1,484,817 matches
-
Mircea Mihăieș Diferența enormă între România anilor ’90 și ziua de azi o constituie rolul decisiv al „baronilor” în politică. Deși astfel de personaje au existat și în urmă cu zece ani, ele au făcut pasul decisiv pe scena publică după revenirea iliescienilor la putere. O revenire care, de altfel, n-ar fi fost posibilă fără infuzia de nutreț financiar din partea unor cunoscute personaje de penumbră, unele dintre ele aflându-se, culmea!, departe de țară, în „tratament medical” prelungit cauzat
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
ultimii ani, să iasă din convenția tabloului și din tradiția materialelor și a tehnicilor, să relaxeze conceptele de obiect și de acțiune artistică, aceste tendințe au fost nu numai privite cu suspiciune, ci și eliminate cu dispreț din orizontul interesului public. Astfel, Saloanele nu făceau decît să flateze așteptările mărunte, să administreze confortul privirilor incapabile de risc și, mai ales, să cultive în artiștii înșiși un sentiment de siguranță atemporală. Estropiind realitatea artistică, falsificînd coordonatele unui sistem în plină dinamică, aceste
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
o punere la zid a scriitorului, o punere a sa (revanșă îndelung visată, victorie târzie, subtilă, nu prin foarfecele ideologice, ci prin sărăcie...) „cu botul pe labe”, o marginalizare a sa până la insignifiant, o scoatere a sa din câmpul vizual public. S-a mai întâmplat și cu alte îndeletniciri, ocupații să nu aibă căutare și să fie amenințate cu dispariția: coșarul, cizmarul, ceasornicarul, potcovarul... Asta îl așteaptă și pe scriitorul de azi? Și ce facem, lăsăm manualele de literatură, de la un
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice pariziene, «Arts - Sciences - Letters», Crucea Ligii republicane franceze a Binelui Public, cl. a III-a; în 1938, asociația «Hanu Ancuței», patronată de Mihail Sadoveanu, îl răsplătește cu un premiu pentru cercetări istorice. Și în presa străină (franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă) apar consemnări elogioase despre activitatea lui Bezviconi”. Între timp
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
nici n-am putut-o mînca? Nu am cum să știu dacă sînt acele dosare, din care Mihai Pelin a citat în Cartea albă a Securității ce-a dorit el, în tot cazul sînt dosare adevărate, nu copii, din arhive publice, nu private, aflate în mîinile unei persoane particulare, e drept una foarte interesată de destinele țării sale, mai interesată mult decît noi, ăștia, și pe deasupra membru al unui partid de opoziție, mult mai puternic de altfel decît cel de la Putere
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
au obținut nimic. Cel mai mult a avut de pierdut publicul. Deși, dincolo de parada intermitenților, se putea ghici drama reală a unei supraviețuiri chinuite; mulți trecători ai Avignon-ului aveau agățată de haine sau de bagaje o etichetă pe care scria “Public solidar”!... Solidar, dar derutat și dezamăgit de absența marelui teatru. Și atunci a intervenit Off-ul. Secțiunea paralelă, cea neoficială, cea a sutelor de (mici) trupe venite să joace la Avignon pe banii lor. Off-ul are altă echipă, alt
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
unor inadecvări factologice, a unor inadvertente ale comprehensiunii istorice propriu-zise. Pasînd cu delicatețe așa cum se și cuvine, pe tărîmul ideilor generale ale filosofiei hasdeene, autorul e mai ferm în planul aprecierii unor relații ale contextului politic și publicistic, ale "strategiilor publice. Astfel ni se înfățișează examinarea imaginii lui Hașdeu, din cuprinsul lucrării lui Z. Ornea dedicate Junimii ( ediția prima, din 1966, ediția a doua, revizuită și adăugita, din 1978). Aserțiunea lui Z. Ornea, potrivit căreia revistele lui Hașdeu și ale hasdeenilor
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
a cercetătorului recent decedat, care ignoră faptul că, în cadrul epocal dat, social-democrația nu constituia în țara noastră o alternativă cu șanse de succes: "Cum se știe, scrie cu justețe Ovidiu Pecican, dintre forțele politice cu o pondere semnificativă în viața publică românească, liberalii erau, în a doua jumătate a secolului trecut, cei mai aproape de progresul social și național, nici conservatorii, nici socialiștii neîntrunind suficiente condiții pentru a putea fi considerați la fel. N-am putea încheia fără a menționa scriitura fină
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
în figură unei "elite culturale iar ultima într-un tablou al epocii, fixat cu afectiva adeziune: "M-a interesat să schițez aici, oricît de sumar și de incomplet, se confesează cercetătorul, povestea întotdeauna fascinantă a constituirii și afirmării în arenă publică și culturală a unei elite culturale. Vorbind despre ea, vorbeam, implicit, despre idei care scurticircuiteaza o epocă, despre izvoarele întrucîtva misterioase ale emulației, despre limitele și adîncimile prieteniei, despre gloria unor cariere strălucite și caracterul lor condiționat istoric, efemer. Tangenta
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
la oamenii care iubesc artă și care o pot plăti cît mai aproape de valoarea ei reală. Cu alte cuvinte, la mării actori ai unei piețe de artă adevărate care, mai devreme sau mai tîrziu, vor apărea și în spațiul nostru public așa cum se cuvine. Pentru ca aceste lucruri să funcționeze și dincolo de enunțuri și de principii, este nevoie de o rediscutare profundă a relației nemijlocite cu opera de artă, cu atît mai mult cu cît există încă, din păcate, locuri în care
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
în ce pagină a dorit despre acest congres. Dar TVR ce motiv avea să pună după nu știu câte fapte diverse de doi bani evenimentul constituirii unui partid condus de fostul președinte al României? Ba și asta de o manieră revoltătoare! Postul public de televiziune n-are dreptul să pună în coada a diverse întîmplări de o zi congresul unui partid condus de fostul președinte al României. Și asta din cel puțin două motive. Cel dintîi ține de importanța știrii propriu-zise, care în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
baronului de Vrancea al PSD, Marian Oprișan, în funcția de lider al filialei din care el însuși și-a dat demisia, TVR nu s-a omorît cu prezentarea acestei știri, ceea ce poate fi considerat o altă probă că pentru televiziunea publică în țara asta una se întîmplă și alta se povestește. l Într-un editorial din Evenimentul zilei scrie Cornel Nistorescu. "Adrian Păunescu a devenit nume de școli. Sechelariu e și nume de stadion. Ion Iliescu. Ion Iliescu (deși n-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
prezentă. D.P.: Mai sînt și alții care publică mult, de pildă Liviu Ioan Stoiciu. M.P.: Da, dar eu nu sînt bărbat, nu uita. În cultura română, în mediul românesc, funcționează încă discriminarea bărbat-femeie și, dacă o femeie este normală și publică atîta cît scrie, începe să fie suspectată. Și stîrnește invidie și ură. Ura agresivă, activă, a femeilor și a bărbaților care, toți, se grăbesc s-o pună la punct, "la locul ei". D.P.: Care e vocația ta de suflet, dintre
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
începe una dintre cele mai cunoscute povestiri ale sale, Marchiza de O... ( 1808): În orașul M... din Italia continentală, marchiza de O..., o doamnă văduva cu o excelentă reputație și mama a unor copii cu educație aleasă, aduse la cunoștința publică, prin ziare, ca a rămas însărcinată fără știrea să, că-l roagă pe tatăl viitoarei sale odrasle să se înfățișeze și că, din considerente familiale, e hotărîtă să se mărite cu el. Doamna care, constrînsa față de o situație fără putință
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
legitimă, iar răspunsul, fie el și sumar, devine oarecum obligatoriu. Așadar: Pictor mai puțin cunoscut în mediile bucureștene, format și afirmat în climatul artistic clujean, Mihai Percă este un artist pe deplin articulat, indiferent dacă ne referim la prezența sa publică sau la acuratețea și la vigoarea exprimării plastice. Cu toate că este legat profund de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
pe prodigiosul poet, ivit intempestiv, alături de M. Ivănescu, "gata făcut" precum un alt ( helio) centru, într-un sistem poeticesc ce părea integral guvernat de nichitolatrie. Să admitem că nici azi Dimov nu e încă suficient de cunoscut, marginalizat în conștiința publică, ocolit, chiar dacă nu fără respectuoase reverențe, precum un caz prea complicat ( alături de, bunăoară, Radu Petrescu, I. Negoițescu sau emulul său mențonat, M. Ivănescu), plantat în același loc totuși periferic ce i l-a hărăzit un regim ideologic căruia n-a
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Sănătății, doctorul Mircea Beuran, a diagnosticat situația din sănătate drept cea mai rea din ultimele decenii. Constatare făcută în vreme de pace, într-o țară europeană care n-a fost lovită de mari calamități naturale. Ce a înțeles însă opinia publică din haosul care s-a întins în ultimii ani în Sănătatea din România? Potrivit ultimului Barometru medicii sînt corupți peste poate. Cu alte cuvinte, medicul e de vină că nu are cu ce să opereze și tot el duce în
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
Întrebărilor și introspecțiilor”, dar și legate de „implicarea acestora pentru Învățarea individuală”, fără a scăpa din vedere „aspectele definitorii ale contextului social al Învățării”. Prof. dr. Mircea ITU de la Universitatea din București, decan al Școlii de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice a Universității Spiru Haret, cu studii În India și un doctorat luat la Universitatea Sorbona, a vorbit despre: Mircea Eliade - despre conceptul istoriei religiilor. Universitarul român, la ora actuală unul dintre cei mai mari specialiști europeni În studii hindice, valorifică
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
-l întreb pe fostul judecător dacă mai există acel Corp de control din Justițe, care ar fi trebuit să se ocupe de asemenea cazuri, dl Turianu mi-a luat-o înainte, întrebîndu-se ce păzește Corpul de control plătit din bani publici pentru a-i ajuta pe magistraț să nu se abată de la lege. Fiind un om în general optimist, aș prefera să-l pot crede mai slab de minte pe parlamentarul care își bate joc de declarața sa de interese și
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
Londra în 1963. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică din Londra ( vioară) și apoi a studiat la Oxford. A publicat mai multe volume despre terapia prin scris, și volume de poezie. Este redactor șef al revistei Orient Express, care publică literatură contemporană. A călătorit în toată Europa în scopul integrării poetice a continentului așa s-ar putea numi vocația ei culturală. Lidia Vianu: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
numi vocația ei culturală. Lidia Vianu: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste. E o revistă mai neobișnuită fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum ai căpătat această specializare? De ce? Fiona
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Express, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste. E o revistă mai neobișnuită fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum ai căpătat această specializare? De ce? Fiona Sampson: Nu știu exact de ce e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
măiestrie. Oricum, ceva legat de unicitate. La asta aspir. Din cauza acestui trecut autodidact chiar cred în Lector - nu neapărat Lectorul Ideal - , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS. Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite prin veacul al 19-lea: rondurile și intersecțiile unde copiii se joacă și sunt mulți pomi; izul de
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
digitală sunt două lucruri total diferite... Dar îmi place și să-mi citesc cu voce tare poemele, îmi plac festivalurile unde cunoști o groază de scriitori. Ador muzica poeziei, felul cum se interferează viața autorului cu viața poemului la lecturile publice. Așa că sper ca ele să continue multă vreme de aici înainte! LV. Cum ai caracteriza poezia britanică de azi? FS. Mă tem că nu mă entuziasmează la fel de tare ca traducerile ori poezia americană. E ciudat că o cultură mai globalizată
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Șușară Cunoascuta graficiană și arhitectă Mihaela Șchiopu i-a dedicat Irinei Nicolau, la aproape un an de la dispariție, o expoziție de pictură cu totul specială. Deschisă la Galeria Simeza, această formă de evocare, de resuscitare a memoriei și de mărturisire publică a unei prietenii suspendate prematur de către un destin abuziv, nu este o construcție epică în jurul unei prezențe umane și culturale atît de active în ultimul deceniu, așa cum a fost Irina Nicolau, o descriere mai mult sau mai puțin documentară, chiar dacă
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]