923 matches
-
Abuja.<br> Deși în zona Nigeriei de astăzi au existat multe regate și imperii, Nigeria modernă își are originea în colonizarea britanică a regiunii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, formându-se din unirea a două protectorate britanice învecinate: Protectoratul Nigeriei de Sud și Protectoratul Nigeriei de Nord. În timpul perioadei coloniale, britanicii au înființat noi structuri administrative și juridice, păstrând în același timp voievodatele tradiționale. Nigeria a obținut independența în 1960, intrând în război civil câțiva ani
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
în zona Nigeriei de astăzi au existat multe regate și imperii, Nigeria modernă își are originea în colonizarea britanică a regiunii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, formându-se din unirea a două protectorate britanice învecinate: Protectoratul Nigeriei de Sud și Protectoratul Nigeriei de Nord. În timpul perioadei coloniale, britanicii au înființat noi structuri administrative și juridice, păstrând în același timp voievodatele tradiționale. Nigeria a obținut independența în 1960, intrând în război civil câțiva ani mai târziu. De
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
au existat multe regate și imperii, Nigeria modernă își are originea în colonizarea britanică a regiunii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, formându-se din unirea a două protectorate britanice învecinate: Protectoratul Nigeriei de Sud și Protectoratul Nigeriei de Nord. În timpul perioadei coloniale, britanicii au înființat noi structuri administrative și juridice, păstrând în același timp voievodatele tradiționale. Nigeria a obținut independența în 1960, intrând în război civil câțiva ani mai târziu. De atunci și până acum au
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
anul următor, Marea Britanie a aprobat compania Royal Niger Company sub conducerea lui Sir George Taubman Goldie. În 1900, guvernul britanic a preluat controlul companiei pentru a putea consolida formarea sferii de influentă. Pe 1 ianuarie 1901 Nigeria a devenit un protectorat britanic, făcând astfel parte din Imperiul Britanic, prima puterea mondială la momentul respectiv. În secolele XIX și XX, mai multe regate independente de pe teritoriul Nigeriei de astăzi au luptat împotriva extinderii Imperiului Britanic pe teritoriul lor. Cu toate acestea, britanicii
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
Imperiul Benin în 1897 și confederația Aro în (1901-1902). Cucerirea acestor state a permis Imperiului Britanic își extindă influenta în zona Nigerului. În anul 1914 britanicii au unit în mod oficial zona Nigerului într-un singur stat denumit " Colonia și Protectoratul Nigeriei ". Din punct de vedere administrativ, Nigeria a rămas împărțită în Protectoratul Nigeriei de Nord, Protectoratul Nigeriei de Sud și colonia Lagos. Locuitorii din regiunea de sud a Nigeriei au avut o interacțiune mai puternica, atât economică cât și culturală
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
a permis Imperiului Britanic își extindă influenta în zona Nigerului. În anul 1914 britanicii au unit în mod oficial zona Nigerului într-un singur stat denumit " Colonia și Protectoratul Nigeriei ". Din punct de vedere administrativ, Nigeria a rămas împărțită în Protectoratul Nigeriei de Nord, Protectoratul Nigeriei de Sud și colonia Lagos. Locuitorii din regiunea de sud a Nigeriei au avut o interacțiune mai puternica, atât economică cât și culturală, cu britanicii și ceilalți europeni din cauza comerțului din zona de coastă. Misionarii
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
își extindă influenta în zona Nigerului. În anul 1914 britanicii au unit în mod oficial zona Nigerului într-un singur stat denumit " Colonia și Protectoratul Nigeriei ". Din punct de vedere administrativ, Nigeria a rămas împărțită în Protectoratul Nigeriei de Nord, Protectoratul Nigeriei de Sud și colonia Lagos. Locuitorii din regiunea de sud a Nigeriei au avut o interacțiune mai puternica, atât economică cât și culturală, cu britanicii și ceilalți europeni din cauza comerțului din zona de coastă. Misionarii creștini trimiși în Nigeria
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
locuite de melanezieni. Ele au fost descoperite în 1567 de navigatorul spaniol Alvaro de Mendana y Neyra (1541-1595). El a dat insulelor numele legendarului rege Solomon crezînd că a descoperit locul de unde proveneau bogățiile acestuia. În 1893, arhipelagul a devenit protectorat britanic. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost teatru de război intens între americani și japonezi, în special Insula Guadalcanal. În 1978 și-au obținut independența. Pescuitul și exploatarea forestiera constituie principalele surse de venit ale acestei țări
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
1890 trupe engleze au pătruns în Buganda iar în 1894 Anglia a unit cele patru state într-unul singur sub numele de Uganda. După cel de-al Doilea Război Mondial când în Uganda s-a intensificat mișcarea de eliberare de sub protectorat britanic, în martie 1956, Regatul Unit a acordat Ugandei autonomie internă, în octombrie 1962 a fost proclamată independența țării, devenind în 1963 republică federală în cadrul Commonwealth-ului. Printr-o lovitură de stat militară în 25 ianuarie 1971 președintele Milton Obote (1966-1971
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
în 1881, răscoala antiegipteană condusă de predicatorul religios Mohammad Ahmed, numit și al-Mahdi (1844 - 1885) reușește să dobândească, după cucerirea orașului Khartoum în 1885, controlul asupra întregii țări, pe care îl păstrează până în 1898. Marea Britanie, care își instaurase în 1882 protectoratul asupra Egiptului, inițiază, sprijinită și de forțe egiptene, recucerirea Sudanului (1896 - 1898). După înfrângerea mișcării mahdiste în bătălia de la Omdurman (1898), Sudanul este proclamat condominion anglo-egiptean (1899 - 1955), fiind administrat "de facto" ca o colonie a Marii Britanii. La Fashoda în
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
fost folosite în timpul războiului de 10 ani dintre triburile de pe insulă care a început în 1878, iar până în 1888, populația a fost redusă de la 1400 la 900 de locuitori. Insula a fost anexată de Germania în 1888 și introdusă în protectoratul german al Insulelor Marshall; au numit insula Nawodo sau Onawero. Sosirea nemților a încheiat războiul; schimbările sociale aduse de război au instaurat regii drept conducători ai insulei, cel mai cunoscut fiind Regele Auweyida. Misionarii creștini din Insulele Gilbert au ajuns
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
secolul al VII-lea, ea ajungând un centru important al culturii islamice în Africa de Nord. În 1574 a fost încorporată în Imperiul Otoman, fiind condusă de la Constantinopol prin intermediul guvernatorilor turci, așa-numiții bei. În 1881, odată cu declinul Imperiului Otoman, Tunisia devine protectorat francez. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Tunisia a fost sub guvernarea regimului de la Vichy. După război, Tunisiei i-a fost dată autonomie în 1954 ca urmare a unor revolte populare. Independența i-a fost acordată la data de
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
În 1935, Mussolini a invadat Etiopia, izolând țara pe plan internațional și retrăgând-o din Societatea Națiunilor. Ca urmare, Italia și cu și l-a susținut pe Francisco Franco în Războiul Civil Spaniol. În 1939, Italia , care era "de facto" protectorat italian încă de la independența sa. Italia a intrat în al Doilea Război Mondial la 10 iunie 1940. După ce la început a înaintat în Somalilandul Britanic și în Egipt, italienii au suferit înfrângeri grele pierzându-și cele mai bune divizii în
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
însemnele statului asiatic. Preocupările aliaților cu privire la creșterea influenței Axei au dus la declanșarea campaniei Siria-Liban. În timpul unuia dintre cele mai puțin cunoscute incidente ale războiului, aviația italiană a bombardat orașele Palestiniene. La mijlocul lunii octombrie, italienii au bombardat rafinăriile americane din protectoratul britanic Bahrain. Regia Aeronautica avea în iunie 1940 între 200 și 300 de avioane gata de luptă dislocate în Africa Orientală Italiană. Unele dintre aceste aparate de zbor erau depășite din punct de vedere tehnic, dar italienii dispuneau și de
Regia Aeronautica () [Corola-website/Science/317001_a_318330]
-
constate că autoritățile locale încă nu a avut intenția de a onora angajamentul făcut în timp ce în Marea Britanie s-a făcut un fond pentru bunăstarea oamenilor și lea dat o cincime din teren. ' Am simțit că este de datoria mea', informând Protectoratul local al Aborigenilor în 1838 ca ,autoritățile 'să plătească suma corespunzătoare pentru utilizarea nativilor'. El a negat faptul că banii au fost o donație și a zis că băștinașii din acel district îl au pe el ca stăpân al pământului
Robert Cock () [Corola-website/Science/317715_a_319044]
-
Domnia acestui împărat a decurs într-o atmosferă de luptă continuă între greci și urmașii feudalilor occidentali, care stăpâneau în Achaia și Moreea (în anii 1428-1432, războinicul despot Constantin i-a alungat pe aceștia din Moreea, unde au rămas sub protectoratul Veneției numai patru orașe: Argos, Nauplia, Coron și Modon). Însă nu mai puțin importante, pentru istoria Bizanțului, au fost conflictele din interiorul țării, între mișcările așa-numite „ortodoxă” și „latinofilă”. În fruntea primului curent, care era și cel mai influent
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
un moment istoric important în Africa în general, si in Africa de sud în particular. Vastul teritoriu al Namibiei situat în partea sud-vestică a continentului a fost scena unei lupte încrâncenate între Europa și Africa, până în 1884, cănd Namibia a fost declarată “protectorat” de către imperialiștii germani. Acest teritoriu de pește 800.000 km2 care mai puțin de 2 milioane de locuitori, acest lucru datorându-se în mare parte genocidului și devastării teritoriului de către germanii imperialiști între 1884-1917. Africa de Sud a adoptat noi legi privind
Politica Namibiei () [Corola-website/Science/319612_a_320941]
-
trupele împăratului până în Bavaria. Gustav Adolf este considerat de ca erou și salvator al protestantismului german, fiind supranumit „Leul din nord“ . Planurile sale politice erau, răspîndirea protestantismului și așezarea pe tronul imperial a unui prinț protestant, ca aliat și sub protectoratul Suediei. Consiliul Național a sugerat ca tânăra prințesă să se alăture guvernării, după ce a împlinit vârsta de 16 ani, însă ea a cerut să aștepte până când va împlini 18 ani, așa cum a făcut și tatăl ei. În 1644 ea a
Casa de Vasa () [Corola-website/Science/319630_a_320959]
-
secretă care prevedea lichidarea Albaniei independente. Această convenție reglementa divizarea Albaniei după terminarea războiului. Partea de nord urma să fie încorporată în Șerbia și Muntenegru, partea de sud urma să fie ocupată de Grecia, iar partea centală urma să devină protectorat italian. După încheierea războiului mondial, poporul albanez a declanșat lupta împotriva armatelor străine de ocupație. Independența țării a fost restaurată în 1920 și, după doi ani, trupele italiene și iugoslave au fost definitiv alungate din țară. Ofensivele Aliaților din toamna
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Armata de Eliberare din Kosovo" ( "Ushtria Çlirimtare e Kosovës, sau UÇK" ), care a dus la izbucnirea Războiului din Kosovo, iar mai târziu la Campania NATO de bombardare a Republici Federale Iugoslavia din 1999, în cele din urmă la crearea unui protectorat Kosovo de ONU (UNMIK). Începând cu anul 1999, zonele locuite de sârbii din Kosovo, au fost guvernate "de facto" independent de guvernul dominat de albanezi din Pristina. Sârbii au continuat să folosească simboluri naționale sârbe și participând la alegerile naționale
Provincia Autonomă Kosovo și Metohia () [Corola-website/Science/315175_a_316504]
-
dat suvernaitate la fiecare din statele sale componente care supraviețuiseră. Situația nu a fost stabilizată decât după Congresul de la Viena din 1815. Ulterior Primului Război Mondial și celui de-al Doilea Război Mondial, multe teritorii au primit statut temporar de zone internaționale, protectorate sau teritorii ocupate. Câteva din ele sunt menționate mai jos:
Microstate europene () [Corola-website/Science/315249_a_316578]
-
a recunoscut pe plan internațional că Japonia avea interese politice, militare și economice precumpănitoare în Coreea, interese recunoscute și de Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Japonia a încercat mai întâi să atragă opinia publică din Coreea în favoarea unui tratat de protectorat prin organizația "Ilchinhoe" (Societatea de avansare), încercând să lase impresia că un astfel de tratat nu ar fi altceva decât un răspuns la cererile populației coreene. Când Hirobumi Itō, Șeful Consiliului de Coroană, a vizitat palatul corean cu proiectul tratatului
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
jandarmii japonezi care îl însoțiseră pe Itō la palat. Soldații japonezi au mers la Ministerul de Externe corean, au luat sigiliul oficial și delegația japoneză l-a aplicat tratatului cu mâna lor pe data de 17 noiembrie 1905. Acest tratat protectorat îi dădea Japoniei drepturi totale referitor la toate aspectele privind relațiile Coreii cu țările străine. Japonia a trimis un "rezident-general" în Coreea, o poziție direct sub împăratul corean. Împăratul Gojong, care într-o scrisoare imperială publicată în ziarul "Taehan Maeil
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
Tratatul de la Brest-Litovsk dintre Ucraina și Puterile Centrale a fost un tratat de pace semnat la 9 februarie 1918, prin care era recunoscută existența Republicii Populare Ucrainene, aceasta acceptând, la rândul ei, protectoratul de facto al Germaniei și Austriei. Puterile Centrale nu anexau noua republică, dar aveau permisiunea să amplaseze trupe în Ucraina și își asigurau o importantă sursă de alimente. Tot la Brest-Litovsk avea să se semneze, în 3 martie 1918, Tratatul
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
întinsă din Anatolia central-răsăriteană până în apropiere de Sivas și Tokat au fost declarate zonă de influență franceză. Ocupația Izmirului a fost evenimentul de început al administrației elene în regiune, începută pe 21 mai 1919. Acestui eveniment i-a urmat proclamarea protectoratului pe 30 iulie 1922. Tratatul stabilea transferul „exercițiuui drepturilor ei suverane unui parlament local”, dar lăsa regiunea parte componentă a Imperiului Otoman. Tratatul de pace stabilea că Smyrna trebuia să fie administrată de un parlament local. Dacă locuitorii orașului ar
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]