1,192 matches
-
evidențiind relevanță pe care o au statutele locutorilor pentru modul în care se desfășoară un schimb comunicativ. Noutatea pe care o aduce Bourdieu este aplicarea unei grile economice asupra unui fenomen care fusese analizat numai din punct de vedere psihologic (psihanalitic) sau lingvistic. Și, oricât de lipsită de rafinament teoretic ar părea această grila, ea este extrem de eficiență, în măsura în care ne permite utilizarea conceptelor de capital, piața și preț (toate simbolice) pentru studierea schimburilor lingvistice și clarificarea unor opțiuni discursive care, altfel
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
in Jodelet, 1989a, sau Mannoni, 1998, pp. 15-20). Funcțiile fantasmelor și ale imagourilor în economia impulsurilor, statutul colectiv al inconștientului, legătura între agregare și identificarea cu modele culturale sau cu lideri sînt tot atîtea încrucișări teoretice între RS și abordarea psihanalitică. 2.2.2. Gîndire ,,sălbatică'', bricolaj și interacționism simbolic Lucien Lévy-Bruhl, prin cercetarea sa asupra mentalității prelogice (1922), a influențat puternic lucrările lui Piaget; el propune o interpretare a modurile de gîndire a indivizilor din comunitățile tradiționale nu prin raportarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
această schematizare. La fel, enigmatica, misterioasa energie nucleară poate fi ilustrată prin faimoasa, din nefericire, ciupercă atomică sau, în cazul copiilor, prin norii radioactivi din perioada catastrofei de la Cernobîl (Galli și Nigro, v. citatul de la p. 148) Prin naturalizare, ideile psihanalitice sînt traduse în instrumente de comunicare între actori. Conceptul sau teoria științifică, după ce au fost transformate în imagini și în elemente cu sens în mintea subiectului, își pierd caracterul de reconstrucție și sînt atașate unor entități autonome, naturale, obiective. Acestea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în elemente cu sens în mintea subiectului, își pierd caracterul de reconstrucție și sînt atașate unor entități autonome, naturale, obiective. Acestea devin realitatea asupra căreia și plecînd de la care acționăm și comunicăm. Sub această formă are loc însușirea unor noțiuni psihanalitice, precum "complex" sau "inconștient". Primul termen se transformă, de exemplu, în adjectiv ("cutare este complexat") sau într-o caracteristică personală pe care credem că o putem localiza în poziția corpului sau în timiditatea unui cutare prieten. Desemnat ca fiind nodul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
operată prin asimilarea psihologicului și fiziologicului, într-o formă de "animism inversat" (ibid.., p. 125). "Aparatul psihic devine pur și simplu un aparat" (ibid., p. 126), conform unei concepții tehniciste a științei experimentale (care acționează asupra materializărilor vizibile etc.). Noțiunile psihanalitice sînt astfel "naturalizate". Ne prefacem că ar avea un "statut de evidență". Autorul le califică drept "teorii profane autonome", servind, de altfel, la categorisirea, clasarea și denumirea persoanelor și comportamentelor (ibid., pp. 126-151). 6. O analiză a reprezentării sociale a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 68). Originea sa se situează și în definiția obiectivării și a schemei figurative care apar la construcția unei reprezentări. Acest model reproduce obiectul reprezentării sociale în manieră selectivă și îndeplinește trei funcții: joncțiunea între obiectul cunoașterii, de exemplu teoria psihanalitică, și reprezentarea sa; traducerea imediată a realului și trecerea de la abstract la direct accesibil: complexul joacă acest rol ilustrativ în elaborarea reprezentării sociale a psihanalizei; eliminarea sau minimizarea elementelor care intră în opoziție cu sistemele de valori ale subiecților (libidoul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
universul nostru, adică naturalizarea și înzestrarea lui cu un context inteligibil, adică interpretarea lui. Dar funcția lor este mai ales aceea de a dubla un sens printr-o figură, de a-l obiectiva, pe de o parte un anume complex psihanalitic devine un organ psihofizic al individului și o figură printr-un sens, deci a ancora, pe de altă parte psihanalistul definit ca magician sau preot -, materialele ce intră în compoziția unei anumite reprezentări." Moscovici, 1976, p. 64 14. Harta mentală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comunicare care să vizeze, în mod deschis, producerea de conduite, difuzarea poate fi eficace." Ibid., p. 331 Temele abordate în acest mod sînt caracterizate de mobilitatea și moderația lor, pentru a nu răni sensibilități particulare, și de distanțarea de curentul psihanalitic. Referințele explicite la acesta asociază termenii specializați (complex, nevroză, libido) cu preocupări diverse, precum astrologia, dezvoltarea personală sau adoptarea produselor estetice. Psihanalistul este, de exemplu, transformat în ființă asocială "ce privește prin gaura cheii" oaspeții la o recepție. Prin formule
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
burgheze, poliție, etc. Afirmațiile și discuțiile mai conceptuale, deși rare, există, dar finalitatea lor este construirea unui ansamblu ordonat de imagini și simboluri cu virtualitate reprezentativă." Moscovici, 1976, p. 444 Veritabila știință pavloviană, dezvoltată în Uniunea Sovietică, este opusă teoriei psihanalitice "americane", desemnată drept o ideologie care favorizează interesele capitaliste. Propaganda lisenkoistă a comuniștilor din anii cincizeci trebuie interpretată în contextul luptei pentru afirmarea unei identități, a unei reprezentări a partidului și a diferențierii sale de informațiile respinse în celălalt cîmp
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
principiu. "Actul religios este înțeles ca act laic în care numai relația intersubiectivă își păstrează importanța. Excluzînd orice altă conotație, anturajul material, rolul propriu al personajelor se estompează pentru a face față noțiunii unui schimb simplificat și pur uman. Dialogul psihanalitic, la rîndul său, ia o înfățișare concretă, "banală", imaginea spovedaniei aruncîn-du-l într-o realitate percepută și cunoscută." Ibid., p. 264 Recursul la analogie se face în contextul cotidianului, în care fiecare dintre noi este condus să iasă din cîmpul propriilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
procesului de creație 163. Psihologia și psihanaliza, în particular, au investigat aceste mecanisme prin propriile mijloace de cercetare, sondând acele trăiri resimțite în momentul creației. Travaliul artistic se manifestă în mod complex și diferit de la un creator la altul, interpretarea psihanalitică sesizând analogii probate științific, ce elucidează o serie de caracteristici ale procesului de realizare a operelor de artă. În ceea ce privește acest subiect, cunoscutul psihanalist francez Didier Anzieu lega semnificția procesului creator de un cumul complex de factori conștineți, preconștienți și inconștienți
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
interioară. Este o formă de acțiune asemănătoare celei prin care temerile sunt depășite, nu prin evitarea, ci prin înfruntarea lor, în acest sens, actul de creație putând fi considerat ca o adevărată pledoarie a curajului. Depășind faza explicațiilor de ordin psihanalitic, reamintim premizele hegeliene privitoare la opera de artă, conform cărora aceasta este o înfăptuire a activității omenești, și nu un produs al naturii, fiind capabilă să constituie puncte solide de sprijin și modele de referință într-o lume predominant ostilă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
putea fi o atitudine sănătoasă, recomandabilă. Însă această renunțare la legătura metodă-obiect nu ne dă dreptul să limităm folosirea naratologiei la textele narative. S-ar putea ca cineva să vrea să înlocuiască acest demers cu altul diferit, fie el ideologic, psihanalitic sau retoric, însă altcineva s-ar putea să vrea să mobilizeze cercetările naratologice pentru alte scopuri. Aici, în schimb, naratologia poate favoriza deschideri pe care domeniul de care țin diferite subiecte nu le-a dezvoltat în mod tradițional. Pentru ilustrare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a abandonat ... vreau să fiu noi două ... vreau contopirea. Toni Morrison, Beloved Această narație a unei experiențe este atît de ciudată, la prima vedere, încît pentru acest singur motiv nu îi suspectăm veridicitatea. Reminiscență a altui principiu al aceleiași teorii psihanalitice (lacaniene), combinația între contopirea cu mama și fragmentarea eului pe care o trăiesc naratorii lui Suleiman vorbește despre pierderea sinelui în fragedă copilărie. Această idee generală se împletește aici cu drama istorică a sclaviei. Fragmentarea și contopirea ce inhibă formarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Iar dacă nici unul din aceste motive nu este convingător, se întîmplă astfel pentru că întrebarea Are personajul Oedip un complex Oedip? este o întrebare de genul "Cîți copii avea Lady Macbeth?" Personajul nu are un inconștient, omul are un inconștient. Critica psihanalitică nu este și nici nu ar trebui să fie o diagnoză a personajelor; ea se cuvine să susțină înțelegerea modului cum textele se adresează efectiv cititorului la un nivel care se apropie de preocupările inconștiente. În general, este stimulator să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la un nivel care se apropie de preocupările inconștiente. În general, este stimulator să revenim la textele vechi despre personajele mitice care ne-au alimentat prejudecățile și clișeele culturale. Mitul lui Narcis este legat prin tradiție de narcisism, un concept psihanalitic ce și-a atașat un înțeles uzual, destul de des cu o conotație moralizatoare. O persoană narcisiacă se cufundă în iubirea de sine și nu se interesează decît de persoana sa. Narcis cel din mit a murit pentru că nu s-a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actori conținute în text, ele pot fi grupate în funcție de acele principii care par importante în cadrul de referință al fabulei sau al grupului de fabule analizate. Mai întîi, relațiile psihologice sînt de o mare importanță în critica de orientare psihologică sau psihanalitică și determină clasificarea actorilor în "instanțe psihice". Este adesea interesant de văzut cum un actor se raportează la altul ca fiica la mamă, ca tatăl la fiu, ca fiul la mamă etc. Unii au făcut încercări de a explica diferența
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
veți mai lucra, vor ajunge, sper, în cele din urmă la mine. — Nu, să nu credeți cumva că încerc să aflu ce se ascunde în mintea și sufletul unei răzvrătite, capabilă să tacă, să reziste, să fie mereu prudentă. — Studiul psihanalitic la modă ? Ar fi interesant. Sunt unul dintre cei calificați... dar mă plictisește. Impresia se confirma, frazele căpătaseră, ca și glasul și figura înghețată, cu atât mai odioasă și caraghioasă, a omulețului, o anumită siguranță și nepăsare. Bătea cu degetele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o altă persectivă însă, mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu poate deveni un factor de echilibru psihosocial. Gilbert Durand afirmă că această funcție este una specifică imaginației simbolice, folosindu-se de un model argumentativ psihanalitic. Actul divinator ar fi, în acest caz, o zonă-tampon între pulsiune și reprimare. Cu alte cuvinte, practica îl smulge pe om dintr-un univers al imaginii (lumea de azi este o lume a imaginii) și îi redă dimensiunea simbolică a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cînd lumea. Căci, independent de teoriile formulate asupra ei, lumea a minciunii inclusiv și-a desfășurat în permanență virtuțile în forme pe care prea puțin cunoașterea teoretică a fost capabilă să le controleze sau să le modifice efectiv. O "cenzură psihanalitică" îl împiedică parcă pe omul modern să își asume dreptul deplinei stăpîniri a adevărului și neadevărului. Pentru că asemeni mitului, care nu poate fi deplin înțeles decît prin "retrăirea lui mitică", cum spunea Mircea Eliade minciuna nu poate fi înțeleasă cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
grațios, ci și necritic. Aici avem de-a face cu o înșelătorie sofisticată și, s-ar părea, fără consecințe negative, sau poate este vorba chiar de o complicitate la minciună, apărînd în contextul privilegiat al pregătirii psihanalistului. Însă, în timp ce teoria psihanalitică prevede apariția stresului și a conflictului, există puține sugestii că s-ar produce neapărat și un conflict în "procesul de negociere cu realitatea" amintit de C.R. Snyder (1989:130), un psiholog clinic, proces prin care "oamenii negociază cu realitatea pentru
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
strategiile retorice descoperite în articolul de tip "manifest" ori în "scrisoarea deschisă" (căreia îi sunt reabilitate "atributele literarității"). Tudor Arghezi. Discursul polemic e un studiu de o subtilitate evidentă, o combinație elegantă între atitudinea impresionistă și critica de factură preponderent psihanalitică, un discurs care frecventează cu energie analitico-sintetică straturile freatice ale textului arghezian, acea construcție despre care ni se spune că propune "cea mai delectantă miză intelectuală: umorul", un fel de armă secretă a spațiului românesc cu ajutorul căreia revoltatul, observă autoarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interesat în mod deosebit de filosofia lui Kant, de fenomenele paranormale din domeniul psihologiei și de probleme de medicină. Este contemporan cu Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, pe care l-a și influențat, putând fi considerat unul din întemeietorii curentului psihanalitic în psihologie. În anul 1878 susține o teză de medicină și face studii de psihologie la Leipzig la Wilhelm Wundt, între 1878 și 1879. Începând cu anul 1891, este profesor de psihofiziologie la Universitatea din Geneva, unde înființează un laborator
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
1969). Acesta în colectivul Spitalului „Socola“ din Iasi fondează „Societatea de neurologie, psychiatrie, psychologie și endocrinologie din Iassi“ în 1918 și care demonstrează pluralitatea preocupărilor sale interdisciplinare. Arnold Stocker (1890 - 1978), psihiatru format la școala de la Socola, face primul studiu psihanalitic din literatura medicală românească, publicând la Paris în revista „L’Encephale“ (1921), articolul „Etude psychoanalitique sur la Crouche cassée“ celebra pictură a lui Jean Baptiste Greuse. Leon Ballif (1892 - 1960) înființează la Socola unul dintre primele servicii de malarioterapie din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lumii trebuie să fie capabil să manifeste ultimul impuls. Trebuie să fie capabil să dea, prin sunet și mișcare, aceste impulsuri care oscilează la frontiera între vis și realitate. Pe scurt, trebuie să fie capabil să construiască propriul său limbaj psihanalitic din sunete și gesturi, în același mod în care un mare poet își creează propriul limbaj de cuvinte." Nu este vorba pentru Grotowski să-i predea actorului o tehnică, ci să-i elimine blocajele, ceea ce el numește "calea negativă". "Astfel
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]