837 matches
-
fonetică și sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-zisa "literatură religioasă" de care s-a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
civilitate morum puerilum a lui Erasm. Ceasornicul domnilor e o prelucrare a lui N. Costin după Antonio de Guevara. Toate acestea reprezintă însă numai un material care a rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire versuri războinice compuse de chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins cu vreame, ca pre niște spume. Luând pildă de la polonul Jan Kochanowski, mitropolitul Dosoftei (1624-1694) publică în 1673 Psaltirea în versuri. Talentul nu-i lipsea, dovadă comentariul la capul de bour dintr-o epigramă, mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne aminte, Plângeam cu lacrămi fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam pren sălci aninate. Un brașovean, Teodor Ivanovici Corbe, stihui și el la 1720, în Kiev, Psaltirea, iar înaintea lui un Istvan Fogarași, român calvin, în versuri, precum se vede dintr-o copie a lui Ion Viszki din 1697. Cântecele de stea, căzute în folclor, au fost la început niște laude religioase ca ale lui Iacopone da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut oi mă aleasă, Mâna mea făcu organul, Degetele mele psalmul. GH. ASACHI Poezia lui Gh. Asachi (1788-1869) e aproape în întregime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a prezentat în locul respectiv, a încercat să expună ceea ce fusese deja prestabilit și la care el se gândise îndelung, însă nu a mai reușit și s-a blocat. Neștiind ce să facă, punându-și încrederea în Dumnezeu, și-a deschis Psaltirea și a citit aceste cuvinte: Toată ziua chipul meu este acoperit de rușine (Ps 43,16). Și, vorbind în limbajul poporului, a predicat îndelung despre insolența prelaților și despre exemplul lor urât, despre faptul că întreaga Biserică trebuia să suporte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la el i-a dat o predică bine pregătită pe care să o învețe în timpul nopții și apoi s-o recite. Însă, în momentul expunerii, a uitat tot ce învățase pe de rost și, neștiind ce să spună, a deschis Psaltirea și a găsit acest verset: Toată ziua chipul meu a fost acoperit de rușine (Ps 43,16). Pe urmă, a demonstrat cu eleganță că aceia în care ar trebui să strălucească frumusețea Bisericii precum chipul unei femei, prin comportamentul lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exterioară. Dețin o Regulă proprie, aprobată de papa Inocențiu al III-lea, pe care însuși fericitul Francisc a scris-o ajutat de oameni religioși și instruiți. Tot el a stabilit pentru ei și modul de a citi și a recita psaltirea conform cu ritualul Bisericii Romane. Ei au un superior pe care îl numesc ministru general (pp. 887-888). Fericitul Francisc, întemeietorul Ordinului Fraților Minori, a trecut fericit la Domnul în ziua de 4 octombrie; trupul său a fost înmormântat cu cinste în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din zilele feriale, la psalmii graduali în timpul Adventului Domnului, și să elimine litaniile. Fratelui Rizzerio, fratelui Maseu și ministrului care voia, cu permisiunea sa, să păstreze cărțile pe care le deținea, și novicelui care cerea să aibă cu acordul său psaltirea spre binele său spiritual, Francisc le-a răspuns cu o deosebită fervoare a spiritului, așa cum fusese inspirat de Dumnezeu: «După cum spune Regula, cine vrea să fie frate minor și să respecte cu fidelitate Evanghelia pe care a profesat-o, nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Orfeu Tracul este enormă. Pentru cel dintîi poezia este un pur instrument de seducție erotică, pentru cel de al doilea poezia este totul: politica, morala, religia, estetica unei națiuni. „Nimica nu este așa de pătrunzătoriu - se spune În prefața la Psaltirea În versuri a lui Ioan Prale (1827) - nimic așa mișcătorul și la cele mai Împetrite inimi, de cît o poezie bine alcătuită. Aceasta moaie inimile Învîrtoșate, suflă curagiu În cele desnădăjduite; pe scurt, lucrează cu o maghie ori În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
II, Scriitori mireni, An. Ac. Rom., Mem. Secț. Lit., s. II, T. XXVII, (București, 1906), pp. 18-19. 90. V.A. Urechia, op.cit., IV, p. 260. 91. N. Iorga, op.cit., p. 186. 92. Vasile popp, Către cinstit dumnealui Ioan prale, in: psaltire... în versuri (Brașov, 1821). 93. N. Iorga, op.cit., p. 239. 94. paris Mumuleanu, Caracteruri (București, 1825), p. 50. 95. Texte..., p. 44. 96. N. Iorga, op.cit., p. 61. 97. Adrian Marino, Iluminiștii și progresul, in: Lumea, 31/1965, pp. 21-23
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
veche, tezele pun accentul pe conținutul lor patriotic, pe lupta dusă pentru eliberarea de sub jugul otoman și făurirea unui stat centralizat, cu o limbă și o literatură unitară. Aceasta chiar atunci când sunt prezentate scrieri cu caracter religios. Astfel, analizându-se Psaltirea În versuri a lui Dosoftei, subliniază acele elemente care vădesc un contact cu viața poporului și frământările de atunci. «Dincolo de stângăciile Începutului Într-o limbă care abia se mlădia pentru o Întrebuințare literară În versuri dincolo de urmele lăsate de o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Multe biografii sunt prezentate obiectivist. Se comunică fapte, date - adesea cu totul nesemnificative - și atât! (Biografiile lui Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, Micu, Șincai, Maior etc). (Ă). Analizele literare constituie o raritate. Le Întâlnim la câteva opere din literatura veche (Psaltirea lui Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică a lui Cantemir și Într-un caz sau două, În literatura nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele cu prietenii de primprejur și, presupun, în vânat și citirea psaltirii și a Vieții sfinților. El își bate joc din toată inima de "noutăți", fără însă a lupta împotriva lor: "... mă pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Condițiunile unei bune traduceri (raport cu prilejul traducerii comentariilor lui Iuliu Cezar), 1873, și Reviziunea Dicționarului Academiei, 1877.î 2 Ibidem, p. 343. ăTot dicționarul academic, 1872.î 3 Scrieri literare și istorice, I, p. 364, II, p. 397. ăArticolele Psaltirea lui Coresi și Reviziunea Dicționarului Academiei.î noi, pentru care nu există cuvinte băștinașe; de aceea, să se scoată "galicismii nejustificați" introduși prin traduceri servile din limba franceză 1. Să nu fie prea riguroasă în etimologism: forma cuvintelor să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mențiunea manuscriselor irlandeze, consemnăm următoarele: Imnul nu poate fi atribuit Sfântului Ambrozie sau altor autori de imne, întrucât aceștia au scris imne în metru ritmic, nu în proză ritmică, așa cum este scris Te Deum. De asemenea, o notă dintr-o Psaltire veche, tipărită în anul 1555, la Londra, după manuscrise mai vechi, și care cuprinde Canticum beati Niceti episcopi, dă o explicație sugestivă în privința paternității Te Deum - ului: „Unii spun că Fericitul Ambrizie, în timp ce boteza pe Fericitul Augustin, a început
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de atunci. Nu numai romanii ci, și galii și britanii se închină Mântuitorului Hristos. Între neamurile și provinciile îndepărtate sunt amintiți acum sarmații și sciții. Pe la anul 403, Fericitul Ieronim scria: „frigurile Sciției se încălzesc de căldura credinței, hunii învață Psaltirea, goții blonzi și roșcați se îmbulzesc în bisericile-corturi”. Lăsând la o parte creațiile poeților cu efectele lor lirice din descrierea reală a mediului fizic neospitalier și prezentarea alegorică a barbarilor, Cuviosul Dionisie se adresează „necunoscătorilor” invitându-i să depășească geografia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu calculele astronomice pe care se întemeiază. Printre dispozițiile de drept bisericesc la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea mai cunoscută. Cum grecii și, în general, orientalii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ușă/pronaos; pustiu; rai; spațiu terestru (deschis), dar și iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relevantă, pentru că în condițiile istorice respective și sub presiuni militare și religioase continue, imaginarul popular este absorbit direct în istoriografie; el se întâlnește aici, pe de altă parte, și cu simbolismul bizantin integrat de instituțiile puterii. Precum la Dosoftei, în Psaltirea pre versuri tocmită, sacrul (religiosul) traversează palierul istoriei și se configurează ca mit, iar mitul, prin discursul creștin, revine către istorie (precum în iconografia murală). Astfel se declanșează multiple circuite de simbolizare, care uneori se intersectează și dau seamă de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împărat al romanilor. Iași: Polirom, 2003. Nicolescu, Corina. Moștenirea artei bizantine în România. București: Meridiane, 1971. Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Ostrogorsky, Georg. Storia dell'imperio bizantino. Torino: Einaudi, 1993. [1963] Ofrim, Alexandru. Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească. Brașov: Paralela 45, 2001. Panaitescu, P.P. Contribuții la istoria culturii românești. București: Minerva, 1971. ---. Mircea cel Bătrân. București: Corint, 2000. [1944] Panofsky, Erwin. Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974. [1960
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la care se mai adaugă zece cântări și „simbolul atanasian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la care se mai adaugă zece cântări și „simbolul atanasian” al credinței. Psaltirea Voronețeană conține copia unei traduceri parțiale a psalmilor, paralel cu textul slav corespunzător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]