1,374 matches
-
această ciupercă. Printre soiurile rezistente la această boală amintim: Tuleu gras, Renclod d'Altan, Renclod verde, Roșior văratic etc., iar ca sensibile: Vinete românești, De Bistrița, Vinete de Italia, D'Agen și Anna Späth. Prevenire și combatere. În livezile de prun, se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin spori. Stropirile cu zeamă bordoleză-1,125 % (t.p. 21 z.), Dithane M 45-0,2 %, Vondozeb 75-0,2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sc0,13%(1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge în afară, lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite și mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi și în timpul iernii (fig. 161). Dintre sourile de prun mai rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge în afară, lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite și mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi și în timpul iernii (fig. 161). Dintre sourile de prun mai rezistente amintim: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Scoldur, Gras românesc, Anna Späth, Bărdace de Cotnari, Bosniace, Nectarina roșie, D'Agen, Tuleu dulce, Tuleu timpuriu,Ivan și Jubileu 50. Dintre soiurile cu atac puternic de monilioză cităm: Tuleu gras, Ontario
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
250 EC 0,02%(0,2 l/ha).Gr.K :Teldor 500 Sc 0,8%(0,8 l/ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
K :Teldor 500 Sc 0,8%(0,8 l/ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi în timpul lunilor de vară, putând rezista de la 50 zile la un an. Prunus spinosa (porumbarul) este sensibil la infecțiile cu această ciupercă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe alți pomi în timpul lunilor de vară, putând rezista de la 50 zile la un an. Prunus spinosa (porumbarul) este sensibil la infecțiile cu această ciupercă și deseori sporii formați în număr mare pe frunzele acestuia, trec și infectează livezile de prun. Sporii de rezistență apar mai târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor se formează sporii ce vor produce infecții pe porumbar . Prevenire și combatere. Se recomandă arături adânci în livezi prin care se îngroapă frunzele căzute pe care se găsesc sporii de rezistență. La alegerea locului de plantare a livezilor de prun se va avea în vedere să nu se găsească porumbar în vecinătate. Prin lucrările solului se distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenței la ger în timpul iernii. Prevenire și combatere. Pentru a se produce material săditor sănătos, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic, îndeosebi, în lunile mai și iunie, după care boala este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
destul de frecvent pe piersici, în special în anii umezi și în plantațiile de pe terenuri argiloase, necorespunzătoare culturii acestei specii (V. Severin și V. Stăncescu, 1984). Modul de manifestare a bolii, caracteristicile bacteriei și măsurile de protecție sunt descrise la bolile prunului. Bolile produse de ciuperci 9.4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
petalelor cu zeamă bordoleză 0,75-1 % sau Zineb 0,3 %. După Victoria {uta și col. (1974) la deschiderea mugurilor, se pot face stropiri cu Mancozeb 0,2 %, TMTD 80-0,3 %, Ziram 0,5 % sau polisulfură de bariu 1 %. În timpul verii, prunul, caisul, zarzărul și vișinul pot fi tratați cu substanțe din grupele:Gr.A: Boulllie bordelaiseWDG-0,5%(5 kg/ha); Z.B. (sulfat de Cu)1,125 % (t.p. 21 z.); Gr.C: Dithane 75 WG 0,2 % (t.p. 21
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tina sunt tolerante la boli iar soiurile Năică și Valerica sunt sensibile la băsicarea frunzelor și făinare. 9.5. Bolile caisului și zarzărului Viroze Unele din bolile virotice ale caisului și zarzărului au fost descrise la ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei gazde. Ea a fost pusă în evidență prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este un sindrom
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cele mai sensibile sunt: Luizet, Bergeron și CR. 2/63. Bacterioze 9.5.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169). Boala a fost descrisă sub aspectul simptomelor și a măsurilor de combatere, la bolile prunului Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Boala a fost descrisă la bolile piersicului dar atunci când apare pe cais, Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, alături de alți patogeni contribuie și el la apariția apoplexiei, sindrom mult întâlnit la pomii plantați în terenurile argiloase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Monilinia laxa sunt de culoare cenușie și dispuse neregulat. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse aproape de maturitate. Boala a fost descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala plumbului Stereum purpureum Este o boală mult răspândită în toate țările din Europa, în special în Anglia, iar pe continentul american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru prima dată de către Ed. Prillieux în Franța, în anul 1885. Ea este frecventă pe foarte multe specii de pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trata prin îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa leucostoma Boala este răspândită în Europa, America de Nord și Asia; se întâlnește în țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu, Uriașe de Bistrița, Roșii de Bistrița, Hedelfinger și Germersdorfer. Caracteristicile ciupercilor, transmiterea, răspândirea, și măsurile de protecție au fost prezentate la bolile mărului, părului și respectiv ale prunului. Ultimele recomandări:Topas 100 Ec -0,05%(0,5 l/ha),Teldor 500 EC0,08%(0,8 l/ha),Odeon 720 SC 0,15% (1,5 l/ha), Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha),Score 250 EC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cupru 2 %. 10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași perioadă de timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
10, județul Brașov. 330. Roth Ilse, născută la 2 noiembrie 1941 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiica lui Benedik Franz și Rosa, cu domiciliul actual în Germania, 89250 Senden, Feldstr. 8 B, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Prunului nr. 14, bl. E 1, sc. B, ap. 7, județul Brașov. 331. Roth Heinz Gerhardt, născut la 27 ianuarie 1936 în localitatea Râșnov, județul Brașov, România, fiul lui Michael și Rosa, cu domiciliul actual în Germania, 89250 Senden, Feldstr. 8
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]