2,396 matches
-
exista inițial și o fereastră pe latura nordică a pronaosului, care a fost astupată complet. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi tradiționale: pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică se află pe latura sudică a pronaosului și este decorată cu chenare de muluri în arc frânt. Pronaosul este acoperit cu două calote sferice, despărțite printr-un arc dublou. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar dreptunghiular cu baghete
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
a fost astupată complet. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi tradiționale: pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică se află pe latura sudică a pronaosului și este decorată cu chenare de muluri în arc frânt. Pronaosul este acoperit cu două calote sferice, despărțite printr-un arc dublou. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar dreptunghiular cu baghete încrucișate. Naosul are o cupolă sprijinită pe patru arce piezișe. Altarul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
tradiționale: pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică se află pe latura sudică a pronaosului și este decorată cu chenare de muluri în arc frânt. Pronaosul este acoperit cu două calote sferice, despărțite printr-un arc dublou. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar dreptunghiular cu baghete încrucișate. Naosul are o cupolă sprijinită pe patru arce piezișe. Altarul nu are diaconicon și proscomidiar, ci două nișe mici săpate în perete. Nu
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
finalul textului: din Bălți. În partea inferioară, pentru a ocupa spațiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliță . Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
Dragomirna). În timpul mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile iconostasului a realizat în anul 1827 și trei tablouri în ulei pe pânză, care au fost încadrate în rame de lemn și atârnate pe pereții pronaosului. Două dintre tablouri sunt identice ca mărime, iar al treilea este ceva mai mic. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra; în partea de sus, deasupra coroanelor, sunt scrise cu litere chirilice cuvintele: ""Alexandru V.V.
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
1974-1978, cu contribuția enoriașilor. Atunci a fost pictat în tehnica fresco de către pictorul Constantin Călinescu și ucenica sa, Iulia Handragel, și înzestrat cu mobilier nou și cu obiecte de cult. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: În anul 1975 în curtea bisericii, lângă peretele sudic, a fost ridicată o troiță în memoria eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe troiță se află o placă de
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia. În patrimoniul bisericii se află 41 de icoane cu reprezentări ale Praznicelor Împărătești, care au fost donate de
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Pe parcursul existenței sale, biserica a cunoscut diferite modificări atât în ceea ce privește locul, fiind mutată odată cu schimbarea vetrei satului cât și sub aspect constructiv, locașul fiind extins un secol mai târziu prin adăugarea unui nou pronaos, cel vechi fiind cuprins în naos. Din păcate această biserică de lemn a ars complet într-un incendiu devastator la sfârșitul secolului XX. O nouă biserică s-a construit în anii următori prin eforturile sătenilor și cu ajutorul donațiilor generoase făcute
Biserica de lemn din Moigrad () [Corola-website/Science/312151_a_313480]
-
care după spusa bătrânilor ar fi ridicată din lemnul tăiat de pe pădurea locului . Bisericuța este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, ridicată până la înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
de reconstrucție s-au făcut după planul inițial, fiind adăugate un pridvor și un turn clopotniță. Nu s-a mai reconstruit turla existentă anterior și pe care o menționase Paul de Alep. De asemenea, s-a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior în zidul bisericii (probabil în peretele despărțitor dintre pronaos și naos). Cu acest prilej, în colțul de sud-vest al pronaosului a fost amplasată o pisanie
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
și pe care o menționase Paul de Alep. De asemenea, s-a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior în zidul bisericii (probabil în peretele despărțitor dintre pronaos și naos). Cu acest prilej, în colțul de sud-vest al pronaosului a fost amplasată o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul cuprins: ""Acestŭ sf(â)ntŭ și d(u)mnezăescŭ lăcaș dintru început fiind zidit de răposatul
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
a demantelat peretele care separa pronaosul de naos. În corpul pridvorului s-au amplasat o serie de pietre profilate existente anterior în zidul bisericii (probabil în peretele despărțitor dintre pronaos și naos). Cu acest prilej, în colțul de sud-vest al pronaosului a fost amplasată o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul cuprins: ""Acestŭ sf(â)ntŭ și d(u)mnezăescŭ lăcaș dintru început fiind zidit de răposatul întru fericirea domn Ștefan V.V. bătrănul și fiiul său Bogdan V.V.
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
situată pe latura vestică și alta prin care se intră în diaconicon. Ușa de intrare de pe latura de apus are un ancadrament cu muluri terminate în arc frânt. Interiorul este luminat prin șapte ferestre. Pe latura sudică și nordică a pronaosului se află câte două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
pronaosului se află câte două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf.
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
Galați - Târgu Bujor - Bârlad; în dreptul localității Ghinghești DC 103 (la 5 km.de Adam) Biserică este o construcție veche, în formă de cruce, cu arhitectura în stil moldovenesc și zidurile groase de 1,5 m. Este compartimentata în Altar, naos, pronaos și pridvor închis. La 70 m, în dreapta bisericii se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictură datează din secolul al XVIII-lea, este realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
Duh" a fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1 iulie 1838. Deasupra ușii dintre pronaos și naos se află o pisanie cu următorul text: ""Ziditu-sa aceasta sfântă biserică cu hramul Pohorârea Sfântului Duh în anii 1840-1843 cu binecuvântarea Marelui Mitropolit Veniamin Costache după planul arhimandritului Veniamin Velișcu, arhitect și pictor, prin osârdia Stareței Ctitore
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
construcție de zid în formă de cruce. Altarul, luminat de câte o fereastră spre nord și spre sud, este separat de naos prin tâmpla de stejar sculptata de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există două turle mai mici oarbe, și alte două, si mai mici, tot oarbe, sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul, foarte spațios, dar prevăzut a fi modificat în viitor. În acest sens se preconizează
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” (tehnica construcțiilor din bârne orizontale) și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]