2,483 matches
-
Cultural din Cristești și picat în lumea orașului pe care îl visase atât, arată ca un copil trist și cuminte, îmbrăcat cu niște jeanși negri, o scurtă de piele și, pe dedesubt, tricou albastru care-i vine foarte bine, „se pupă cu ochii mei, nu?”, o atenționase bărbatul, pe la ora zece, când plecase la Teatru pentru repetiții. — Eu sunt Ofelia - și fata, mândră de ideea ei, intră în sala palatului, rămâne în picioare lângă masa roșie, într-un colț - și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se amestecă, e ciudat, miros culorile, casa veche, mașina se apropie, mama se apropie, ma-ma... Oprește muzica aia divină, nu mai vrea, e destul. Intră pe podețul de peste șanțul din fața porții mari. Bătrâna e lângă el. — Sărut-mâna! — Să te pupe mama. Îl ia de gât, se ridică pe vârfuri și-l sărută pe un obraz, apoi pe celălalt, îi mângâie fața, ți-ai lăsat barbă?, pentru piesă îmi trebuie, că altfel n-o lăsam eu, mă îmbătrânește!, da, te îmbătrânește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
l-au fascinat comentariile volubile ale unui spectator din rândul din față, cît și țipetele și râsetele nestăpânite ale sălii. — Yoho! — O, dulcele meu, ce mare și puternic ești, dar și ce tandru... Țintuiește-o! Hai, țintuiește-o! — Sărut-o, pup-o pe doamna, nu mai sta! Un grup a Început să fluiere Pe malul mării și publicul a preluat melodia, intonând-o zgomotos. A urmat un cor indescifrabil, acompaniat de mult tropăit, și apoi o nesfârșită și incoerentă tânguială: „Oh-h-h-h
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
plan de curs, din câte știm Extras dintr-un uitat folio, Ai adulmecat izul unei ere, Umplându-ți nările de praf, Și-apoi, ridicându-te din genunchi, Ai publicat, cu un strănut gigantic... Dar un vecin din dreapta mea, Considerat un „Pupă-n fund“, Deștept și pus pe Întrebat, Prea serios s-a ridicat După oră, ca să-ți spună Că toată noaptea n-a dormit, Volumul ți l-a răsfoit. Vei fi modest, iar el Îndată Va face-o mutră-ngândurată Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
despre care-ai spus (Prin diferite adnotări scrise pe margine de foi) c-am ignorat cu bună știre principiile sacrosancte ale criticii literare de dragul unor calambururi ieftine... „Ești chiar convins că ai dreptate?“ Și „Shaw nu-i o autoritate“. Dar „Pupă-n fund“, cu ce-a compus, Te-a câștigat și-l placi nespus. Și totuși te mai văd pe ici-colea De câte ori e Shakespeare jucat, Ai loc la teatru rezervat Și-un vechi actor, mâncat de molii, ‘Ți-ncântă secile orgolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
zilelor mii, epave fără cuvânt... O, regreta-vom anii Scurși atât de banal? Vezi tu ce albă e marea! Norii s-au spart și ceru-i de foc, Cu goale și galbene drumuri se-acoperă zarea. Zgomot de valuri la pupa, pe loc, Crește ca-ntr-un noptatec imn. În seara aceasta pornim.“ Scrisoare de la Amory, cu mențiunea „Brest, 11 ianuarie 1919“, către locotenentul T. P. D’Invilliers, Camp Gordon, Georgia: Dragă Baudelaire, Ne-am Întâlnit În Manhattan În 30, luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Mai Întâi când fetele erau sărutate și apoi abandonate. Apoi când erau sărutate și se logodeau. Acum există și al treilea fel, când bărbatul este sărutat și abandonat. Dacă domnul Jones din o mie opt sute nouăzeci se fălea că a pupat o fată, toată lumea Înțelegea că a terminat-o cu ea. Dacă domnul Jones din o mie nouă sute nouăsprezece se fălește cu același lucru, știm că Înseamnă că n-o mai poate pupa Încă o dată. Astăzi, dacă pornește cu dreptul, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o mie opt sute nouăzeci se fălea că a pupat o fată, toată lumea Înțelegea că a terminat-o cu ea. Dacă domnul Jones din o mie nouă sute nouăsprezece se fălește cu același lucru, știm că Înseamnă că n-o mai poate pupa Încă o dată. Astăzi, dacă pornește cu dreptul, orice fată poate bate un bărbat. GILLESPIE: Atunci tu de ce te joci cu bărbații? ROSALIND (Înclinându-se conspirativ spre el): De dragul primului moment, când bărbatul este vrăjit. Există o clipă... of, chiar Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în parc, îmbătrâneam și eu frumos, era altceva! Mariana cred că fură din casa de marcat, da eu mă fac că nu văd, își mai vopsește și ea părul, că cu trei miloane pe lună ce să facă, săraca. Te pupă Mișu. Mișu arată tot așa bine, trage de fiare ceva de speriat, i-am adus eu niște haltere de la unu de pe șantier, unu cam bețivan care și-a făcut datorii la noi la MaxiBar și i-am zis să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cinci luni și două halvale pe zi. La nuntă au venit puțini invitați: câțiva colegi de școală de-ai lui Mișu, Marcela, prietena cea mai bună a Marianei, câțiva clienți permanenți ai MaxiBarului, între care și nea Ovidiu, care a pupat întruna icoanele, bolborosind ceva de Sorinel și de haltere, și nașii plus domnul și doamna doctor. Mișu, cu un trandafir roșu la butonieră, era cam mâhnit: slabe speranțe să scoată bani suficienți de America. Poate la masă să mai vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Mariana murea încet, dormind. Cu atât mai bine, își spuse Mișu, o să-i scrie din America! Și plecă. La aeroport, cele trei crainice de televiziune și numeroși fani îl conduceau pe Mișu spre libertate. Mișu se fotografie cu ei, îi pupă, le strânse mâinile, plânse. Așa plâns îl găsi Mariana. Îi fusese frică de momentul despărțirii și se prefăcuse că doarme. Apoi sperase ca el să se răzgândească, să nu mai plece. Apoi... Mișu se uită cu groază: nu, Mariana nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Contesa mă învață să fiu un om mai bun, un bărbat mai bun, deci și un tată mai bun. O să-ți mai scriu, ca să știi ce fel de om este tatăl tău și ce gânduri și sentimente are el. Te pupă tatăl tău. FINAL PASAJ RETRAS * Mișu privea trist de la înălțimea sălii lui de fitness. Jos, o mașină superbă ardea în flăcări. Polițiștii patrulau peste tot. Erau ridicați negrii mai suspecți sau mai puțin suspecți. Câțiva oameni muriseră în incendii. Câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Sorinel luase pentru a doua oară, de data asta post mortem, calea Americii: portretul lui Zelea se zgâlțâia neliniștit la două ore de zbor de New York. Cu sufletul golit, nea Ovidiu sărută mâna aspră și cam păroasă a Maicii, îl pupă pe frunte printre gratii pe Horațiu și plecă împleticindu-se, sub efectul ultimei minuni de doi litri. Maica se uită lung la Horațiu. Privirea ei, chiar și din spatele ochelarilor fumurii, îl străpunse până în suflet, iar mustața parcă mai aspră ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
e greu când ai îmbătrânit să-ți schimbi concepțiile de viață, am observat din experiență, deși unii devin religioși la bătrânețe. Dar eu nu sunt încă așa bătrân, ca dovadă că uite, o să am o fetiță, adică pe tine. Te pupă tata. P.S. Azi e 1 iunie, la mulți ani cu această ocazie și să fii fericită! FINAL PASAJ RETRAS * Will Smith se plimba prin pădurea Băneasa. Aerul acesta curat, deși fără nici o legătură cu New York-ul, îi trezise un dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
avea să-mi devină apoi un foarte bun prieten, și-i spune, în stilul ei inconfundabil: ― Auzi, băiatul ăsta talentat vrea să vină la o bursă la Marceau. Ar fi bine să fie asta cam peste trei luni. Hai, te pup, îi spune lui, apoi ne întoarce spatele amândurora și se lasă sărutată de niște indivizi spilcuiți. După trei luni eram la Paris. Când a venit în țară, a sunat-o pe directoarea generală a teatrelor, Tamara Dobrin, femeia m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
poporul german trebuie pedepsit pentru războaiele astea netrebnice din veacul ce cu onoare slujim, hotărăște Johnny - și la așa datorie împlinită, nu mai are nimeni nici un comentariu. Venim acasă de la Paris, Vasilica îl așteaptă plângând pe Vasile al ei, ne pupăm, ne ducem acasă. A doua zi, spun sărut mâna Vasilicăi, care nu-mi răspunde. Așa ceva nu se mai pomenise, Vasilica să nu răspundă, să nu se uite la mine. Mă întâlnesc în scenă cu Vasile, nici ăsta nu e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
asigure că nu a chemat pe unul care o luase razna, probabil așa i-au spus unii care m-or fi văzut umblând noaptea pe Ana Ipătescu, plângând fără să-mi pese de lume. În fine, vine și Cojar, ne pupăm și mergem să vedem clasa. Avea Tavi un fel al lui de a stârni pasiuni, era blajin și îngăduitor, nu făcea caz de urieșenia lui de maestru, vorbea cu toată lumea la fel și de aceea ucenicii, cei care se strecurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
poți arunca pe toți în apa rece ca moartea. Cu fratele ei vorbește despre filosofie sau literatură, iar din ea însăși vorbește limbajul tonurilor emise de pian. Odată, într‑o excursie cu școala, toate fetele din clasă s‑au fotografiat pupând un poster cu Peter Kraus din BRAVO. Opt fețe zâmbitoare cu buzele țuguiate fac bezele și râd înspre obiectiv. Anna, singura care n‑a vrut să‑și țuguiască buzele, a fost luată peste picior. Dar adevărata bătaie de joc a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se cuvine în excursie. Urlet asurzitor al copilului de sex feminin. Rainer s‑a pitulat încă de la prima lovitură între doi bunicuți, agățându‑se de pantoful de drumeție al unuia dintre ei. Băiețelul merge deja la școală? Cum te cheamă? Pupați‑mă‑n cur. Afară, Opel‑uri și Volkswagen‑uri apar ca rechinii din aburul toamnei și își trimit apoi cu repeziciune trupurile puternice înapoi în ceață, categoric ascultătoare, deși neîmblânzite, urmărindu‑și mereu țelul. În timp ce tramvaiul 43 se apropie greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trebuie să stea o femeie, ci numai o domnișoară, după cum sugerează și numele. De fapt, Anna e încă un copil. Hans vrea să se conformeze automat, fiindcă mama Annei inspiră respect, dar Anna îi spune mamei că poate să‑i pupe‑n cur pe amândoi. Ei tot o să meargă, normal. Ca să repare grosolănia Annei, Hans zice că data viitoare o să aducă și flori, un buchet mare, care spune multe, după cum se grăbește să adauge mama Annei. Cel puțin ghiorlanul e politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dai tu un pupic, mie, care sunt tatăl tău, îl provoacă acesta pe fiul său preferat. Fiul se înroșește și spune că nu, știi tu de ce. Ei, de ce nu? Fiindcă mătușa a spus nu de mult că numai homosexualii se pupă cu persoane de același sex. De unde scoate băiatul chestiile astea, noi pe vremea noastră nu știam așa ceva! Păi, de la soră‑ta, n‑ai auzit? Plafonul se arcuiește - cu tot cu lustra la care s‑au spart deja două dintre suporturile de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mic, dar vioi și atent, susținea un program de café-concert. După ce se așezară, tov. Roșca 7 pocni din degete și strigă către podium: — Ia zi-i, măi nea Rică, una mai de-ale noastre! Nea Rică zâmbi larg, săltă acordeonul, pupă microfonul și începu: — Am avut-un saaateliiitîî, da’ l-am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest fundal muzical antrenant asigurat de taraful satelitului, ce mai cântă, printre altele, cunoscutele melodii „Mărioară de pe Vega”, „Să dai randament deplin” și vechea romanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
date dura Pe dulci lespezi de mărgean. Te-ai sculat cu noaptea-n cap, O să-ți dea colgiul hap, Fox cu ochii-ntorși cu albul, Fix cu ochii la harap! Sus în pat Haide - zup! Adă botul Să ți-l pup. La ureche-apoi să-l pui, Să zici iute ce-ai să-mi spui. Vrei să batem lunci, păduri? Ori ești poate în călduri Și-ai venit să-ți caut fată Tot ca tine de pătată: Nunul vinovat să-ți fiu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am purtat pre cu mănuși; di aș și fost eu mai bărbat, ai!, si o mai chișcam di buși!... di mani o și mă-nvăț minți, nu o și mai frec țâparu; i-o pun, din prima, dinainti, ș-apoi, pupi e,... altaru! Referință Bibliografica: mândruța me di az mă lași... George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 961, Anul III, 18 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MÂNDRUŢA ME DI AZ MĂ LASÎ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364416_a_365745]
-
ființei humanoide bipede i-a dăruit toate cele 365 de zile spre desfrâu walpurgic fără discernământ, te-apucă brusc o infinită greață în raport cu atitudinea ucigașă a omului față de câine!... Invers, e firesc, pentru că nu toți câinii sunt făcuți ca să te pupe în bot și să îți lingă tălpile. Mai sunt și dintr-aceia născuți pentru atac. Depinde cum sunt lăsați de om să evolueze. Însă, până una, alta, vin alegerile!... Cu iz de gonade prăjite pe foarte mulți bani, evident. Propun
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]