1,055 matches
-
dorit să-ți păstrezi sufletul, mintea, carnea, nevătămate. Borderourile " legate-n piele de arțar bătrîn, se vor umple:coloane mărșăluind dens calcule păguboase, dezastre bancare intergalactice,veșnice găuri negre în bugetul macrocasnic. Dar cifra finală te va despăgubi de toate rîmele cu dinți încîlciți,de toți șopîrlangii și portăreii vraiștei cotidiene. Miliarde de miliarde de secunde-s învăpăiate în lectura străbunicului Montaigne, tom desfăcut dulce, nu cu mîinile ci cu fine ustensile cerești: raze și curcubeie prelinse din norii bolnavi de
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai mare și-n capul frazei - pripită - adjectivele inflamate vomită e o dezordine acră și reflexivă punctele se albesc în derivă virgula-și lansează-n șaradă temute uzurile de paradă dar totul se stinge ușor în ritm de confetti: prin
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
Emil Brumaru Piatra cade,-ușure-,n apă Fiindcă-i sete. Și se-adapă. Fluturul cu-aripi de criță Stă fix pe raza grea-n spiță. Melcul n-are casă. Dorul I-e să-ți urce, cald, piciorul. Rîma drămuie păm întul. Roura - soarele, vîntul. Eu îs viața. S-o citești Cu sînii cînd șoldu-ți crești.
Cinci distihuri by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16486_a_17811]
-
aceea să săruți Pe ochi fluturi surdo-muți, Rătăcind din miez în miez, în sălbatice cirezi, înspre-amurg dinspre amiezi, Și să-i pipăi între-aripe Pînă ce încep să țipe. De plăcerea clipei țiple în care trupul și-l frîng. Apoi vin rîme și-i strîng Sub pămînt, în raftul stîng...
Distrugerea fluturilor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15965_a_17290]
-
a lacrimii de odinioară, Clor și clopote, clorofile, clocote ale sângelui, Heliu, heliotrop, Helios, Tu, Oxigen, Aer, Aur, văzduhuri sub Carul Mare, și tu, H²O, apă botezătoare... Înapoi, toate, Acolo, în marele, dreptul Tabel ! Vers, verset printre viermi, rime și râme, rumegușuri, virgule de sânge, schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
criticii refuză să recunoască această evidență, îmi asum răspunderea morală și estetică să scriu eu că poet despre el. Textele de la Montsalvat alcătuiesc o carte solitara în contextul poeziei actuale. Nu numai pentru că versurile cîntă tot timpul în ritmuri și rîme, dar și pentru că, în loc să se ocupe de "aici" și "acum", poetul se refugiază mereu cu obstinație într-un spațiu al memoriei culturale, într-un timp vechi care revine mereu că o pulsație vie în poemele lui. E vorba de o
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
de stele Vișini în floare și sâmburi în iarbă - timpul scamator Ploaia a stat - greierii risipesc iar liniștea nopții Cutremur în ceruri - stropii reci protestând inundă strada Vântul rece a învins soarele-n turnir - cad castanele După ploaie mii de râme-n bejanie - deliciul ciorii Luna și-a pierdut în mărăcini parura - toți greierii tac Vântul sculpează dansul apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi goale-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
PE COASTELE CLIPELOR Fårâme de cer dispersate în bålțile tulburate de libelule plonjând cåtre nori Râme, alungite în cioburi de sticlå coloratå tåioaså secționându-și târârea Parâme legându-și de gât malurile îndemnând valurile în coca barcazului încårcat de orizonturi nedefinite Vântul pårea så gråbeascå sângeriul sfârșit al orelor vii trågând de umbrele sfârtecate-n sårituri
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1637]
-
mai ales în haită. Mai puțin este fudulă Și mai mult este șireată; Blana ei e căutată Pentru guler și căciulă. Fără fus și fără furcă, Dânsa toarce, nu se-ncurcă. Părul lui pare de sârmă, Ca și cel domestic râmă; E vânat pentru pastramă, Capul i se pune-n ramă. Zboară numai pe lumină, Floarea-i este cea mai dragă; E micuță ca o fragă, Harnică-i ca o... E și dânsa foarte mică, Mai mult slabă decât plină; Deși
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ce-o să mâncăm? Tot câmpu a rămas în părăsire, atâta amar de grâu s-a risipit, când or să vină toți, după război, n-au să aibă ce mânca. Așa a fost și după primul război: se-ntindea lumea ca râma după o fărâmă de pâine. Ocoliră piața cu statuia Eroului Necunoscut. În urma lor apăru o familie de târgoveți, un bărbat slab, cu-o șapcă soioasă, și-o sacoșă în mână, o femeie corpolentă, într-o rochie decolorată, cu pantofi vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cei care îl regretă îl invocă tînguios-amenințător, ca pe un sfînt dintr-un calendar cu o singură sărbătoare pe an, la 26 ianuarie. Duminica trecută mă duc să iau pîine de la brutăria din piață. Era și acolo coadă, o biată rîmă în comparație cu șarpele uriaș care ieșea din ușa Loteriei, răsucindu-se de mai multe ori printre tarabe, înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului. La coada la pîine mă nimeresc lîngă o domnișoară nițel scriitoare, nițel
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
stîncă sub o crustă umflată de păduchi de toate dimensiunile, de la cîțiva centimetri la un metru și jumătate. Apoi au început să se devoreze unii pe alții. La sfîrșit a rămas unul singur, un titan încolăcit în jurul ecuatorului ca o rîmă în jurul unei pietricele. Corpul ultimului Puripăduche conținea carnea a tot ce a trăit vreodată pe pămînt. Era mulțumit. în timp ce-și construia fantezia, a adormit de cîteva ori și a continuat-o în vis, uneori ca victimă a Puripăduchelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi un noroi obscur de reverberații, ca lumea păianjenilor pentru care există doar ce face să vibreze plasa lor derizorie. Imaginea înfricoșătoare a morții nu-i pentru mine neființa, ci ființarea fără ființare, viața terifică a larvei de țintar, a râmei, a scoicilor pe fundul abisului, carnea vie și inconștientă din care cu toții sîntem bricolați. Vedem lumina cu niște ouă cornoase pline de jeleu, o transformăm în impulsuri electrice și-o transferăm unei grămezi de mucilagii umede dintr-o cochilie de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
muiere. Rămase apoi din nou încremenită, pântecul îi mișcă de câteva ori ca de sughiț, gâtul i se dilată iarăși și capul sticlos al reptilei 1 se ivi între buze ca o limbă tumefiată. Apucîndu-l imediat, femeia trase ușurel afară râma uriașă, care păstra pe corp dâre carmine de ruj. Fu adusă o cușcă și din ea fu scos de urechi un iepuraș negru. Lăsat pe podea, șarpele ridică prima treime a corpului, o-nclină către iepurele ce sălta dezorientat pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
semne tulburi îl arătau ca lizibil, trebuia să-ncep o dată marea lectură, dar nici o stelă nu se arăta ca să-mi lumineze deodată înțelegerea. Nu știam dacă șirurile vieții mele (voci și atingeri, nori și orașe, râsete și pământ plin de rîme) se citesc vertical sau orizontal, de la stânga sau de la dreapta, sau dacă nu cumva trebuia să merg înainte și înapoi în boustrophedon-ul copilăriei mele, dacă e o scriere pictografică sau fonetică, dacă este o scriere. Poze și înluminun, vmiete și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
corpurile noastre se alungeau înspre peretele opus, l-am înfășurat și ne-am pregătit să-l ducem la fabrică. Pe spate, urzeala căpătase ceva straniu, nervii scânteiau sidefiu iar vasele de sânge păreau a face lente mișcări peristaltice, ca niște râme foarte leneșe, foarte subțiri. Mama a intrat în clădirea de cărămidă iar eu, între damigenele din curte, fiecare în coșul ei de rafie, mi-am făcut de lucru cu un câine mare și flocos, negru, căruia i-am scos câțiva
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cealaltă, ducea o alee de cărămidă și totul, fiecare lucrușor îngrămădit acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă: cuiele miroseau a rugină, scândurile miroseau a lemn putred, tencuiala grosolană mirosea a coșcovit și var fermentat, pământul mirosea a râme. Jenel, un copil urât de vreo patru ani, mirosea mereu a caca. Maică-sa-l ținea într-un fel de costumase pe care nu i le schimba cu săptămânile și-i trăgea chiloții peste pantaloni, aiurea, cum Mircea nu mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scutierii care îi apărau spatele. Gâfâind, ținut de mâini robuste și de săbiile îndreptate spre el, Gualfard strigă: — Nu pot să tolerez un asemenea afront! Nu se poate să-i dați crezare câinelui ăstuia! Nu e decât un țărănoi, o râmă. E un nimeni, nimeni nu-l cunoaște! Totul e o înscenare infamă a porcului ăstuia de roman! Hotărât, cu mâna din nou pe mânerul săbiei, Sebastianus se întoarse spre Gundovek. — Eu ți-am făcut dovada celor spuse. Acum rămâne să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mari. c. Cea de a treia grupă de mecanisme care participă la formarea structurii este cea a legării particulelor componente de elementele structurale prin presare precum și prin alte procese mecanice. Procesele mecanice mai sus menționate, dar mai cu seamă acțiunea rîmelor, înghețul, dezghețul, acțiunea directă a rădăcinilor precum și umezirea-uscarea repetată, au rol preponderent în formarea elementelor structurale cu valoare agronomică. Acțiunea directă a utilajelor agricole duce la fragmentarea masei solului, ceea ce ajută la realizarea unor condiții bune de dezvoltare a rădăcinilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Aceste două procese asigură solului o stare fizică bună primăvara și explică în același timp compactarea mai redusă a solurilor din zonele temperate decât a celor din sud (Leenher 1977). O contribuție importantă în formarea structurii o au, de asemenea, râmele și sistemul radicular foarte fasciculat al unor plante amelioratoare(Lolium sp.). Din nefericire mezofauna solului s-a redus drastic, iar în unele soluri, din cauza unei chimizări excesive, a dispărut chiar (Pop și Postolache,1985). Degradarea structurii solului Inevitabil, odată cu luarea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ei par chiar a nu vrea să-i urmeze; ei sunt mulțămiți și mândri dacă au găsit în mlaștină un grăunte și neci nu visează că esistă o sferă mai frumoasă decât mlaștina lor și o pradă mai nobilă decât râme și culbeci. Cu un cuvânt, adause contele la elogiul ce-i făcuse lui don Caldero, cu un cuvânt, părinte, nu mai e în lume nicăiri un astfeli de bărbat ca don Caldero. Caldero m-a invitat în fine o dată la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acelea dezaxate, nemișcate în întuneric, se infiltrau înăuntrul ei, șoptindu-i ce ajunsese: singură pe o șosea pustie, la jumătate de milă de propriul ei dezastru. Ce copil iubitor fusese Mark - îngrijise în fel și chip de spitalul lui de râme, își vânduse jucăriile ca să oprească anunțata lichidare a fermei, se aruncase cu trupul lui de copil de opt ani între părinții lor, în noaptea aceea oribilă din urmă cu nouăsprezece ani, când Cappy sărise la Joan cu un laț făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
deduce managerul. „Nu“, zice fata, „nu suntem.“ Iar Mark ar trebui să-și dea seama ce naiba sunt. Deci... cum e? Una dintre ele o fi adoptată sau așa ceva? Dar nu, îi spune gagica de la universitate, cu gura ei ca două râme care și-o trag în cârligul undiței. O guriță folositoare, probabil, la nevoie. Dar în momentul ăsta e o mare pacoste, cu întrebările ei capcană. Două fete cu același nume de familie, cu aceiași părinți, cu aceeași dată a nașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mint sau nu uitându-te la ele ca să vezi dacă seamănă, asta nu contează? Hai să trecem la următoarea întrebare, zice Superexaminatoarea. Am o idee mai bună, zice Mark. Intrăm în debaraua aia și facem cunoștință. Nu prea cred, zic râmele. Dar se zvârcolesc un pic. De ce nu? Poate că ar ieși bine. Sunt un tip de treabă. Asta știu. Dar acum ar trebui să te cunoaștem pe tine mai bine. Păi nu-i cea mai bună metodă ca să mă cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai mic semn de tulburare. Mark rămase nemișcat, ceea ce-i dădu curaj animalului până când sări pe el, azvârlindu-și lăbuțele pe pieptul lui, aproape răsturnându-l. Cu cât e mai simplu creierul, cu atât mai lentă e uitarea. La o râmă, poate că iubirea nu s-ar stinge niciodată. Mark luă lăbuțele animalului său și începu să danseze cu el vals, fără prea multă convingere. —Uită-te la amărâta asta! Nici măcar nu știe cine nu e. Cineva a dresat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]