812 matches
-
nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consumatorului pot face, de la bun Început, diferența Între două produse care, de altfel, pot avea calități asemănătoare, dacă nu chiar identice. „Comunicarea nonverbală În spațiul public” reprezintă o lucrare care inaugurează, sperăm noi, o nouă tradiție de cercetare atât În psihosociologia românească, cât și În sociologie și psihologie. Prin diversitatea temelor prezentate, lucrarea deschide porțile unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie. București: Editura Economică. Warr, Mark. (1995). Public opinion on crime and punishment. The Public Opinion Quarterly, 59, 2, 296-310. Abstract This study presents some stable attitudes of the public opinion on the criminality field (rates, causes, degree of dangerousness), the
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fundația regelui Mihai I. Tönnies, Ferdinand. (1920). Gemeinschaft und Gesellschaft, Berlin. Vedinaș, Traian. (2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max. (1998). Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase. București: Editura Universitas. Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psihosociologia organizării. București: Editura Științifică. Zamfir, Elena. (1973). Modelul sistemic în sociologie și antropologia culturală. București: Editura Științifică. Abstract The article presents the role of the „brotherhood” Institution in the communithy life from „Mărginimea Sibiului” and the means the normative system
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
curs teoretic, ci și un curs care utilizează exemple din viața de zi cu zi în vederea unei înțelegeri mai bune a teoriilor și conceptelor aduse în discuție. Volumul reunește zece teme sau, după cum o arată și titlul, zece lecții de psihosociologie ce oferă cititorului o bază solidă de cunoaștere și un ghid în vederea aprofundării cunoștințelor despre o temă sau subiect din psihologia socială. „Cu bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic teoriile, definițiile, experimentele de laborator ori cercetările de teren, desfășurate de-a lungul timpului. În primele două capitole se face referire la psihosociologie ca la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic teoriile, definițiile, experimentele de laborator ori cercetările de teren, desfășurate de-a lungul timpului. În primele două capitole se face referire la psihosociologie ca la un domeniu de studiu interdisciplinar, explicând rolul și importanța acesteia în înțelegerea interacțiunilor sociale. Mai mult, se face o trecere în revistă a studiilor și cercetărilor efectuate în România și la nivel internațional. Definițiile date de autor psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în considerare în procesul de cercetare socială a aspectelor nonverbale ar aduce un plus de cunoaștere. Cunoașterea unor aspecte legate de comunicarea nonverbală ar fi utilă cercetătorilor din domeniul științelor socioumane, deoarece majoritatea metodelor de cercetare aplicate în sociologie și psihosociologie, pentru culegerea datelor de cercetare, sunt metode ce presupun contactul direct cu subiecții de cercetare. Astfel, atașarea unor grile de analiză a comportamentului nonverbal chestionarelor, ghidurilor de interviu sau ghidurilor de observație ar permite o mai bună interpretare a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere anecdotică în care analizează rolul transmiterii semnalelor nonverbale de natură sexuală în cuplu - afirmă cu umor, într-o paranteză, că „rândurile acestea nu ar trebui citite de copiii sub 16 ani decât cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
agresivitate pentru rezolvarea unor probleme personale se dezvoltă de la vârste foarte mici și se perfecționează în timp. Experiențele personale de ordin social îl pot face pe individ să-și dezvolte convingeri și atitudini diferite în ceea ce privește legitimitatea socială a comportamentului agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
istoricii culturii și ai ideilor, Foucault a văzut formarea științelor omului în "arhivele lipsite de glorie, în care s-a elaborat jocul modern al coerciților asupra corpurilor, gesturilor, comportamentelor"123. De exemplu, funcția-Psi, din cadrul unor discipline moderne (psihologie, psihiatrie, psihopedagogie, psihosociologie, psihopatologie etc.), se află în panoptismul lui Bentham 124. Tehnologia politică, deopotrivă una a sufletului, a puterii și a sinelui, s-a putut realiza printr-o disciplină bazată pe panoptism și pe o cunoaștere-putere a celor care în secolul al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o construcție socioculturală organic integrată în cultura unei societăți, care oferă un stoc de cunoaștere, experiență, practică și metode de acțiune care generează un spațiu de acțiune liberă, un câmp de decizii alternativ complementare sau chiar opuse”<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, Editura Economică, București, 2008, p. 63. footnote>. Etape în dezvoltarea managementului resurselor umane Există diverse modalități de a prezenta istoricul managementului, în general, al resurselor umane, în particular. În orice tip de analiză, se remarcă o directă corelare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea managementului resurselor umane ca un proces de comunicare pe două nivele intern: manager - salariat și extern: manager - salariat - public. Schema 10. Modelul managementului resurselor umane în cadrul administrației publice<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 210. footnote> C) Modele de tip „soft” sau „ hard”<footnote Pinnington, Ashly, Edwards Tony, op. cit., pp. 1 13. footnote> Modelele „soft” analizează managementul resurselor umane pe baza unor caracteristici ale resurselor umane propriu zise, pun accent pe dimensiunea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
3). footnote>. Serviciile publice se realizează, atât în corelarea cu funcții publice care necesită relații cu publicul, cât și prin activități decizionale, de control sau execuție a legilor și a altor acte normative. Schema 15. Tipul serviciilor<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 57. footnote> Referindu-ne la schema 15, putem spune că serviciile publice alcătuiesc un set de funcții publice<footnote Legea nr. 188/1999, articolul 3. footnote>, implicând exercitarea prerogativelor de putere publică<footnote A se vedea caracterizarea funcțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stat, alte organizații, prin norme și obligații), un izomorfism mimetic (copierea unor practici de succes), un izomorfism normativ (impus de procesele de profesionalizare). Schimbări majore ale mediului sunt produse de trecerea spre societatea (economia) condusă prin cunoaștere<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, cap. 11. footnote>. Ceea ce este remarcabil, din perspectiva cursului nostru, se referă la noul loc și rol al resurselor umane. Se modifică radical conceptul generic, de „resursă umană”, el fiind acum determinat de poziția și rolul oamenilor față de cunoaștere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se vede, o parte din aceste activități, e), f), g), h), implică relații cu publicul, altele sunt doar pentru public. Putem vorbi de un set de funcții interne și alt set de funcții externe specifice administrației publice<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 146. footnote>. Elementul specific esențial în desfășurarea relațiilor cu publicul îl reprezintă comunicarea. În viziunea actuală<footnote Ibidem, p. 205. footnote>, comunicarea se structurează și funcționează în cadrul unui sistem de putere. Instituțiile administrației publice, ele însele expresie a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care se exprimă prin organigramă și se pun în practică de către serviciile de personal. După cum am mai menționat, abordarea funcțiilor unei întreprinderi a fost exprimată sistematic de către Henri Fayol (1842-1925)<footnote Fayol, Henri, op. cit., (a se vedea și Herseni, Traian, Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale, Editura Academiei, București, 1969, pp. 85-86). footnote>. Viziunea lui Fayol era tipic tayloristă, după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra personalului”. Astfel, funcția de conducere are ca organ
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
România - cu referire la industria de textile și confecții. Sunt valorificate date de cercetare și rezultate obținute În cadrul unor proiecte În curs de desfășurare la Institutul Național de Inventică Iași, precum și colaborarea fructuoasă cu specialiști din domeniile vizate de noi: psihosociologie, economie, tehnică. Considerăm utilă lucrarea tuturor celor interesați de Înțelegerea mecanismelor factorilor și fenomenelor individuale și psihosociale ce influențează și impulsionează comportamentul de consumator Într-o societate a hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ramuri; ... d) pentru corpul agenților de poliție - două ramuri. ... II. Aparatul central, structuri subordonate unor unități centrale, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Centrul de Psihosociologie, Casa de Pensii Sectorială, Clubul Sportiv "Dinamo" București, structuri în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Gradele profesionale ale polițiștilor sunt reprezentate prin stele de diferite mărimi pentru corpul ofițerilor și barete de forma dreptunghiulară pentru corpul agenților, brodate pe un suport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216868_a_218197]
-
Ioan Cuza" 16. Institutul de Studii pentru Ordine Publică 17. Poliția Română 18. Jandarmeria Română 19. Poliția de Frontieră Română 20. Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne 21. Centrul Național SIS - la nivel de direcție 22. Centrul de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne - la nivel de direcție 23. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne 24. Clubul Sportiv "Dinamo" București 25. Structuri subordonate unor unități centrale B. Unități, instituții și structuri aflate în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne - Societatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250549_a_251878]
-
Ioan Cuza" 16. Institutul de Studii pentru Ordine Publică 17. Poliția Română 18. Jandarmeria Română 19. Poliția de Frontieră Română 20. Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne 21. Centrul Național SIS - la nivel de direcție 22. Centrul de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne - la nivel de direcție 23. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne 24. Clubul Sportiv "Dinamo" București 25. Structuri subordonate unor unități centrale B. Unități, instituții și structuri aflate în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne - Societatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250617_a_251946]
-
ramuri; ... d) pentru corpul agenților de poliție - două ramuri. ... II. Aparatul central, structuri subordonate unor unități centrale, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Centrul de Psihosociologie, Casa de Pensii Sectorială, Clubul Sportiv "Dinamo" București, structuri în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Gradele profesionale ale polițiștilor sunt reprezentate prin stele de diferite mărimi pentru corpul ofițerilor și barete de forma dreptunghiulară pentru corpul agenților, brodate pe un suport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257746_a_259075]