2,042 matches
-
teoriile lui Leibniz cu privire la monade. Dumnezeu ar fi monada supremă, iar pe loc secund se află monada femeia. Pietro Gralla considera că deasupra tuturor femeilor se află Alta, care-l ajutase să descopere iubirea adevărată. În alt plan, protagonistul pierde protectorul său, Keir-Bey, arabul din Damasc; eșuează și în plan moral (este destituit din funcția de comandant al flotei) și în plan sentimental, în urma trădării soției. În final, Pietro își părăsește soția, pleacă într-o direcție necunoscută, sperând că departe de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nerealistă este ea în aprecierea compli mentelor insistente primite de la bărbați. Dorința de a regăsi afecțiunea acelui bărbat care oferea fără să ceară sex o duce pe naiva de fată la pieptul unui bărbat care joacă la început rolul de protector. După cum spuneam mai sus, complimentul tipic pentru intențiile sexuale este acela care se referă la felul în care arăți, și nu la calitatea faptelor tale. Sexul din spatele prieteniei Nu degeaba spui că „ai un prieten“ atunci când ai un iubit. Fie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
te de către bărbații consumatori de prostituție, paginile web din categoria XXX dedicând o atenție specială imaginilor cu un prim act sexual sau cu picanterii sexuale regizate pe fondul inocenței acestor fete. „Peștele“, mare sau mic „Peștele“ este bărbatul, binefăcătorul, mentorul, protectorul, exploatatorul prostituatei. El o scoate din impas, îi face rost de clienți, o învață meserie și îi lasă cam 5% din încasări. Noroc că majoritatea prostituatelor fac bacșiș sau pot re cur ge la activități independente, ceea ce înseamnă că trebuie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pământ trebuie să spere, să încerce, la infinit, să salveze sufletele, să pro pu nă dra gos tea în locul urii, înțelegerea în locul disputei, iubirea de aproape în locul scandalului. El este un mediator și în ultimă instanță un judecător, iar în calitate de protector al familiei și al moralei creștine, mitropolitul încearcă să păstreze aceste valori cu orice risc. Acționând așa, conflictul ajunge să nu se stingă aproape niciodată, chiar învoiala propusă și arbitrată de mitropolit și de clerici nu aduce și stingerea conflictului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
protagonistului este una cu totul contrară. Căci Ion Theodorescu și-a dezvoltat, încă de la debutul aventurilor onirice, deci din copilărie, obsesia unui potențial salvator: cea a unui straniu om în cenușiu (poate un ecou din Chamisso), aici confident și misterios protector ce ii însoțește pașii prin teritoriile halucinante visate, ca un alter ego credincios: "Îndată ce ai închis ochii, te așteaptă personagii care apar numai în vis; cu care devii oarecum cunoștință veche. Nu le-ai văzut niciodată aievea! Nici nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a omului și a întunecării lui afective, luptă care are drept scop realizarea evolutivă a demnității sale supreme și în care soarele interior spiritul -și lumina interioară iluminarea comprehensivă sînt din nou cele mai bune călăuze și cei mai buni protectori ai lui. II.MONOTEISMUL Cea de a treia epocă a istoriei simbolului divinității încheie evoluția mitică. Monoteismul este și el format din două faze, marcate de Vechiul și de Noul Testament. Cele două testamente se completează unul pe celălalt. Ele cuprind
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care am urmat-o sub apărarea unor dificultăți așa de grave și pe care ținem să o afirmăm sus și tare că am luat-o în afară de orice influență străină. Mai presus de toate aspirăm domnule agent, să câștigați de la binevoitorii protectori ai noștri, făgăduiala că în nici un caz nu se va face violență națiunii române, în scopul de constrânge să înnoade din nou legăturile sale anterioare cu sublima poartă”. Nota a fost comunicată către toate puterile. În Rusia ni s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
naturali, obligat să îndure cu stoicism privațiuni materiale și ofense aduse de vecinii din mahala, singura figură luminoasă, de care scriitorul își va aminti mai târziu cu nostalgie, este prietenul Tutulă. Mai mare cu patru ani, acesta se erijează în protectorul firavului Camil și îl apără de ironiile răuvoitoare ale celorlalți copii. Cu timpul, Tutulă îl va iniția în tainele alfabetului și cifrelor, fiindu-i deopotrivă părinte, dascăl și tovarăș de confesiune. Îi este și prima călăuză, familiarizându-l cu imensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
situația să dejuneze în compania altora. Motivul ar consta nu numai în însingurarea în care se complace omul Camil Petrescu, ci și în convingerea sa fermă că, pe parcursul perioadelor de paupertate, care nu l-au ocolit, mulți prieteni sau falși protectori îl invitau la dejun doar dintr-un sentiment de superioritate amestecat de milă. Iată cum decurge o cină la care este unic musafir al lui Vintilă Rusu-Șirianu: "Cum sosesc înaintea lui, situația e profund dezagreabilă... Apare la masă, mă ia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
reflectarea la celălalt. Astfel, în teatrul și romanul scriitorului nostru apar câteva cupluri inseparabile precum Pietro Gralla-Nicola, Ștefan Gheorghidiu-Orișan și Fred Vasilescu-Ladima. Psihanalitic, fenomenul se explică prin copilăria de orfan nefericit a lui Camil Petrescu, în care singurul sfetnic și protector a fost prietenul său mai mare, Tutulă. Această complinire a personajelor se reflectă metonimic în secvența "Altoi de suferință". Într-o asemenea abordare, nu puteam omite onirismul. Visul, acest "cifru al existenței umane", joacă un rol deopotrivă semnificativ și insolit
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și protector domestic, dar fără să-i ascundă natura de fiară", ci și un compendiu de performanțe ludice și profeții ce țes pe dedesubt poveștile lumii, reeditate într-un perpetuu joc narativ oglindit în jocul combinatoriu al semnelor. Scrisul te face liber
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
unui maestru, care face magie simbolică. Tantrismul mîinii stîngi adoptă practicile sexuale certe inițiatice, dar Întemeiate pe corp, pe pasiune, antinomiste, apără credințele și ritualurile legate de demoni și de divinități fioroase. Pajul este un personaj apotropaic, el este un protector, un apărător al fetei. Citesc despre brațul (stîng) În Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri. „Brațul este simbolul forței, al puterii, al ajutorului acordat, al protecției. El este și instrumentul dreptății ... Brațul este unul din mijloacele eficacității regale În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
care am urmat-o sub apărarea unor dificultăți așa de grave și pe care ținem să o afirmăm sus și tare că am luat-o în afară de orice influență străină. Mai presus de toate aspirăm domnule agent, să câștigați de la binevoitorii protectori ai noștri, făgăduiala că în nici un caz nu se va face violență națiunii române, în scopul de constrânge să înnoade din nou legăturile sale anterioare cu sublima poartă”. Nota a fost comunicată către toate puterile. În Rusia ni s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atât seriozitatea lui morală, cât și sentimentul responsabilității sociale, puternic prezente în atmosfera vieții de familie, îi închideau și calea spre o viață comodă și relativ parazitară. El ar fi putut, desigur, să o aleagă pe cea de prețuitor și protector al artelor. De această cale l-a îndepărtat, mai întâi, dorința afirmării printr-o activitate creatoare independentă și, apoi, începând cu anii Primului Război Mondial, un sentiment acut al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prefacere care a putut apărea uimitoare celor ce l-au cunoscut atunci? Ludwig Wittgenstein a crescut în mediul culturii vieneze a epocii. Iar în ambianța familiei iradierea la care a fost expus era deosebit de puternică. Tatăl său a fost un protector al artelor frumoase, un sprijinitor al avangardei artistice, bunăoară al compozitorului Arnold Schönberg sau al pictorului Gustav Klimt, iar mama făcuse din palatul familiei de pe Aleegasse un centru al vieții muzicale vieneze. Oaspeți obișnuiți ai casei erau personalități muzicale ca
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a metafizicii clasice, cât și a metafizicii înțeleasă ca filozofie transcendentală. Se putea, așadar, presupune că scrierea reprezintă o nouă contribuție la critica metafizicii de pe poziții empiriste.3 Cei care au perceput Tractatus-ul în acest fel, bunăoară fostul profesor și protector al tânărului Wittgenstein, Bertrand Russell, trebuie să fi fost contrariați însă de formulări din partea finală a lucrării, de exemplu, de propoziția 6.45: „Contemplarea lumii, sub specie aeterni este contemplarea ei drept întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui Wittgenstein, atunci alegerea cea mai bună pe care am putea-o face este, fără îndoială, cea a lui Bertrand Russell. Totul îl recomandă pe Russell. Una dintre personalitățile intelectuale și filozofice dominante ale secolului trecut, Russell a fost mentorul, protectorul și prietenul tânărului Wittgenstein atunci când acesta s-a apropiat de filozofie. Russell și-a supus apoi ideile criticii necruțătoare a lui Wittgenstein și a fost principalul partener de discuție al autorului Tractatus-ului. El a contribuit în mod hotărâtor la publicarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
aur, înfulecată pe nerăsuflate de lupul veșnic flămând", glasul lui Dumnezeu este "clopotul ce răsună peste munți și peste ape" etc. Construit, la fel, previzibil, pe o serie de antinomii comune unei asemenea literaturi spirit/ materie, lumină/ întuneric, slavă/ urgie, protectori/ dușmani etc. volumul reface practic traseul, de multe ori torturat, al omului ce accede spre sacru. Sau, și mai bine, al umanității înseși, adunând cu minuție și descriind varii tipuri de reacții ori atitudini determinate de spinoasa căutare a lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pildă: umilința, ardoarea rugăciunii sau conștiința nimicniciei și a zădărniciei, dar nici îndoiala ori revolta, atitudini mai moderne, dar bine temperate, chiar anulate de credința nestrămutată în "Cel Atotputernic,/ Cel Prea Înalt, Cel ce șade în ceruri,/ Unicul mântuitor și protector al Omenirii". Așezată sub semnul lui vanitas vanitatum..., cartea configurează așadar portretul unui om căruia "nimic din ce e omenesc nu-mi e străin", "ni ange, ni bête", ci construit din proporții variabile din ambele; un om care își declară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
față de fiecare. În tradiția franceză, amantul face parte din gloriosul catalog al erorilor. Cum explică Michel Butor [p.73, 116], avem în opera lui Balzac un nod de relații sentimentale de o extremă complexitate: femeia mondenă are, de regulă, un protector oficial, amant în titlu, dar și un tanar protejat, deseori scriitor sau artist. Această schemă este valabilă și pentru societatea franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o vom întâlni la Zola, Flaubert și Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o tăcere aproape totală .125 Cu toate că în paginile periodicelor mai sus prezentate este incontestabila atât prezența lui Leopardi ca subiect al unor articole cât și a lui Quasimodo că autor de poezie, cel dintâi consacrat și ridicat la rangul de protector al unei întregi orientări literare complexe, celălalt încercând să-și consolideze carieră, nu sunt numeroase referirile directe la operă sau personalitatea marelui romantic semnate de cel din urmă; nu sunt numeroase, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire. Una dintre întâlnirile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și datorită numeroaselor deplasări la care îl obligă profesia atât de puțin potrivită firii sale poetice, Quasimodo se află din nou în pragul unei depresii. Indiciile din scrisorile către colaboratorii de la 'Circoli', Adriano Grande sau Angelo Barile, din cele trimise protectorului sau Angiolo Silvio Novaro sau din epistolele către Salvatore Pugliatti sunt nenumărate: Dar eu în aceste vremuri am sufletul amar și scriu vise despre moarte (...) final de an trist, mizerabil, ca al unui om doborât; și nu-ți mai scriu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
condizioni di esterna tranquillità, poiché l'altra, quella intimă, ți è negata per ragioni di nascita e di poesia în Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 19. 240 Curzia Ferrari, op. cît., p. 73. 241 De la Milano îi cerea ajutor protectorului Silvio Novaro: Eccellenza, ho presentato îl mio libro all'Accademia per i premi di incoraggiamento. Caso mai le segnalazioni della critică e una più umană compensione da parte dei suoi illustri Colleghi portasse îl mio nome sul "polo positivo", la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din copilărie pînă la maturitate parcurgînd, obedient, toate treptele din ierarhia Ordinului, inclusiv poziția supremă de "maestru al jocului". Virtuțile sale inte lectuale și morale sînt indubitabile, întreaga comunitate castaliană (scindată între "tradiționaliști", precum Jacobus, și "inovatori", precum maestrul muzician, protectorul lui Knecht) acceptîndu-l ca magister ludi. Problema, ca la Siddharta și Haller, vine dinspre Joseph care, se pare, nu poate avea credința puternică, a unui Jacobus de pildă, în infaibilitatea Castaliei și se lasă, treptat, măcinat de erezii. Bunăoară, el
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
subliminală a liderului carismatic este o componentă decisivă a acestui stil de discurs. Stilul protector - paternalist. Este fundamentat pe ideea că paradigma parentală funcționează nu numai la nivel familial ci și În spațiul comunitar. Este discursul care evidențiază posibilitățile „tătucului” protector de a se Însărcina cu rezolvarea problemelor cetățeanului „din leagăn și până În mormânt”. Inevitabil discursul acesta este moralizator, adesea constituindu-se În veritabile „lecții de viață”, adresate unui public nerespectat din punctul de vedere al capacităților de Înțelegere a sensurilor
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]