printre sarcinile ce revin comisiilor de judecată se numără
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe unele robuste, pentru realizarea celor necesare, pe celelalte drepte și inutilizabile pentru asemenea eforturi, Însă capabile de viață politică (Politica, 1254b)1. Convingerile referitoare la homosexualitate oferă un caz de studiu dramatic și actual. În anul 1936, Himmler a promulgat un decret În care se spunea: „În judecata noastră asupra homosexualității (simptom de degenerare care ar putea distruge rasa noastră) trebuie să revenim la principiul esențial: exterminarea degeneraților”. Ca urmare, a ordonat ca aceștia să fie trimiși În lagărele de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
531/1958-1959; Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, dos. 578/1937; fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), dos. 643/1938. Acte normative Codul Muncii, promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 ("Monitorul Oficial", partea I, nr. 225, din 31 martie 2011), publicat pe http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul muncii.php, accesat la data de 16.01. 2011. Curriculum Național. Programe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
șters ponderea legendară a revoluționarilor de la 1848, foarte agreați în anii propagandei național-comuniste. 8 Ibidem, p. 8. 9 Sorina Trofin, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001, p. 26. 10 Codul Muncii promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 (în "Monitorul Oficial" nr. 225, partea I, din 31 martie 2011 ) la articolul 139, alineatul 1, privind "zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează", nu amintește nimic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Desbaterile Adunării Deputaților", nr. 31, din 8 februarie 1920, p. 412. 175 Ibidem. Propunerea schimbase programul deputaților, din cauză că a doua zi era chiar 24 ianuarie (stil vechi) și trebuia ca decizia să fie aprobată și de Senat pentru a fi promulgată în timp util. Votarea a decurs de o manieră entuziastă. La propunerea președintelui Adunării, N. Iorga, nici nu s-a mai apelat la votul cu bile, ci s-a considerat suficient "să se voteze prin aclamațiuni". 176 Andi Mihalache, op. cit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost aprobat în cvasiunanimitate de Senat, la 23 noiembrie 2010 (http://webapp.senat.ro/ pdf/10L539EM.pdf, accesat la data de 29.12.2010). Dar Camera Deputaților nu a primit propunerea cu același entuziasm, astfel încât legea nu s-a mai promulgat. 210 "Evenimentul" de marți 2 decembrie 1919, p. 1. 211 "Opinia" de duminică 30 noiembrie 1919, p. 2. 212 "Evenimentul" de duminică 30 noiembrie 1919, p. 1. 213 "Evenimentul" de joi 2 decembrie 1920, p. 1. 214 Regina Maria, Însemnări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]