2,680 matches
-
psihosomatice sau întârzieri de dezvoltare intelectuală (L.E. Hinsie și R. J. Campbell). A. Porot etichetează psihozele ca fiind „afecțiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a capacității de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde din cele de mai sus că în ceea ce privește conceptul clinico-nosologic de psihoză, acesta are un caracter net determinat și delimitat în conformitate cu rigorile raționamentului impus de normele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde din cele de mai sus că în ceea ce privește conceptul clinico-nosologic de psihoză, acesta are un caracter net determinat și delimitat în conformitate cu rigorile raționamentului impus de normele diagnosticului clinic. El este un produs al gândirii medicale. În ceea ce privește psihozele colective problema se pune în mod diferit, deși similitudinea denumirii poate conduce ușor la confuzii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în psihiatrie. Se poate desprinde din cele de mai sus că în ceea ce privește conceptul clinico-nosologic de psihoză, acesta are un caracter net determinat și delimitat în conformitate cu rigorile raționamentului impus de normele diagnosticului clinic. El este un produs al gândirii medicale. În ceea ce privește psihozele colective problema se pune în mod diferit, deși similitudinea denumirii poate conduce ușor la confuzii sau la o suprapunere de concepte medico-psihiatrice peste un concept socio-patologic. Din acest motiv trebuie precizat faptul că prin psihoză înțelegem afecțiuni psihice individuale, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produs al gândirii medicale. În ceea ce privește psihozele colective problema se pune în mod diferit, deși similitudinea denumirii poate conduce ușor la confuzii sau la o suprapunere de concepte medico-psihiatrice peste un concept socio-patologic. Din acest motiv trebuie precizat faptul că prin psihoză înțelegem afecțiuni psihice individuale, cu caracteristicile clinico-psihiatrice mai sus descrise, așa cum apar ele la o persoană etichetată ca bolnavă psihic în clinica de psihiatrie. În ceea ce privește psihozele colective, acestea sunt manifestări psiho-sociale anormale, morbide, care vizează grupele umane, colectivitățile de indivizi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concepte medico-psihiatrice peste un concept socio-patologic. Din acest motiv trebuie precizat faptul că prin psihoză înțelegem afecțiuni psihice individuale, cu caracteristicile clinico-psihiatrice mai sus descrise, așa cum apar ele la o persoană etichetată ca bolnavă psihic în clinica de psihiatrie. În ceea ce privește psihozele colective, acestea sunt manifestări psiho-sociale anormale, morbide, care vizează grupele umane, colectivitățile de indivizi; au un caracter relativ unitar ca formă de manifestare, recunosc aceleași cauze comune, aceleași mecanisme psihologice și sunt condiționate de factori externi socio-culturali și de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vizează grupele umane, colectivitățile de indivizi; au un caracter relativ unitar ca formă de manifestare, recunosc aceleași cauze comune, aceleași mecanisme psihologice și sunt condiționate de factori externi socio-culturali și de o anumită dispoziție sufletească interioară a grupului social-uman. Spre deosebire de psihozele clinice care sunt, așa cum spuneam afecțiuni psihice individuale, psihozele colective sunt afecțiuni sau manifestări psihopatologice colective, de masă, cu caracteristici proprii. Psihanaliza consideră psihozele colective ca reprezentând „mecanisme psihice de apărare utilizate de întregul grup social”, care apar ca fenomene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relativ unitar ca formă de manifestare, recunosc aceleași cauze comune, aceleași mecanisme psihologice și sunt condiționate de factori externi socio-culturali și de o anumită dispoziție sufletească interioară a grupului social-uman. Spre deosebire de psihozele clinice care sunt, așa cum spuneam afecțiuni psihice individuale, psihozele colective sunt afecțiuni sau manifestări psihopatologice colective, de masă, cu caracteristici proprii. Psihanaliza consideră psihozele colective ca reprezentând „mecanisme psihice de apărare utilizate de întregul grup social”, care apar ca fenomene de „respingere” sau de „adaptare” la condițiile socio-culturale schimbate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
condiționate de factori externi socio-culturali și de o anumită dispoziție sufletească interioară a grupului social-uman. Spre deosebire de psihozele clinice care sunt, așa cum spuneam afecțiuni psihice individuale, psihozele colective sunt afecțiuni sau manifestări psihopatologice colective, de masă, cu caracteristici proprii. Psihanaliza consideră psihozele colective ca reprezentând „mecanisme psihice de apărare utilizate de întregul grup social”, care apar ca fenomene de „respingere” sau de „adaptare” la condițiile socio-culturale schimbate. Dintr-un alt punct de vedere se susține că la baza psihozelor colective stau proiecțiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proprii. Psihanaliza consideră psihozele colective ca reprezentând „mecanisme psihice de apărare utilizate de întregul grup social”, care apar ca fenomene de „respingere” sau de „adaptare” la condițiile socio-culturale schimbate. Dintr-un alt punct de vedere se susține că la baza psihozelor colective stau proiecțiile paranoide ale maselor sociale raportate la „motive” comune. Se poate deci afirma că „psihozele colective” sunt reacții ale grupelor social-umane la anumite „motive colective” (dezastre naturale, cutremure, secetă, războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apar ca fenomene de „respingere” sau de „adaptare” la condițiile socio-culturale schimbate. Dintr-un alt punct de vedere se susține că la baza psihozelor colective stau proiecțiile paranoide ale maselor sociale raportate la „motive” comune. Se poate deci afirma că „psihozele colective” sunt reacții ale grupelor social-umane la anumite „motive colective” (dezastre naturale, cutremure, secetă, războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.). Acest aspect pune în evidență faptul că „psihozele colective” sunt modalități particulare de „reacție colectivă” ale grupelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportate la „motive” comune. Se poate deci afirma că „psihozele colective” sunt reacții ale grupelor social-umane la anumite „motive colective” (dezastre naturale, cutremure, secetă, războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.). Acest aspect pune în evidență faptul că „psihozele colective” sunt modalități particulare de „reacție colectivă” ale grupelor social-umane, în anumite circumstanțe istorice, socio-culturale și moral-spirituale. Din acest motiv, pentru înțelegerea naturii psihozelor colective trebuie avute în vedere atât condițiile social-istorice care le declanșează, cât și caracteristicile psiho-sociale ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.). Acest aspect pune în evidență faptul că „psihozele colective” sunt modalități particulare de „reacție colectivă” ale grupelor social-umane, în anumite circumstanțe istorice, socio-culturale și moral-spirituale. Din acest motiv, pentru înțelegerea naturii psihozelor colective trebuie avute în vedere atât condițiile social-istorice care le declanșează, cât și caracteristicile psiho-sociale ale grupelor umane care sunt mobilizate de aceste condiții, realizând în plan comportamental psiho-social „formele patoplastice” ale acestor manifestări. Caracteristicile psiho-sociale ale grupelor umane Nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupelor umane care sunt mobilizate de aceste condiții, realizând în plan comportamental psiho-social „formele patoplastice” ale acestor manifestări. Caracteristicile psiho-sociale ale grupelor umane Nu intenționăm să facem o analiză psiho-socială a grupelor umane. Ceea ce are importanță pentru studiul și înțelegerea psihozelor colective sunt caracteristicile psihologice ale grupului social. Accentuăm asupra acestui aspect pentru a scoate în evidență diferența care există între psihologia persoanei și psihologia grupului social. Acest fapt este esențial în înțelegerea mecanismelor și naturii psihozelor sociale. Sufletul colectiv se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru studiul și înțelegerea psihozelor colective sunt caracteristicile psihologice ale grupului social. Accentuăm asupra acestui aspect pentru a scoate în evidență diferența care există între psihologia persoanei și psihologia grupului social. Acest fapt este esențial în înțelegerea mecanismelor și naturii psihozelor sociale. Sufletul colectiv se deosebește de sufletul individual. El are caracteristicile sale structurale și dinamica sa proprie. La sufletul colectiv distingem două niveluri structurale care s-au format în decursul evoluției istorice a umanității și care sunt, într-o măsură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai o reîntoarcere la formele ancestrale, primare, de comportament și de gândire, ci și o formă de apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele ancestrale, primare, de comportament și de gândire, ci și o formă de apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele social-umane este faptul că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic și aspectul relațional al psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic și aspectul relațional al psihozelor colective, planul valoric. Le vom analiza pe rând în continuare. 1) Factorii etiologici În această categorie sunt incluși factorii care prin acțiunea lor exercită o influență directă și repetată asupra maselor de indivizi, printr-un mecanism de persuasiune, de inducție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă, efectul secundar apare după „asimilarea” factorilor etiologici repetați ca acțiune și el este mult mai profund, mai dezorganizat și de durată mai îndelungată. Un rol important revine modului în care sunt „receptați” și „utilizați” factorii de propagandă în geneza psihozelor colective. Efectul acestora depinde de stabilitatea instituțiilor sociale, de criza valorilor modelului socio-cultural, dar și de starea psihologică a maselor. În sensul acesta starea de tensiune emoțională crescută, acumularea pulsiunilor și a stărilor de tensiune, suspiciunea și impresia pericolului, sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al dezvoltării unor stări de neîncredere, angoasă, nesiguranță ducând în final la o importantă regresiune psiho-socială a grupului uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta reprezintă cadrul de manifestare al acestora. Fiind manifestări colective, ele sunt „exterioare” și reclamă în sensul acesta un anumit „spațiu de manifestare”. Prin aceasta, psihozele colective se înrudesc cu manifestările demonstrativ-isterice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta reprezintă cadrul de manifestare al acestora. Fiind manifestări colective, ele sunt „exterioare” și reclamă în sensul acesta un anumit „spațiu de manifestare”. Prin aceasta, psihozele colective se înrudesc cu manifestările demonstrativ-isterice cu care, de altfel, sunt înrudite. Lumea, spațiul social, este zona de manifestare a emoțiilor colective, de vehiculare a opiniilor și de manifestare a comportamentelor maselor de indivizi. Aceasta se datorește faptului că în cadrul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și psihologice ale grupului respectiv de indivizi. Un al doilea aspect deosebit de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]