KorAP: Find »[drukola/base=pulsiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...59 >

1,471 matches

Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591

În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va exercita un control asupra persoanei

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
mai sus. Dincolo Însă de acestea trebuie să vedem fondul lor sufletesc și moral. Viața În cetate nu se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane nu sunt altceva decât rezultatul sublimării instinctelor, al pulsiunilor inconștientului de către acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură morală pe care supraeul Îl exercită asupra eului colectiv al masei de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
acesteia, fiecare individ este liber de a fi și de a face ceea ce este permis conform legilor cetății. Libertatea fiecăruia nu trebuie să aducă prejudicii libertății celorlalte. În felul acesta, libertății individuale, cu caracter de neîngrădită liberă a voinței și pulsiunilor individului din natură, i se substituie libertățile colective din cetate, În cadrul cărora a fi liber devine un concept moral, social și ulterior psihologic, imprimând o anumită semnificație conduitelor colective. Fiecare este liber, dar nu de a face ce vrea, ci

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
se vor reflecta În sfera relațiilor interumane prin colaborare sau conflict, apropiere sau respingere, comunicare etc. Conduitele sociale sunt impuse de cetate și sunt expresia condiției de cetățean. Spre deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
pot fi negate, având o valoare și o funcție deosebit de importante. În sens psihologic și moral, miturile sociale sunt expresia mentalității colective. Ele exprimă idei, reprezentări și aspirații comune tuturor membrilor cetății. În virtutea acestor mituri, care sunt proiecția sublimată a pulsiunilor colective ale membrilor comunității umane, se organizează conduitele colective ale cetățenilor. Ritualurile sociale sunt conduite colective specifice vieții În cetate, impuse și acceptate cu caracter de obligativitate de toți indivizii acesteia. Ritualurile au la bază reprezentări colective, idei comune morale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
conduite comemorative, periodice, fie sub forma unor spectacole sau alte forme de manifestări. În orice situație Însă, ele reproduc anumite evenimente memorabile din viața socială a cetății, a personalităților exemplare ale acestora sau reprezintă forme de „descărcare colectivă” ritualizată a pulsiunilor membrilor societății. În felul acesta, conduitele sociale din viața cetății reprezintă veritabile forme de catharsis colectiv, care contribuie În mod direct și esențial la menținerea stării de echilibru sufletesc și moral al Cetății. Se poate vedea, prin urmare, că, În ceea ce privește

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
anumită situare ierarhică. Ierarhiile sunt sisteme simbolice de dispunere și afirmare a indivizilor În Cetate. Ele sunt organizate formal și funcționează În conformitate cu un sistem de valori culturale și morale acceptate de cetatea respectivă. Aceste ierarhii sociale sunt corespondentul simbolic al pulsiunilor supraeului moral: prestigiu, autoritate, putere, voința de a conduce, de a se afirma, de a fi primul, de a fi ascultat etc. Ierarhiile mai au rolul de a stabili formal, În planul uman, o anumită „distribuție socială” a valorilor morale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
Încălcării acestora. Aceste aspecte apar cu atât mai mult evidențiate, atunci când este vorba de acțiunile umane, În care sunt implicate libertatea și responsabilitatea. După cum am arătat deja, libertatea cetățeanului este pusă sub semnul responsabilității acestuia. Este o „modelare normativă” a pulsiunilor, a conduitelor individuale. Orice abatere de la aceste norme morale este pedepsită. Nu poți fi și nu poți face ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie sau mai precis ceea ce Îți este permis. Altfel, cetatea te va izola, iar tu te vei Înstrăina

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
de la cosmic la uman. Cele două exemple analizate mai sus sunt completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei, prin tezele lui S. Freud. Conform acestuia, energia psihică este o potențialitate cantonată În sfera inconștientului. Ea este mobilizată prin descărcarea pulsiunilor, purtătoare de tensiune, În planul eului conștient, pe care-l mobilizează. Astfel, Întreaga noastră viață sufletească este o afirmare a energiilor inconștientului, avându-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este sursa energiilor sufletești

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este sursa energiilor sufletești, al forței sufletești, sau mai există și altceva? Psihologia morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
și altceva? Psihologia morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă origine. Atât În inconștient, cât și În supraeu. Din ele provin aceste energii sufletești care „se descarcă” În sfera eului conștient, ca o formă de afirmare

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă origine. Atât În inconștient, cât și În supraeu. Din ele provin aceste energii sufletești care „se descarcă” În sfera eului conștient, ca o formă de afirmare de sine. Analizată astfel, forța sufletească

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
independent. Persoana este, prin energiile sale interioare, atât suflet, cât și spirit. Ele sunt inseparabile și au caracter de complementaritate. Acceptând acest aspect, psihologia morală aduce o importantă contribuție care completează psihanaliza. Actele umane, conduitele nu sunt reductibile la dinamica pulsiunilor inconștientului, ci ele depind și de factorii pulsiunilor spirituale ale supraeului. Este un lucru foarte important, care „scoate” persoana de sub imperiul inconștientului, plasând-o În registrul valorilor morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
suflet, cât și spirit. Ele sunt inseparabile și au caracter de complementaritate. Acceptând acest aspect, psihologia morală aduce o importantă contribuție care completează psihanaliza. Actele umane, conduitele nu sunt reductibile la dinamica pulsiunilor inconștientului, ci ele depind și de factorii pulsiunilor spirituale ale supraeului. Este un lucru foarte important, care „scoate” persoana de sub imperiul inconștientului, plasând-o În registrul valorilor morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să definim natura forței sufletești. Natura forței sufletești Forța

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
face bine sau a face rău sunt „dispoziții” egal posibile ale persoanei umane. Opțiunea este, de fapt, nu atât alegere, cât mai ales În funcție de „ambivalența” persoanei care Înclină către bine sau către rău, fie din considerente morale, fie sub imperiul pulsiunilor sale primare. Fiecare dintre noi simțim această „oscilație” interioară. „Nu binele pe care vreau să-l fac Îl fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac Îl fac” spune Sfântul Pavel. Aceeași ambivalență o Întâlnim și la Mephistopheles

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-se, de fapt, că În ele sunt cuprinse cele mai bune intenții la adresa celorlalți. Este clar, din cele de mai sus, că prin actele psihomorale se produce o „descărcare pulsională” a supraeului moral al persoanei, la fel cum prin „satisfacerea pulsiunilor” se produce o eliberare de tensiune psihică a Inconștientului. Ceea ce reprezintă pentru Inconștient tensiunea psihică, reprezintă pentru supraeu, forța sufletească. Ambele se realizează la nivelul eului personal și se Însoțesc de o stare de satisfacție, de Împlinire, de plăcere care

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
obțină aprobarea și susținerea celorlalți, precum și În conformitate cu normele și legile Cetății. „Scenariul psihologic” presupune ca organizare câteva „elemente constitutive” și „momente succesive de desfășurare”. Acestea sunt următoarele: aă Tema scenariului, reprezentând motivul și mobilul acestuia, este, de regulă, o „tendință/pulsiune” orientată către un obiect sau o persoană În vederea realizării unui „scop final” care să aducă un beneficiu sau o „satisfacție”. Aceste „teme” pot fi reprezentate prin intenții de cooperare cu caracter pozitiv moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară, fiind dominați de o confruntare reciprocă a pulsiunilor lor primare. În cadrul acestui „scenariu psihologic”, agresorul exercită „presiuni” asupra celuilalt, iar al doilea, victima, se opune prin „mecanismele sale de apărare” acestei „presiuni”. Scenariul are aspectul și semnificația psihomorală a unei „confruntări Între două euri”. dă Al patrulea element

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
categorie de indivizi care Încearcă să oprească desfășurarea scenariului. Din cele de mai sus se desprinde concluzia că „scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin inducția sugestivă a maselor, veritabilă formă de „contagiune psihică”, declanșând sau eliberând pulsiuni refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice” trebuie să includem și „serbările

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
tipuri de conștiință asociate actelor morale, despre care s-a vorbit anterior: conștiința morală și conștiința pervertită. Care sunt sursele actelor psihomorale ale persoanei? Toate acțiunile umane au două surse principale. Pe de o parte, ele sunt manifestarea exterioară a pulsiunilor și a dorințelor mele primare, legate de „nevoi”, iar, pe de altă parte, ele sunt rezultatul unei deliberări conștiente asupra necesității și posibilităților de realizare a acestora. Prin urmare, se poate spune că actele umane de factură psihomorală au două

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
presupune două aspecte: intenții și scopuri sau obiective finale. Orice intenție trebuie, În mod necesar, să se finalizeze prin atingerea sau realizarea unor obiective fixate. Să analizăm În continuare aceste aspecte. 1. Intenția Orice act Începe cu o intenție, ca pulsiune sau dorință de a trece la realizarea acestuia. Orice intenție are o dublă semnificație: psihologică și morală. Din punct de vedere moral, intenția este Însoțită de o judecată de valoare În raport cu obiectivul urmărit a fi realizat prin acțiunea proiectată. În

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului persoanei respective. Spre deosebire de intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului” (Ichtriebă, scopul urmărește mai mult realizarea unui „ideal”, a unor „aspirații ale eului”, fiind prin aceasta În raport cu supraeul moral. Ea este o experiență spirituală pură, care „dublează” actele noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea scopurilor noastre este

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]