1,121 matches
-
dar avem chiar atâtea lucruri de spus? Nu. Emisia sonoră compactă maschează un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar mizând de multe ori pe zvon. Atâtea zvonuri s-au trezit pe la ferești, Că nu mai știi de unde vin, anume. Și undeva, într-un pridvor de mânăstire, Un glas
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
dacă ele sânt prezente în fiecare moment al dezvoltării noastre ulterioare, ba chiar ne întîmpină din viitor, atunci Atena nu este un zeu apus și noi nu vom putea afla care este proveniența artei fără ajutorul ei. Dar de ce, din puzderia zeilor elini, trebuie să apelăm, când e vorba de proveniența artei, tocmai la zeița Atena? De ce, cu ajutorul ei doar, putem evita "arbitrarul gîndului"? Oare pentru simplul fapt că ea este zeița conciliului, polymetis, "sfătuitoarea în împrejurări diverse", cum o numește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Franța, numele lui nu ar fi cerut, așa cum nu cer ale celorlalți, explicații suplimentare. A rămas, deci, în țară, și când drama postbelică s-a abătut asupra României avea 40 de ani. Cele șapte-opt volume pe care le scrisese și puzderia de traduceri din Aristotel, Sf. Augustin, Descartes, Kant și Hegel pe care le făcuse până atunci au fost trecute în fondurile secrete ale bibliotecilor. După zece ani de domiciliu forțat într-un orășel de provincie și după șase ani de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noastre, balonul ăsta umflat cu iluzii menit să ne apere de șocul ciocnirii cu singura perspectivă certă a vieții noastre (care este sfîrșitul), nu ne-am trezi cu sufletul stâlcit în fiecare dimineață? Dacă nu am fi prinși în plasa puzderiei de lucruri pe care ne propunem să le facem ― de la cele mai mărunte (chiar și pentru a bea un pahar de apă e nevoie de un atom de voință și de iluzie) și până la cele mai mărețe ― ce ne-ar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al ei, își alege așa zicând în chip liber trupul sau, mai bine zis, carcasa acestuia, pentru a-l completa, a-l ascunde și a-l împodobi pe cel pe care l-a primit de la Dumnezeu. Am în fața mea o puzderie de cravate și aproape fiecare dintre ele îmi evocă, neașteptat de precis, câte o secvență din Horîa cel viu, o combinație vestimentară, o ieșire în lume, o vorbă rostită într-o împrejurare sau alta. De altfel sosirea mea în București
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cânepă, în amestec cu alte plante, se folosea la băile contra hemoroizilor. Pentru regenerarea părului, oamenii se spălau pe cap cu ceai de cânepă verde. Puterile tămăduitoare ale cânepii sunt adeverite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic. Gargară cu fiertură din frunze de ciumăfaie, măselariță sau orbalț, fără a se Înghiți ceaiul deoarece este toxic. Spălări cu fiertură de morcovi porcești
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și coajă de stejar, iarbă de trânji, troscot, urzică moartă albă; cu balegă de cal, creolină, zeamă de furnici de pădure, leșie de ciocălăi, oțet, soluție de piatră acră, de pucioasă, saramură. Tamponări și frecții ușoare cu fierturi de puzderie de cânepă În lapte dulce, cu planta piatra iadului, cu gaz amestecat cu frunze de nalbă, unse cu miere de albine, cu zeamă și coji verzi de nuci, cu fiertură de pelin, cu alifie din muguri de plop negru, plămădit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din rădăcină și frunze de hrean, cu usturoi și sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai din aceste plante, 2-3 căni pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai de pelin și coajă de crușin, care se bea dimineața, pe nemâncate, neîndulcit. Băi de șezut cu ceai de usturoi și consum zilnic de mujdei de usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe de limbricăriță plămădită cu miere; fierturi din tulpini de mazăre, scrumbii sărate, crude; zeamă (ceai concentrat) de secară, mâzgă de soc fiartă În lapte dulce sau măduvă de soc plămădită cu borș de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
politica e încă o mizerie... (MERIDIANUL, An IX, nr.43 (721), joi, 1 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare : europarl localele : azi, 8.XI, Pe locuri; 15.XI, Fiți gata ; 22.XI, Start. Azi: Starea lor (pe locuri) PSD Puzderia Societarilor Dezbinați: se mișcă ceva în județ pentru că Gabi Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.a.m.d., arătându-se unde-i nevoie sau nu. E singura care combate, combate cu alegătorii. Președintele pe județ se ascunde
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu ce foc se joacă ! Dar dacă nici atâta n-au, degeaba au dat pomeni electorale la pensionari în câteva localități. Oricum, câte tacâmuri au dispărut, atâtea voturi au ! Au făcut și fac exact ce trebuie să piardă ! PSD cu Puzderia Societarilor ne-Dezbinați (în județ) a fost cel mai bine organizat în această campanie. I-am criticat de atâtea ori, dar acum dăm d-nei Gabi Crețu ce merită: recunoașterea unei campanii ca la carte, în toată Moldova. Numai prin furăciune
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
XV. Odată cu zorii veacului al XVIII-lea, jurnalele intime proliferează fabulos. Devin o modă. Dacă În secolul al XV-lea puterea o dețin cronicile, În al XVI-lea caietele și carnetele, În veacul al XVIII-lea nimic nu mai zăgăzuiește puzderia de jurnale, atât de apropiate de cele scrise În ziua de azi. Sunt vizibile, Încă de acum, și puținele inovații pe care le suportă genul: cele vreo sută de pagini „intimiste” rămase de la marchizul de Sade probează caracterul carceral 10
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
eram cu bunicii mei [...]. Și-am ieșit afară și țipam de nebun A picat Ceaușescu! a picat comunismul! [...] și bunica zicea, mamă nu te bucura, mamă, că o să înceapă războiul, că vin rușii" (L.B.). După marele eveniment, au urmat o puzderie de "mici revoluții" locale, unele și cu participarea elevilor: "[imediat după decembrie 1989, în școală au fost] chestii de astea teatrale: [cum ar fi] arderea carnetului [de] U.T.C. în fața clasei; parcă văd și acuma: o lumânărică pusă într-o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care o primesc ș i ci tesc. Ar putea fi altfel? Are de toate: știință, cultură, folcloristică, memorialistică, aprecieri și r egre te „in memoriam”, enigmistică, monografie și iconografie, poezie-venerabilă și începătoare, scrieri despre personalitățile și trăirile vremurilor... Autori, o puzderie, care de care mai valoroși, unii în activitate, alții plecați, ca să le rămână ami ntirea sau ca să fie așteptați să revină la prima dragoste. Enumăr doar câțiva din cei dragi sufletului meu, luați la întâmplare , di n aduceri aminte: neobositul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
știință și cultură, odinioa ră, dar și astăzi. Interesant, la Răducăneni, apar după 1989, nu unu l, ci 3-4 titluri de publicații, concomitent! Acolo, într-adevăr, „minți proaspete, bine înzestrate pentru cultura aut ohto nă”, fac astăzi cea ce realizaseră „puzderia” de publicații altădată, din inițiativa bisericii, a școlii, a societăților literare, a muzeelor, a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ridice copăcel în picioare, se naște din relația lui cu ideea de hoție, veșnica lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală purtarea acestui popor când pe de o parte, leagănă la pieptu-i puzderie de mari tâlhari naționali, cărora le dă grijuliu să sugă euroi direct de la țâța bugetului, ba încă le mai dă și la felul doi piure de afaceri grase cu statul, îi cocoloșește cu drag și le prinde, cântând molcom un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și animalelor se întinde din adâncurile oceanelor până pe crestele celor mai înalți munți. Fiecare plantă sau animal are nevoie de energie pentru a se menține în viață
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar mai ales prin reflecția morală, perspectivismul ideologic bogat, ca și prin puzderia de imponderabile ce scapă orizontului conștiinței. Complexitatea scrierii literare vine din complexul moral, psihologic și intelectual pe care aceasta dorește să îl exprime. Literatura se transformă, la scriitorii noștri moderni, într-o mărturisire mai completă decât poate și-ar fi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-a transformat brusc în grindină. Puzderie de pietricele albe cădeau cu viteză pe acoperiș, producând un zgomot ca în imediata vecinătate a cascadei Niagara. Multe se loveau chiar de sticla ferestrelor, sporind îngrijorarea călătorilor. Apa șiroia pe partea exterioară a geamului și din această cauză nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]