792 matches
-
apărarea demnității celor ce conlucrează la această acțiune, precum și la punerea în valoare a forțelor literare locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
orașului și, în absența percepției unei solidarități a dezvoltării, amenința construcția spațiului politic și a mizelor comune. Să notăm că muncitorii parizieni traumatizați de haussmanizare au fost printre primii care compătimeau, în cadrul anchetei din 1884, sfârșitul "amestecului claselor", considerat favorabil propășirii lor4. Subliniem, deopotrivă, că și alți contemporani ai lui Haussmann erau îngrijorați de pericolele pe care această segregare le exercita asupra ordinii sociale. Este cazul lui Louis Lazare, redactorul-șef al publicației Revue municipale; acesta regreta abandonul vechii precauții care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viață în anul 1997. CANȚĂR, FILIP (1909-1988) AGRONOM În istoria învățământului superior agronomic din țara noastră, numele prof.dr. Filip Canțăr este înscris la loc de cinste printre marile figuri care și-au dedicat toată priceperea, întreaga viață, creșterii prestigiului și propășirii lui. Născut la 8 octombrie 1909, în comuna Recea, județul Lăpușna, a urmat cursurile gimnaziale, mai întâi la Chișinău și apoi în localitatea Cojușna. Își continuă studiile medii la Liceul Alecu Donici din Chișinău (1927-1931), apoi urmează Școala de ofițeri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pregăti cale prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste două mari opere: propășirea presei catolice și unirea în credință" (Lumina creștinului, nr. 3, 1935, p. 237). 1001 Pr. Petru Pal (1936-1938), Pr. Constantin Hausner (1938-1939), Pr. Iosif Bălan (1939-1941), Pr. Dumitru Herghelegiu (1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apare. În articolul O lămurire către cetitorii noștri din numărul inaugural, se precizează că revista elevilor continuă publicația „Scânteia”, scopul ei fiind a încuraja „micile talente ale acelora care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea identității poetice, LA, 1980, 23 octombrie. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
transferarea de fonduri în contul fiului lui Iorga, Mircea, care și-a făcut studiile în Italia, și obținerea pentru acesta a unui post de inginer în cadrul complexului industrial Cugir. Ziarul lui Iorga publica întotdeauna lista contribuțiilor lui Aristide Blank la propășirea culturii române. Documentele acoperă perioada iulie 1920 - octombrie 1924135. Sumele care rezultă din aceste documente sînt importante. Contul bancar al lui Iorga avea la 15 martie 1919 un sold de 7.230 de lei, o sumă derizorie 136. În timpul regimurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra istoriei se baza pe principiul evoluției organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai ca o înregistrare a unei serii de evenimente. Ca naționalist romantic și "luptător", Iorga considera istoria românilor drept o luptă permanentă pentru păstrarea și propășirea caracterului național, ceea ce era parte integrantă și esențială a naționalismului său cultural, care proslăvea ideile și valorile naționale, precum și limba națională. Giurescu își amintea că, în 1927, în prezența sa (de față fiind și Gheorghe Brătianu și Grigore Nandriș), atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și aparatură obținute din Europa de Vest. Contactele României cu Occidentul au crescut constant, În timp ce comerțul cu statele CAER a scăzut: de la 70% din comerțul exterior al României la Începutul anilor ’60 la numai 45% cu zece ani mai târziu. Mult trâmbițata „propășire a țării” era o strategie populară acasă - mai exact, Partidul Comunist Român compensa originile sale clar neromânești Înfășurându-se În mantia naționalismului. Dej a inițiat tactica, iar Ceaușescu nu a făcut decât să o perfecționeze. Dar această strategie avea și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie "un atelier de înălțare sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se și împărțindu-se, nu egalitarist, ci după proporția părților cuvenite în raport cu mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea obștii și în funcție de rolul și importanța social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând chiar la desfacerea ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care vin să probeze elocvent, fără dubii, faptul că satele noastre, ca și celelalte din zonă, au fost comunități umane puternice ca număr și economic, că oamenii lor au folosit cu ingeniozitate mijloacele ce le-au avut pentru apărarea și propășirea lor, în condițiile deosebit de vitrege, cauzate de prea numeroasele și îndelungatele ocupații ale „oaspeților” nepoftiți și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate de viețuire, nu în niscai caverne lugubre, ci pe locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții de viață și propășire. Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare familie în conducerea, apărarea și propășirea obștii sătești. O îndelungată vreme însemnarea și păstrarea evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]