16,229 matches
-
Sunt sigură că e medic și că la mijloc e o „conspirație” pe care ai pus-o la cale cu tati. ― Ce zici, Despi? Să-i spunem adevărul sau?... ― Tu hotărăști, tati. Cum văd eu, tu, Despi ești la fel de bun psiholog precum mami. Ai adus-o așa pe departe cu: „două familii”, ca acum, noaptea, când nu ți se vede roșeața din obraz și când sufletele ne sunt Încălzite de frumusețea acestei nopți, să afle „adversarul” noutatea... Despina i-a strâns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
firul încrederii în el și în mine. Am băut ceaiul repede, dar cu înghițituri mici ca să pot savura gustul demult uitat, ca apoi să-l urmez fără întârziere în vizita de dimineață. S-a dovedit că Gerhard era un bun psiholog, căci m-a dus întâi în baraca noilor născuți. Văruită proaspăt și mirosind a spital ca și cea în care eram cazați, baraca avea doar o singură cameră ocupată de trei mogâldețe înfășate strâns în pânză albă. Nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
boierească, ștăifoasă rău. Este ca și cum ai reclama că ai făcut depresie din cauza unui răsărit superb de soare. Înțelegi? Cu sentimentele nu poți merge la chirurg, la ginecolog, la oculist, la vraci... Să zicem că le îndupleci și le prezinți la psihologul terapeut. Dar insul, un ochelarist plictisit, bănuiesc, se va uita la ele ca la niște ciudățenii picate din lună, va mima că încearcă lecuirea lor, însă în sine se va întreba: "Ce Dumnezeu mai vrea și asta cu sentimentele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu mai eram, atunci când l-am întâlnit pentru prima oară, un neinițiat în semiotică. Învățasem multe în societatea culturală patronată de Nineta. Prima lecție autentică, la care n-am ațipit o clipă, deși îi aud mereu pe fonfii pedagogi și psihologi spunând că puterea de concentrare a atenției este foarte mică la copil, a fost aceea care a avut ca vedetă cuvântul ibovnică. O ninetistă vorbea cu atâta patos despre ibovnica soțului ei, încât am avut certitudinea că este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a chinuit să-l asculte, să-l înțeleagă și să-l dreagă de toate gândurile întunecate, ce-l iscodeau cu atâta forță, dar nu izbuti a-i da nicidecum de capăt. Ea făcu apel până și la ajutorul a nenumărați psihologi și, în ultimă fază, chiar a unui psihiatru de renume, dar totul se dovedi curând a fi în zadar. Ce putea să-i mai facă?! În cele din urmă, ea renunță cu totul, căci se găsea în fața unui caracter neclintit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
85 % din cazuri, există și un aspect fonetic care intervine în alegerea unui anumit component (vorbim așadar de caractere semasio-fonetice în acest caz). Este deci evident că studiul etimologic al ideogramelor conduce la o fascinantă cartografiere a universului omului străvechi. Psihologi, filosofi, sociologi, antropologi, toți găsesc aici prețioase indicii cu privire la forma mentis a omului care, confruntat cu infinitatea lumii și dotat cu un inventar rudimentar și limitat de imagini, a pornit în cea mai îndrăzneață aventură a sa: aceea de a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ușor să promovezi viața în mod autentic bună și deci să fii de partea datoriei, a responsabilității și legăturilor care durează mai mult decât o zi: îndeosebi nu este ușor în fața ultimei generații. Sfaturile bune costă, ca acelea ale multor psihologi și psihoterapeuți care și ei, precum o arată unele publicații, sunt în căutarea unui sens. Nu de puține ori sfatul lor sună astfel: având în vedere relativizările și revoluțiile din mediul economic, politic și religios, lipsa de sens tot mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să sfătuiesc și eu la realizarea de sine? Acesta este sensul vieții noastre? Răspund însă cu o altă întrebare: autorealizarea conferă într-adevăr sensul ultim al vieții, acela care îi imprimă direcția? Se obține într-adevăr ceea ce este important pentru psihologi: identitatea și integritatea personală, un sentiment de coerență și de stabilitate care ajută chiar și in depășirea crizelor celor mai dure? Nu cerem prea mult de la noi înșine? Cu siguranță sunt ultima persoană care ar spune ceva împotriva autorealizării. În cadrul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
consideram și continui să consider o sarcină importantă: reînnoirea Bisericii Catolice, reunificarea Bisericilor creștine divizate și în fine dialogul interreligios și intercultural pe baza unei etici comune a umanității. În acest sens se poate susține și autorealizarea. Recent, chiar și psihologi sau psihoterapeuți atrag atenția, pe bună dreptate, asupra "capcanei autorealizării". Este deja o cauză a rupturii anumitor căsătorii sau raporturi umane. Când se declanșează această capcană? Tocmai în momentul în care autorealizarea se separă de responsabilitatea față de noi înșine, de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care să mă lamentez de persoanele lipsite de respect care, în public, în autobuz, tren sau avion, pe stradă și în piețe, deranjează cu telefonul celular, cu strigătele și gălăgia lor, dându-și libertăți care o limitează pe a celorlalți. Psihologii ne aduc la cunoștință că sunt tot mai mulți părinți orbiți care interpretează lipsa de educație a copiilor lor ca pe o expresie de inteligență superioară mediei. Psihologia de una singură este în măsură să se opună acestor situații îngrijorătoare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
luteran, educat de femeile pioase din familia lui, devine un filolog critic și adept al filozofiei pesimiste a lui Schopenhauer; Sigmund Freud, născut din părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar la un an dupa sosirea mea la Tübingen, în semestrul estiv al anului 1961, trebuia să înlocuiesc un coleg la cursurile de filozofie. Cu acea ocazie, tratasem mai întâi în mod cuprinzător filozofia teologică a lui Georg Friedrich Wilhelm
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și politologi. Dincolo de toate am vrut totdeauna să iau în serios independența și autonomia științelor naturale matematico-experimentale; mereu am combătut să nu fie puse la îndoială de nici un teolog sau religios care să facă referire la o autoritate superioară
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sfârșit un nou proiect sau unui scriitor de succes nu îi mai vin deloc idei, medicamentele îi oferă în cel mai fericit caz doar un ajutor trecător. Totuși, în unele boli psihice problematicile religioase solicită prea mult rolul psihiatrilor și psihologilor. Iată motivul pentru care cine se ocupă de grija sufletelor are un rol autonom specific în cadrul unui team terapeutic. Persoanele care desfășoară această funcție în interiorul unei structuri sanitare ar trebui obligatoriu să posede, pe lângă o formare teologică, solidă și o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: O țară minunată, Ion Țon 1 Psiholog german naturalizat în Statele Unite, reprezentant de vârf al psihologiei dezvoltării în perioada adolescenței (Identity and the Life Cycle, 1959). 2 Carl Gustav Jung, "Über die Beziehung der Psychotherapie zur Seelsorge", în Psychologie und Religion, 1932, p. 143. 3 Dag Hammarsköld
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
primul război mondial, ajunși adulți, încep să-și caute originile, împinși de o nevoie, adeseori precipitată de evenimente precum căsătoria, nașterea și creșterea propriilor copii, de a-și cunoaște părinții. Acum apar și primele rapoarte ale studiilor realizate preponderent de psihologi începând cu anii 1930, care demonstrau că o serie de copii/tineri adoptați au eșuat în a-și construi identitatea de sine, prezentau o stimă de sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
serie de copii/tineri adoptați au eșuat în a-și construi identitatea de sine, prezentau o stimă de sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii relațiilor primare. Aceste probleme au fost puse de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre propriile origini ca rezultat al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul părinților biologici, dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
00 4,00 Încrederea în reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale 2,85 ,72 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,05 1,07 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 2,59 1,12 1,00 4,00 Psihologi/psihoterapeuți 2,84 1,01 1,00 4,00 Medici 3,11 ,89 1,00 4,00 Preoți 2,70 1,09 1,00 4,00 Încrederea în persoanele apropiate este de nivel mediu, înregistrându-se o diferență nesemnificativă între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1,00 4,00 Suport din partea diferitelor categorii de profesioniști 2,53 ,79 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,40 1,00 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 1,78 1,16 1,00 4,00 Psihologi/psihoterapeuți 2,20 1,25 1,00 4,00 Medici 3,24 ,98 1,00 4,00 Preoți 2,07 1,19 1,00 4,00 Analizând indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru adoptatori. Analiza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acolo merg numai copiii nebuni, a afirmat ea. În mod similar, teama de a nu-i "înregistra" copilul a împiedicat mama adoptivă, al cărui copil prezintă întârzieri în dezvoltarea cognitivă, deficit de atenție și probleme de limbaj să solicite ajutorul psihologului. În aceste cazuri, problema copilului este acceptată de părinți, atitudinea lor fiind mai degrabă una de resemnare: va vorbi dacă va vrea Dumnezeu, sau se va remedia până la urmă și cu învățătura. Mecanismele de coping în abordarea acestor probleme sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
învățătura. Mecanismele de coping în abordarea acestor probleme sunt variate. Identificăm 2 cazuri în care respondentele au solicitat sprijin psihologic și înțeleg și susțin necesitatea acestuia. În alte două cazuri, respondentele nu cunosc "cum ar putea să le ajute un psiholog". O respondentă se întreba Ce ar putea să-i facă? O encefalogramă?, în timp ce o alta considera că Eu cred că trebuie să-l educăm așa cum simțim noi că trebuie să o facem. Împreună trebuie să trecem peste tot ce este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost de negare. A venit acasă plângând și m-a întrebat nu-i așa că tu ești mama mea? Mi s-a rupt sufletul și nu am putut să-i spun adevărul. Una dintre respondente a apelat la serviciile unui psiholog pentru a-i spune când este momentul potrivit și cum să procedeze. Cu toate acestea nu se simte mai pregătită decât restul respondente. Psihologul mi-a spus însă că numai eu pot să știu când este momentul potrivit. Dar care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și nu am putut să-i spun adevărul. Una dintre respondente a apelat la serviciile unui psiholog pentru a-i spune când este momentul potrivit și cum să procedeze. Cu toate acestea nu se simte mai pregătită decât restul respondente. Psihologul mi-a spus însă că numai eu pot să știu când este momentul potrivit. Dar care este momentul potrivit? Cum pot să-mi dau seama care este momentul potrivit? Nu pot să știu și totuși psihologul mi-a spus că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pregătită decât restul respondente. Psihologul mi-a spus însă că numai eu pot să știu când este momentul potrivit. Dar care este momentul potrivit? Cum pot să-mi dau seama care este momentul potrivit? Nu pot să știu și totuși psihologul mi-a spus că eu voi ști. Mi-e teamă. 6.4 Concluzii Pentru a răspunde la întrebările adresate inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]