1,071 matches
-
intrăm în detalii. Mai degrabă, vom insista pe incidența pe care progresia tematică o are asupra organizării textuale. Într-un text, prin repetarea anumitor elemente, tema asigură continuitatea frazelor. Prin aceasta, progresia tematică este asociată constant cu fenomenele de anaforă pronominală: totuși, cele două tipuri de relații trebuie separate cu atenție în analiză: În anii aceia, Antoine era dedicat meseriei; el era în floarea vieții, îndeplinind fără întreruperi și fără vise ceea ce trebuia să îndeplinească 255. Aici el este atât pronumele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
O pădure înaltă de pini și de stejari", care face parte din remă2 devine, în fraza următoare, tema3 ("acești copaci negri"). În acest pasaj, identificarea temelor și a remelor este asigurată prin două tipuri distincte de reluare anaforică: o substituire pronominală ("acesta") și o substituire lexicală ("o pădure înaltă de pini și de stejari" = "acești copaci negri"). Progresia lineară se închide rapid, deoarece fragmentele de remă "câmp" și "acest spațiu roșiatic" coincid cu rema inițială "teren". Ca și cum textul, în dinamica lui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constantă, cea mai elementară, reia același element plasat în poziție tematică: Fraza 1: T1 → R1 Fraza 2: T1 → R2 Fraza 2: T1 → R3 etc. Astfel, în acest text, tema din prima frază este reluată de trei ori printr-o formă pronominală: Cei din familia Bloyé trăiau pe atunci ca în convalescență. Ei cădeau puțin câte puțin pe ei înșiși ca niște omeni slabi care s-au înfuriat, ei se abandonau, brusc destinși, după ce au trăit toți acești ani cu cea mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
valoare generică (pentru a desemna categoria femeilor). Este modalitatea prin care se arată că personajul masculin nu o vede ca pe o ființă unică, ci ca pe cineva care încarnează o feminitate care lui îi lipsește. 7.9. Pronominalizarea Anafora pronominală nu coincide cu categoria tradițională a "pronumelor" în care sunt amestecate două tipuri de elemente cu proprietăți distincte: pronumele reprezentante (sau pronumele substitute) și pronumele autonome. În general, doar pronumele "reprezentante", care variază în gen și în număr, sunt anafore
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru a fi interpretate. Unele unități pot fi când pronume reprezentante, când autonome, de pildă fiecare: Fiecare nu se gândește decât la sine (autonom). Se întoarseră. Fiecare avea un sac (reprezentant). Determinanții posesivi de persoana a III-a constituie anafore pronominale: își din Stendhal își iubește eroul este echivalentul lui "al lui". Însă acordul în gen și în număr se face cu un substantiv determinat, și nu cu cel anaforizat, cu Stendhal. Antecedentul unui pronume reprezentant nu este neapărat grupul nominal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un grup nominal în apoziția altuia, coreferința lor apare ipso facto ca o reamintire, oarecum laterală, fără a o explicita. Presupunând că cititorul știe cine este Hamilcar, asocierea se face imediat. "O femeie" este reluat printr-o serie de anafore pronominale ("ea..."), apoi apare ca substantiv propriu "Salammbô". Cititorul poate stabili coreferința între acest nume și "fiica lui Hamilcar" pe două căi: a) pe baza cotextului: prin faptul că se spune că o anume Salammbô îi cheamă adesea pe preoți în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lac. (5) Doi oameni care beau vin se zăreau în fundul unui cabaret prin ușa larg căscată și prin ferestrele deschise [...]. Aici nu este vorba nici de o progresie tematică evidentă, nici de o temă-titlu explicită, nici de anafore lexicale sau pronominale. Pare a fi o discontinuitate de la o frază la alta. Totuși, cu toate că coeziunea pune probleme, nimeni nu va spune că este vorba despre incoerență în cazul de față. Cititorul va găsi coerența presupunând că aceste fraze descriu un singur loc
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Pe scurt, textul se bazează pe amestecul dintre două progresii cu temă constantă, legate printr-o scurtă progresie lineară. Trecerea de la una la cealaltă este asigurată de grupul nominal "soția lui"; de fapt, determinantul lui constituie un fel de variantă pronominală pentru el, introdusă în grupul nominal ("soția lui") care implică o schimbare a temei. Nu totul se bazează pe o simplă repetare în cele două progresii; cea dintâi "lucrurile pe care le dusese cu el" și cea de-a doua
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o schimbare a temei. Nu totul se bazează pe o simplă repetare în cele două progresii; cea dintâi "lucrurile pe care le dusese cu el" și cea de-a doua "nefericirea ei" asigură aceeași temă, însă prin introducerea unei forme pronominale (el, ei) în grupul nominal care face referire la o parte (în sens larg) dintre personaje. Exercice d'application Cohérence et cohésion dans Eugénie Grandet Avant tout, le but du livre, c'est de faire penser. Balzac Bien des phénomènes
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oaste etc.; * scrierea cu eși pronunțarea ie(cu iinițial semivocalic), în flexiunea pronumelui personal propriu-zis și în conjugarea verbului a fi: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mamă, tată, frate, masă, cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]