919 matches
-
vorba de amestecat băuturi tari; 23. care scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24. De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriștea, și cum arde flacăra iarba uscată, tot așa: ca putregaiul le va fi rădăcina lor, și floarea li se va risipi în vînt ca țărîna, căci au nesocotit legea Domnului oștirilor, și au disprețuit cuvîntul Sfîntului lui Israel. 25. De aceea Se și aprinde Domnul de mînie împotriva poporului Său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o ființă absolut convențională. Remarca l-a enervat pe Tom: — Și ce-ncearcă, să fie un sfânt fără prihană? — Nu! În orice caz, nu ca alți tipi cunoscuți de mine. Nu pune piciorul la Philadelphian Society. N-are Încredere În putregaiul ăla. Nu crede că bazinele de Înot publice și o vorbuliță de Încurajare rostită la timp pot vindeca lumea de rele. Mai mult, nu-și refuză un păhărel dacă simte nevoia. — Evident că vede lucrurile greșit. — Ai stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
apropierea de Iliescani, vila de la Bucium. Bine intenționat fu dânsul la început. Va fi ajuns potlogar mai recentuț, descoperindu-și propriul frate pe listele cu "persoane de sprijin", observând că telectualii cununați de el într-o veselie asemeni Liviului Antonescian, putregaiuri morale se adevereau, dornici numai să-și umple buzunarele, să le apară des muianul în gazetă și, pe urmele Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scuzați-mă“ și de „mulțumesc“ în diferite limbi, și șoaptele respectuoase de evlavie și groază. Dar acești oameni nu știau ce este o șoaptă, pentru că nu puteau concepe răul pe care îl putea face un sunet nepotrivit. În schimbul duhorii de putregai a fricii umane era mirosul insipid al transpirației. Răul nu mai era decât o mână gravată pe un oblon. Totul era pus la punct cu dibăcie și împodobit de mâini profesioniste, dar nimic nu era adevărat. Nimic nu era la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
gâtului îți făcea o împletitură sufocantă prin care respirația se strecura ca un suspin de plâns. Toți ochii se mu-iase ușor . . . Armonia uneori se umfla ca de un ferment, creștea cum crește un aluat, și alteori se destrăma ca un putregai . Voci îngemănate succesiv, apoi întreite, începură a aclama osanale . . . Atunci, din gongurile de aur ale acompaniamentului de bas porniră acorduri regulate, egale, care se urmăreau unele pe altele metodic, mereu mai pline, mai sonore . . . Erau fraze aprigi, care întrebau neantul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
periculoase de către profesioniști specializați, în scopul realizării tratamentelor de remediere «pe amplasament» pentru construcții de interes cultural, artistic și istoric sau în situații de urgență, pentru combaterea deteriorării materialului lemnos și a zidăriei ca urmare a infectării cu ciupercă de putregai uscat (Serpula lacrymans) sau ciupercă cubica de putregai. -------- Paragraful al doilea al coloanei B a pct. 23 din anexă 1 a fost modificat de pct. 14 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932 din 10 iunie 2004 , publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
de remediere «pe amplasament» pentru construcții de interes cultural, artistic și istoric sau în situații de urgență, pentru combaterea deteriorării materialului lemnos și a zidăriei ca urmare a infectării cu ciupercă de putregai uscat (Serpula lacrymans) sau ciupercă cubica de putregai. -------- Paragraful al doilea al coloanei B a pct. 23 din anexă 1 a fost modificat de pct. 14 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932 din 10 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 28 iunie 2004. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
primele îngrijiri se vedeau, dar tocmai de aceea se simțea mai tare neîngrijirea. In boschetele tunse pe jumătate, ramuri răzlețe se înălțau ridicol. Florile aduse până la dezvoltare, apoi părăginite în plină eflorescentă, ceea ce făcea mai vizibil necazul lor, amestecul de putregai al corolelor bolnave cu frăgezimea celor care îmboboceau. Seceta îngălbenise gazonul; pe aleea căreia nu i se împrospătase nisipul era puțin noroi, de-a lungul moșiei întregi, o priveliște de incurie a holdelor totuși bune. Porțile închise ermetic și o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu picățele și-ți dai seama imediat cîtă știință poartă în bostan! În fața unor astfel de intervenții, Bărzăunul nu mai spuse nimic, pentru a nu-i stîrni iar pe toți împotriva sa și se mulțumi doar să arunce cu un putregai după o pasăre mare și neagră, de care nu mai văzuse niciodată. Mlaștina rămăsese demult în urmă și aproape că nu și-au dat seama cînd au început să urce o pantă din ce în ce mai abruptă. Nu puteau merge pe albia pîrîului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
absolutului prim. Nici adevărul nu mai există În formă pură. Fiecare adevăr conține și un neadevăr, care-l roade ca un vierme. La un moment dat, viermele devine mai important, mai impunător decât adevărul pe care l-a prefăcut În putregai. Și atunci Înlăuntrul lui pătrunde un alt vierme, care-l roade până-n rădăcini. Și viermele acesta ne roade și pe noi. Nu e de mirare că am degenerat. Spunând aceasta, Extraterestrul mușcă din scrumbia extrem de delicioasă. - Hm, mormăi el mestecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
că i-ar plăcea să-i vadă lucrările. — Foarte bine, a spus criticul, privind pânză după pânză, fiecare îndeajuns de mică încât să încapă sub un palton. Foarte, foarte bine. Muștele negre tot dădeau roată, aterizând pe merele atinse de putregai și pe bananele negre, apoi zumzăiau în jurul celor doi. Criticul purta ochelari cu lentile groase cât niște hublouri de vapor. Îți venea să strigi când îi vorbeai, așa cum ai striga la cineva aflat la etaj într-o casă mare, în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
merge spre fierbintea, frenetica viață, Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt, Uitat să fie visul și zborul lui înalt, Uitată plăsmuirea cu aripe de ceață! Vom coborî spre calda, impudica Cybelă, Pe care flori de fildeș ori umed putregai Își înfrățesc de-a valma teluricul lor trai, Și-i vom cuprinde coapsa fecundă de femelă. Smulgîndu-ne din cercul puterilor latente, Vieții universale, adânci, ne vom reda; Iar nervii, hidră cu mii de guri, vor bea Interioara-i mare de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
voi izgoni spre un pămînt fără apă și pustiu, îi voi împinge partea dinainte a oștirii lui în marea de răsărit, și coada oștirii în marea de apus; iar duhoarea lui se va ridica în sus, și mirosul lui de putregai se va înălța în văzduh, căci s-a crezut grozav. 21. Nu te teme, pămîntule, ci bucură-te și veselește-te, căci Domnul face lucruri mari! 22. Nu vă temeți, fiare de pe cîmp, căci islazurile pustiei iarăși vor înverzi, pomii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
o rădăcină vânoasă, simțind pe dată cum se scapătă în gol. Execută disperat zadarnice fâlfâiri de brațe spre ofertele copacilor ce-i întindeau mlădioase mâini de ajutor. Se prăvăli, rotindu-se într-o vâlvoare de frunze uscate, de pulberi de putregai și de carcase sidefii de cărăbuși sfărâmicioși. Acceptă, de nevoie, lovituri și dureri iluzorii, suportă infamiile unei rostogoliri îndelungi pe povârnișuri tot mai decise, până când, palid și năucit pe motivul încleștării clipei predestinate, avu revelația copleșitoare a întâmpinării unei păduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gură și le iese-n cale câte-o urâtanie sau un șontorog. - Și noi, Voievoade? Noi? - A, noi?... Noi... Păi noi, noi suntem așa, mai nobili, ultimele exemplare ale unei specii bizare... Noi suntem focul... ăla de vreascuri și de putregaiuri și de coceni mucegăiți, de balegă de vacă și de turbă... care te scoate din bordei de fum, c-o ceață sângerie pe ochi, te face să icnești și să-ți dai bojocii afară, da’ foc totuși. - A, noi luminăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
este cea a tatălui fiicei sale. — Și tristețea ... — Legea e totdeauna tristă, don Augusto. Și e și mai tristă o dragoste care se naște și crește pe mormântul altuia și asemeni unei plante care se hrănește, ca din mraniță, din putregaiul altei plante. Ne-au unit niște crime, da, crime ale altora, și unirea noastră nu e oare și ea o crimă? Ele au rupt ceea ce nu trebuie să se rupă, de ce să nu fi reînnodat și noi capetele separate? — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de trandafiri roșii lângă grămezi de cârpe, cutii, pungi. Pitoresc patriarhal, anulând delimitările. Aleea se deschide, în stânga, spre refugiul unei vile ratate. Porți, coloane, balcoane, graba vanitoasă a parvenirii, nostalgia unui stil. Eterogenul pregăteste compromisul cu barbarii, coruperea formelor, asaltul putregaiului... Urcă, dinspre ulicioara murdară, spre Dealul Mitropoliei. La câțiva pași, Piața, zarva zarzavagiilor. Culoarul Lipscanilor, feeria negustorilor. Acum, totul amuțit, somnolând în lene și gunoaie. Câteva clipe în dreptul bisericuței lui Ioanikie Stavropoleos. Fațada grațioasă, baroc în vervă, în contrast cu interiorul auster
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lăsat alături, pe masă. Cu dreapta formează numărul, codul surdomut. În stânga, ține mărul. A treizeci și noua rotire a discului. Sună, sună soneria purgatoriului, sună subțire, perforând pereții de sticlă verzuie, suprapuși, bariere sticloase, pe care cresc jerbe imense de putregai și fosfor. Nimeni, nimeni nu vrea să-și întrerupă somnul, hibernarea. Nimeni nu vrea să-și recunoască numele, vocea, nimeni nu vrea să scuture mlaștina groasă a apatiei care înghite sunetul și mișcarea și sufletul, slavă Domnului, și sufletul, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
clădirea mică. Cum ne-a fost dat și nouă să aflăm mai târziu, când am intrat înăuntru, cei care au dărâmat zidul, nu se temeau de nici un întuneric, fie el cât de dens, ci se fereau mai degrabă de mirosul putregaiului ce întâlnea pentru prima dată aerul proaspăt al lumii de afară. Rezultatul muncii colegilor mei a fost o gaură, îndeajuns de mare încât să treacă nestingherit chiar și cel mai bine făcut dintre noi. Ne-am așezat în semicerc în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
unul în altul. abur și sânge, febră și lingori de noi se desprind, lunecoși și subțiri, cu contur întrerupt, când în brațe ne luăm, două fuioare de fum împletim, care visează înaltul. un loc atât de cast timpul mustește ca putregaiul sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea abruptă. tu, fiule, stai drept! nu te grăbi! poteca ta, prelinsă în mireasmă de stei, tot urcă și încă mai urcă. din tine se rup și se-nnoadă în urmă năpârlite dureri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
încă nebănuite. Vasile Filip Caietul crâșmarului Când Dumitru Dinsus și Stafidă au ajuns în gară, s-au oprit într-un loc mai ferit, ca să se obișnuiască cu tot ce vedeau și ce auzeau... Ființa lor era încărcată doar cu mlaștini, putregai, gâlgâit de ape mâloase - acum înghețate bocnă - orăcăit de broaște și cu mugetul buhaiului de baltă... Și acum... Acum atâta zgomot! Fluier de locomotivă, scârțâit de frâne, pocnet de tampoane și nenumărate glasuri omenești!!! ― Stafidă frate, să sperăm că trenul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de la culture européene sur le continent balcanique”. Acesta va fi, de altfel, „semnul” sub care va fi percepută la Contimporanul mișcarea de avangardă din Serbia. O notă din nr. 71 (decembrie 1926) trimite către o antiteză între „Europa jună” și „putregaiul” civilizației occidentale (admirat de poetul indian Tagore): „Gruparea Zenit din Belgrad în frunte cu Lubomir Mitzici a înmînat lui Tagore o scrisoare din partea Europei june în care îl invită să lupte în propria țară alături de Mahatma Gandhi în loc să admire «putregaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
putregaiul” civilizației occidentale (admirat de poetul indian Tagore): „Gruparea Zenit din Belgrad în frunte cu Lubomir Mitzici a înmînat lui Tagore o scrisoare din partea Europei june în care îl invită să lupte în propria țară alături de Mahatma Gandhi în loc să admire «putregaiul așa-zisei civilizații» democratice. Îi spune că poeții Sîrbi cari zac în închisori sînt mult mai puternici și mai artiști decît limonetăria și zarzavatul sentimental al poetului indian călător”. O notiță din numărul 75 semnalează partizanatul bolșevizant al grupării sîrbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nostru, e stăpânul nostru. Mi-am făcut ochii roată, peste toată pădurea de uscături politice din mult prea mioritica noastră patrie postdecembristă, și nu am prea găsit de cine să mă iau, fiindcă în marea majoritate nu erau decât niște putregaiuri scoase din uz, iar unele exemplare, care erau încă aproximativ verzi, cum ar fi de exemplu Ion Iliescu, erau atât de cioplite de alții, încât ar fi trebuit să stau mult și bine la coadă, ca să pot să să-i
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică, plânge inima amară, după câte o veronică până pe la primăvară. bate vântul frunzele, ploaia cântă la fereastră noaptea-și țese pânzele, plâng garoafele în glastră. inimă de putregai, cazi în toamna mea năucă, n-am un cuțit să te tai și să-ți fac pe veci de ducă. duminică, 16 septembrie 2012 oceane de frunze, oceane de vemuri vie îmi e pădurea încă, sub toamna asta blestemată, căprioarele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]