1,877 matches
-
ideea de a face un lucru excepțional. Ideea unei "catedrale a neamului" persista în cercurile "patriotice" și religioase, și Pomponescu era omul la care toți se gândeau, numai pentru motivul că era un personaj politic și fiindcă profesa verbal și propagandistic, fără intimă convingere, un naționalism vehement în materie arhitecturală. Intrevedea marea bazilică a națiunii ca o biserică dintre cele mai pitorești, precum Mânăstirea Curtea-de-Argeș, ridicată la altă potență. Din când în când, mai ales în momentele de mizantropie, cauzate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
renașteri, de vreme ce începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii germane ar fi fost spre țările slave din răsărit sau spre Constantinopol, o mică șansă se desena la orizont. Esențialul era de a vântura propagandistic problema armeană sub auspiciile oricui. Fapt ce trebuie remarcat de la început, spre a înțelege spiritul de inocență al lui Manigomian și al consângenilor săi, este că, acceptând o asistență discretă din partea unei mari puteri străine agresoare, acești oameni credeau că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În primul rînd, ei intuiau că într-o mare mă-sură caracterul totalitar al regimului sovietic se reflecta și în afacerile externe; URSS era expansionistă și profund antidemocratică. În al doilea rînd, ideologia, departe de a fi doar o mască propagandistică a tradiționalei politici a puterii, constituia reperul clar al politicii externe sovietice. În al treilea rînd, diplomația sovietică era doar un mijloc subordonat acestui scop. Grupul de la Riga era total împotriva tîrguielilor pragmatice cu un astfel de stat. Politica întemeiată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cunoscută și respectată - în a-și urmări vocația propriei identități, deopotrivă națională și europeană, a permis estonienilor să nu-și rateze libertatea în anii de grație 1990-1991. Pentru Estonia anului 2000 independența contează, ea este chiar o realitate, nu bluf propagandistic sau articol într-o Constituție vlăguită. La noi, din contra, independența constituie o perdea de fum pentru afacerile ilicite ale unei oligarhii de sorginte sovietică. Ne-am obișnuit, în Moldova, să ne fabricăm mereu justificări pentru condiția noastră umilă, să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rând, două șezători televizate în emisie directă cu participarea nemijlocită a scriitorului. Acestea din urmă, programate în zilei de 5 și 6 ianuarie la o oră de maximă audiență, trebuiau să constituie, în intenția regizorilor acestei vizite, cloul întregii acțiuni propagandistice. În notele de față, nu îmi propun să fac o analiză a discuțiilor purtate în cadrul acestor șezători, deși material polemic ar fi destul. Nu voi califica nici atitudinea lui Ion Druță, tot mai dezonorantă în ochii unor colegi și ai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
impus, pentru investigația noastră, ca punct de observație asupra celor petrecute "înainte", "cu mult înainte" sau "după". În 1989, resursele întregului sistem de învățământ păreau epuizate, trebuind să facă față unor crize multiple, agravate de colapsul economic și de eșecul propagandistic al "Epocii de Aur". Dar școala a dovedit o remarcabilă capacitate de rezistență și de auto-generare. Cea mai spectaculoasă modificare pe care a promovat-o a fost de natură discursivă. La doar câteva zile după prăbușirea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Înainte de a se recunoaște, fie și parțial, în discursul istoric despre totalitarism 5, supraviețuitorii lui s-au căutat în trecuturi mai puțin conflictuale și valorizate pozitiv, cum ar fi perioada interbelică sau Evul Mediu. Nevoia distrugerii simbolurilor și a constructelor propagandistice socialiste, pentru a fi înlocuite cu altele mai puțin abuzate a fost, de altfel, un simptom general al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6. Excluzând cultul fostului dictator și supraîncărcarea grosieră a calendarului comemorativ, românii s-au regăsit în episoadele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
foarte bine limitele politicilor identitare la nivel internațional, mai ales când ele sunt aplicate în cazul unor conflicte regionale și redistribuiri teritoriale de amploare. Efectul unor astfel de preocupări nu a fost pe măsura generoaselor intenții, neputându-se stopa excesele propagandistice ale următorului război mondial. Abia după 1948, beneficiind de un suport instituțional tot mai larg este vorba, în primul rând, de UNESCO și apoi de Consiliul Europei 69 acest deziderat s-a definit tot mai precis. Revizuirea manualelor și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
același ton, dar cu detalii fluctuante, care s-au mai atenuat în limite aproape tolerabile la mijlocul anilor '60. Au renăscut virulent, în deceniul următor, într-o nouă spirală a falsificării și a exagerărilor bombastice. Contemporanii au sesizat prompt noul delir propagandistic prin care era, încă o dată, agresată memoria istorică și identitatea cetățenilor "patriei socialiste"73. Dar în țară nu s-a putut vorbi deschis despre aceste triste adevăruri, decât după căderea regimului Ceaușescu. Abia atunci s-a pus sub semnul întrebării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aducă un consistent beneficiu de imagine partidului aflat la putere. După căderea lui Ceaușescu, aceasta a fost cea mai serioasă acuzație de confiscare a unui personaj istoric, în condițiile în care întregul regim comunist se făcuse odios prin abuzurile omagiale propagandistice. Presa din afara cercurilor pro-guvernamentale a sancționat dur efortul electoral desfășurat în numele unui domnitor mort de cinci secole. S-a vorbit despre "Anul Ștefan cel Mare" ca despre o "controversată mega-manifestare decretată de Guvern", cu distribuții bugetare preferențiale, care avantajau flagrant
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2 iulie au părut exagerate 3, la fel și eforturile autorităților locale de a impresiona cu orice preț4; iar participarea efectivă a publicului a fost lamentabilă 5. Critica a vizat și întoarcerea la cele câteva rețete îndelung folosite de aparatul propagandistic al regimului comunist: simpozioane mai mult sau puțin științifice, expoziții 6, albume și spectacole omagiale. Repunerea în scenă a piesei "Apus de Soare", de Barbu Ștefănescu-Delavrancea (la Teatrul Național din București), a scandalizat prin gustul său îndoielnic și prin sumele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tragedii personale a omului de stat, căci "Ștefan-Vodă nu voia războaie. Dimpotrivă, era foarte iubitor de pace, de înțelegere între oameni și popoare. De aceea a căutat să trăiască în bună prietenie cu vecinii (s.n. C.M.)"34. Consonanța cu limbajul propagandistic din anii '80 nu este întâmplătoare, continuând în lipsă discursul "luptei pentru pace" din epoca lui Ceaușescu. Manualul contrazicea fățiș aprecierile critice ale cronicarului, de la care aflăm că "Ștefan vodă, gătindu-se de mari lucruri să facă, nu cerca să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în discursul școlar, deși atenua meritele românilor în favoarea aliaților. Necesitatea justei racordări la interesele marilor învingători a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un act de voință politică, reprezentativitatea celor implicați fiind permanent subliniată. Din acest tablou trebuiau șterse indiciile contradictorii, cum erau acele acțiuni militare românești în teritoriile disputate cu vecinii. Grija pentru a sublinia "neamestecul" în țările vecine are și accente propagandistice ulterioare, din timpul regimului Ceaușescu, când s-au exacerbat valorile acțiunii populare și ale unanimității românești în problema Marii Uniri. În contextul fricțiunilor naționaliste româno-maghiare, acutizate la mijlocul anilor '80, regimul a încurajat, parțial, rememorarea campaniei românești din Ungaria, mai mult
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regimului Ceaușescu, când s-au exacerbat valorile acțiunii populare și ale unanimității românești în problema Marii Uniri. În contextul fricțiunilor naționaliste româno-maghiare, acutizate la mijlocul anilor '80, regimul a încurajat, parțial, rememorarea campaniei românești din Ungaria, mai mult în zona istoriografiei propagandistice. După 1989, manualele de tranziție au regăsit vechea interpretare, cu virtuți deopotrivă naționaliste, vindicative și anti-comuniste80. Dar și acest "adevăr istoric" al luptelor din 1919 a fost trunchiat, extras din contextul general al intervențiilor militare în toate zonele limitrofe regatului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe larg preparativele, desfășurarea și ecoul acestei festivități. Se sugera că existase un acord deplin al publicului cu autoritățile, deși evenimentul avea loc la scurt timp după aniversarea zilei de 10 mai și ar fi putut să pară un exces propagandistic. În Iași, de exemplu, primele semnale au apărut cu o săptămână înainte 125, iar relatările despre cele petrecute au continuat și câteva zile după încheierea efectivă a ceremoniilor 126. Inițiativa pare să fi venit de la Societatea "Mormintele Eroilor Căzuți în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în repertoriul copiilor de grădiniță, alături de alte activități patriotice cum erau cele pentru 1 Mai (ziua internațională a "oamenilor muncii"), 23 August, 30 Decembrie (ziua proclamării Republicii Populare Române)208. Intruziunile propagandistice mergând până la asocierea cu data de 26 ianuarie, când se aniversa tot mai encomiastic ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu nu au reușit să demonteze popularitatea unirii "mici" și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Firește, există o distribuție regională
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de ani. E ca și cum el ar fi făcut Unirea, lui i se datorește totul. Faptul că s-a născut în 1918 îi oferă încă o dată prilejul să monopolizeze istoria și să o treacă pe numele lui"248. În 1988, zelul propagandistic integra unirea direct în istoria cea mai nouă a Partidului, de vreme ce "o fericită coincidență a făcut ca sărbătorirea gloriosului jubileu de șapte decenii de la Unirea cea Mare să aibă loc în apropierea zilelor în care s-au desfășurat lucrările ședinței
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mărețelor înfăptuiri de astăzi"327. În 1964, manualul de clasa a IV-a mărea spațiul dedicat unirii, punctând în mod special "Desăvârșirea unității statului român" sintagmă care va face carieră în următoarele decenii dar păstrând textul principal neschimbat. Anticipând formule propagandistice deosebit de agreate în anii următori, s-au extins considerabil lecțiile care trebuiau să convingă copiii și mai ales adulții despre fericirea "de astăzi" a poporului. Iar din acest prezent radios se nășteau instantaneele cu pionieri legând cravata roșie la gâtul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
viața culturală a țării. Spre deosebire de cazul bulgar, autorul nu s-a lăsat sedus de "realizările" epocii. El a amintit doar aluziv ceva despre o anume bunăstare generală, din a doua jumătate a perioadei, minimalizată însă din cauza implicațiilor sale politice și propagandistice. Polonia Manualul polonez a optat, mai mult decât toate celelalte texte amintite până acum62, pentru o descriere net anticomunistă a perioadei postbelice. Din paginile sale aflăm că alegerile libere din iunie 1989 au pus capăt nu doar regimului comunist, ci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fapt, viziunii vestice asupra lumii: slaba productivitate economică, lipsa produselor de utilitate zilnică, insuficiența și proasta calitate a locuințelor, alcoolismul 104. În contrast cu aceste deficiențe, sistemul de învățământ era înfățișat într-o manieră admirativă, care nu ignora însă mizele politice și propagandistice ale școlarizării masive 105. Până la urmă, descrierea mai amănunțită a distrus scopul inițial al povestirii, acela de a convinge cititorii că Celălalt este dușmanul total, antimodelul lumii libere. Oricât de imposibilă părea la începutul "Războiului rece", pacea devenise o realitate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bulgaria, 26-27 septembrie 1999, pp. 184-199. 15 Fenomenul s-a cronicizat în perioada interbelică și a revenit în forță chiar de la prima sărbătorire a zilei naționale, în 1990. Opoziția a criticat atunci maniera de aniversare, considerând că este "o manevră propagandistică în favoarea Frontului [Salvării Naționale]"; se nega și în această privință "dreptul guvernului de a vorbi în numele țării". În plus, s-a făcut și asocierea cu acele "sărbătoriri forțate" din timpul regimului Ceaușescu; vezi Catherine Durandin, Discurs politic și modernizare în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, vol. II, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1989, pp. 438-439. 79 Paraschiva Kiss, Sabin Mureșan, op. cit., p. 72. 80 Această variantă istoriografică a circulat și în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, cu deformările propagandistice specifice regimului, vizibile chiar și în selecțiile documentare "obiective". Vezi Ion Ardeleanu, Vasile Arimia, Mircea Mușat (coord.), Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Recunoașterea ei internațională. 1918. Documente interne și externe, vol. III, IV, V, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București, 1993, pp. 16-17). 84 Această politică de rememorare a războiului a fost confirmată și prin crearea unei comisii militare naționale, care urma să îi desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doar câteva articole, strict legate de cele întâmplate în 1918. Numărul din 1983 debuta cu un colaj de citate din aprecierile lui Nicolae Ceaușescu asupra unirii, unității și legităților istoriei românești în general ("Magazin istoric", decembrie 1983, pp. 2-6); exercițiul propagandistic fiind astfel rezolvat, restul textelor laudative a reușit să păstreze, în mare, legătura cu evenimentul vizat, fără a epuiza tot cuprinsul revistei. 247 Între "realizările" anului 1978, pionierii unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]