1,135 matches
-
arzând pe boltă în nopțile de vară, reproduse identic, mai întîi în contururile lor cele mai cunoscute, Cloșca, Orion, Ursa mare și mică, Scaunul lui Dumnezeu, Pleiadele și Hiadele, cercul zodiacal, pentru ca tabloul să se completeze an de an cu puzderii de stele mărunte, de vârtejuri și brîun stelare, până când deveniră vizibile toate cele care se pot vedea cu ochiul liber pe boltă. Pe spatele Soilei se iviseră constelațiile celeilalte emisfere, Mașina Pneumatică, steaua Canopus, Crucea Sudului, pe care mama fetei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fel de perdele, în orașul acesta spectral, nu-ți împiedicau privirile. Ca-ntr-un enorm teatru de păpuși, puteai vedea-n fiecare fereastră bărbați și femei adânciți în fotolii, în semiumbră, sau trebăluind, sau mâncând, singurele surse de lumină fiind puzderia de lumânărele presărate peste tot în largile odăi, pe care nu reușeau să le scoată din obscuritate. Se făcea seară, hârtiile și praful de pe stradă începură să se rostogolească în vântul răcoros ce venea dinspre oraș, dar care nu reușea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
răcoros al Liesbethei, ce se-mpărțise cu simplitate, chiar din ziua întîlnirii lor, după ce tânărul le povestise aventura sa printre ghețurile din nord, între cei doi bărbați care-i doreau floarea exotică dintre pulpe. Se culcase-ntre ei, la lumina puzderiei de lumânări micuțe risipite peste tot în dormitor, și se lăsase mângâiată pe toată carnea ei grăsuță, cu pielea subțire și umedă la subțiori, elastică și densă la ceafă, sub ultimii zulufi, de palmele la fel de albe și roze ale celor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cicatricele căpătate în multele bătălii; cum era obiceiul la un popor de războinici, fiecare din cei veniți la întâlnire își luase cu sine armele și le ținea la îndemână, gata să le folosească pentru a-și apăra părerile. Flacăra năștea puzderii de scântei, aruncând reflexe mișcătoare pe chipurile cu trăsături ca sculptate ale bărbaților și pe pereții din piatră din spatele lor; un ușor miros de fum se simțea peste tot în încăpere, deși deschizătura din tavan asigura un tiraj aproape perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Sebastianus ar fi vrut să mai stea de vorbă, să-i mai pună și alte întrebări. Despre Balamber, de exemplu. Dar fu obligat să amâne pentru un alt moment. Ieșind de acolo, îl izbi splendoarea cerului, deja presărat cu o puzderie de stele. O porni în urma burgundului și avu astfel ocazia să traverseze o parte din tabără. Adunați în jurul bivuacurilor, războinicii mâncau; comentau, fiecare în felul său, întâmplările acelei zile sângeroase, însoțindu-se cu exclamații puternice sau chiar cu câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cort, Sebastianus regăsi cu plăcere aerul ușor al nopții. Furtuna diminuase puțin căldura pe care soldații o simțiseră atât de apăsătoare, iar vântul limpezise văzduhul, aducând în dar spectacolul primului pătrar de lună și al unui cer presărat cu o puzderie de stele. Peste tot, în jurul celor doi ofițeri, se întindea tabăra imensă - rezultat, de fapt, al unirii mai multor tabere, întrucât la tabăra unităților regulate romane, cu corturile dispuse în șiruri mai mult sau mai puțin paralele, protejate de carele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe gânduri atunci când nu se dădeau la o parte. Apropiindu-se de scutierul său sub un torent de săgeți și javeline, putu chiar să arunce o privire neliniștită către coastă, unde mingan-ul lui Atila continua să înainteze lent printr-o puzderie de dușmani. Era cumplit: păreau la un pas de a străpunge liniile dușmane, dar această străpungere, în loc să le aducă victoria, ar fi dus la înfrângerea cea mai dezastruoasă. Ajunse, în sfârșit, lângă scutierul său și, scuturându-l de un braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la apariția Moldovenilor pe aceste plaiuri (sec. XIII-XIV leaă. Sătui de mers prin codri, în drumul lor dinspre Maramureș, acești musafiri noi, viguroși și destul de mulți, dând de asemenea locuri minunate pentru viață, pun
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de porumb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ce mă privește, mă tem că dacă s-ar reveni, peste noapte, la teroare, arena curajului civic ar rămâne pustie: ar reapărea, singurateci, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, cei șase și două-trei grupuri răzlețe, în vreme ce puzderia de combatanți ai gazetelor și ai piețelor ar recupera brusc înțelepciunea de a sta deoparte”. În ceea ce mă privește, oricât de viteji se vor dovedi în continuare domnul profesor Silviu Brucan și ceilalți foști demnitari comuniști - care au dat încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
se conformează, cuminteă celor unsprezece versete. În rest, dat fiind căă viața și petrecerea ei i-au separat, m-aș feri să-l mai alătur pe Mircea Dinescu doamnei Doina Cornea. Și, în orice caz, m-aș feri să bagatelizez puzderia de combatanți ai piețelor. Fiindcă, pentru ca să se poată schimba ceva, în ele au fost împușcați peste o mie de oameniă Împărtășind convingerea lui Andrei Pleșu că experiența Damascului nu s-a produs și că noi ne aflăm într-o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
știi mai multe decât mine. Crama e acolo, iar acum iată fericirea. Deschise o ușă. Văzui un bazin adânc de vreo treizeci de centimetri, vast, umplut cu o apă ticsită cu sloiuri de gheață, din care se ițeau la suprafață puzderie de gâturi de sticle de șampanie. Ai fi crezut că e o inundație datând din era glaciară ce invadase mormântul acelui împărat chinez care fusese înmormântat împreună cu mii de statui de războinici cu efigia armatei sale. -Visez, murmurai. -În felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ne aplecam peste hărți la scara 1:25 000, cercetam paginile apelând la creioanele albastre și roșii. Ne schimbaserăm aria de interes, de la căutarea locurilor promițătoare pentru descoperiri arheologice la găsirea unor zone mai noi și printre acestea se număra puzderia de șantiere, unde se aflau și malaxoarele firmei Hackler și o macara de la Potain își ridica brațul, locuri care fuseseră însemnate cu creion albastru. Și ele trebuiau cercetate cu aceeași minuție ca și cele care, datorită așezării lor, meritau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
malurile care alunecau pe lângă noi cu tufișurile lor, cu debarcaderele și golfurile bune de scăldat, având în fundal un peisaj colinar, deasupra căruia se încorda un cer de vară și o împunsătură de dogoare făcea să strălucească atât de întunecat puzderia de frunze ale copacilor de pe țărm. Tata avea un zâmbet larg, fericit, pe sub șapca lui cu cozoroc, iar mama își ascundea temerile, arunca priviri prudente dincolo de parapet și curentul stârnit de barca în mișcare îi flutura eșarfa. Domnul Hackler ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ultimă amintire: din umbra ghișeului chipul acela de funcționar tîmp. „Da, domnule, ce te holbezi așa la mine? Așa scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe bulevard...” Între timp, dincolo de oglindă apar și alte, multe, puzderie de imagini ale lumii, indicînd indirect tema operei: viața fermecătoare și mizeră sub povara dictaturii staliniste, „socialiste” și „comuniste” a(le) lui Gheorghiu Dej și Ceaușescu. Eroii romanului, aparent, nu sunt personaje, ci entități ca Autobiografia, Memoria-Trăirea, Existența-Destin, Timpul istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
uscat. Este al doilea semn. E Marți, ziua sfântului Mamant. Și după-amiază către orele cinci cazi tu În lume. În lumea plină de oameni, adică de români, de sași, de unguri și de alte naționalități. Pe ici pe colo, ruși. Puzderie. Paznici și consilieri. Ce bine este În casa ta. Stai În apă ca un pui de delfin. Dormi și visezi lumea. Te trezești, ai auzi ceva, ai vedea ceva, totul ca un vis, un fel de părere, În care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
efectua experimentele de rigoare. În asemenea zile ai face orice ca să scapi de plictiseala care te macină. Unii exploratori își cară cu ei aparate virtuale sofisticate și își petrec perioada de rutină într-o permanentă fantezie sexuală. Există și aici puzderie de nemulțumiri cauzate de programele oferite, pe care unii ezită din jenă să le raporteze companiilor producătoare; bunăoară, cel mai cunoscut pachet erotic din ultimii 200 de ani, Starousal, are o rezoluție scăzută la nivelul sfârcurilor, ca să nu mai pomenim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Comunicarea și relațiile publice sunt cuvintele cheie ale secolului XXI. Cursurile începură într-un amfiteatru larg, cu bănci galbene, printre fețe îmbujuorate și zâmbitoare. Începură să se închege relațiile, începură tatonările. Masa anonimă deveni diferențiată și se fărâmiță într-o puzderie de nume, fețe și tabieturi. În amfiteatrul galben, sub pupitre, se aprindeau telefoane mobile care stocau lacome în memorie zeci de numere, de parcă n-ar mai fi avut răbdare până la pauză sau până la sfârșitul zilei. Cât despre Elena și Ioana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
alții îl trăiesc. 26. Ați observat că în amor, pentru femei subțietatea intelectuală, finețea nervoasă sunt indiferente, chiar neprețuite, dacă nu disprețuite? (În romanele franceze, omul inteligent, pricologul, romancierul e amicul.) 27. Amorul? Un trunchi de arbust, ascuns, înăbușit de puzderie de crengi înflorite, pe care zboară fluturi, cântă păsări etc. Cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât podoaba sa sărăcește, cântăreți tot mai puțini, flori și frunze mai rare, mai decolorate. Spre cincizeci de ani... rămâne trunchiul gol, simplu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
LA MALUL MĂRII La malul mării numărând pescărușii - țipete în zori Plajă pustie - printre frunze de salcâm zăresc un lăstun După furtună - meduze pe plajă și doar o barcă Smocuri de iarbă pe plaja pustie - uite un melc Deasupra mării puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate în vânt deasupra plajei 16Copii curioși șușotesc lângă pescar - o plasa goală Povești pescărești la focul de tabără - cartofi în spuză
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
a prins un pește în cioc, l-a ridicat în sus și peștele a dispărut în gușa lui cea portocalie. Apoi cele două lotci au cotit la dreapta, pe un canal mai lat, în care, pe o parte era o puzderie de nuferi, care mai de care mai mari și mai frumoși. Era un peisaj de vis. Am rămas cu ochii țintiți la ei, fermecat de priveliște. M-am aplecat să rup unul. - Nuferii mor foarte repede dacă-i rupi, m-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din când în când, mai sunt trași de mânecă de tovarășii de tagmă, atunci când o fac prea de oaie; am întâlnit unul care zicea că odată, pe când a ieșit la vânătoare, s-a întâmplat să-i iese în față o puzderie de urecheați; și bum, bum, bum, a tras vreo sută de focuri, împușcând tot atâția iepuri; un tovarăș l-a întrerupt și l-a întrebat: "Ia stai, dom-le, dar arma când o mai încărcai?" La care povestitorul i-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mistuia în râpi, oile se mișcau, clopotul clincăia iar, și câinii mârâiau înăbușit. Baciul cel nou își trăgea zeghea peste cap. Când era băitănaș, povestea părintele, la Lespezi se afla un boier care avea moară. într-un rând năpădiseră moara puzderie de guzgani. N-avea chip boierul să mai ție nimic, spărgeau, ducă-se pe pustii, sacii omenești, încai pe cei boierești îi făcuseră ferfeniță. Au ucis și mâțele iar de otravă nu se atingeau. Făgăduind boierul o mie de galbeni
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vântul mișcând frunzele prin care se întrevăd razele soarelui ; sau un anumit fel în care cad razele pe o carte în timp ce stau întinsă în pat pe burtă, citind și mâncând cireșe ; sau o noapte plină de mister, la munte, privind puzderia de stele întinsă pe spate în iarbă. Astea erau lucrurile importante, restul era balast. E bine ca cineva să își amintească asemenea lucruri și să nu le uite. La capătul unei nopți nedormite, am bătut într-o dimineață la ușa
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
satisfacții îți aduce asta. Lucrezi cu oameni tineri, încă trăind în interiorul ideii de literatură, dorind încă să existe, având încă viitorul intact. Este minunat să-i vezi evoluând, maturizîndu-se sub ochii tăi. înainte de '89 erau în Facultatea de Litere o puzderie de cercuri și cenacluri, e drept, unele foarte puternice iar altele fantomatice. Azi există o revistă și un cenaclu, și nimic altceva. Nici măcar asistenții și lectorii tineri nu arată vreo dorință de a face un lucru adevărat, dincolo de seminarii. Entuziasmul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]