187,522 matches
-
caz armele erau un avion și o lamă. Atacul asupra teatrului de la Moscova este un alt exemplu, dar aici trebuie precizat de îndată că atitudinea și operațiunile armatei ruse în Cecenia, operațiuni care vizează în primul rînd civilii, sînt, la rîndul lor, operațiuni teroriste, în sensul definiției democratice a terorismului. D.A.: Deci, în cazul Ceceniei, avem de-a face cu un terorism practicat de ambele părți. A.G.: Acolo avem niște operațiuni teroriste permanente, din partea armatei ruse, pe cînd din partea cecenilor avem
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
lui Meer-Tscha "Păi asta e faimoasa «Zurbă inelară a lui Meer-Tscha», descrisă doar într-un manuscris de la abația Platta... Uimitor! Maestre, aveți singurul exemplar autentic!" Zmeii din Enciclopedia lui Mircea Cărtărescu nu iubesc nimic mai mult, ne spune în cîteva rînduri naratorul, decît poveștile. Și, în ciuda faptului că aceste povești sînt scrise de puahi (nedreptățiții poeți din Tărîmul Celălalt) și sînt Visse, Zurbe sau Hrankahrankas (cu trimiteri clare la frămîntata lume literară reală), ele sînt știute, în lumea pe dos a
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
ajunși la judecată pentru un caz de plagiat (maestrul Cornichonn, cîinele de zmeu, și Mr. K, porcul său de cîine favorit) să se descopere personaje în Zurba lui Meer-Tsca scrijelită pe buzduganul judecătorului. Partea a doua a cărții este la rîndul ei o enciclopedie, în mișcare, a neamurilor zmeiești și în același timp a tipurilor de basme: Vasiliska e o puah și în același timp e fata moșului, nevoită să plece de acasă, Bombas (ca și modelul său Klonkan) este un
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
îmi profețesc sfârșitul;/ Din cap până-n picioare, surprinsă mă măsori;// Sunt haina ta de ploaie, uitată-n debara,/ Sau, sunt un scai netrebnic ce ieri te supăra?" (Victoria Stoian, Hunedoara) * Fără gândul de a vă contrazice, transcriu chiar cu plăcere rândurile care însoțesc scurtul poem intitulat Tresărit multiplu: "Genunchii. Timizi/ precum mânzul/ primei pășuni./ Le simt nedumerirea./ Încotro să mă răzbată? În sus,/ spre sânul mamei,/ sau în coborâre,/ spre fruntea/ pământului?" Și acum comentariul, prevăzător și elegant cu cititorul care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
un „accident" pitoresc. Familia mea este foarte ramificată și numeroasă; toți membrii ei au avut și au nume pur românești. Eu, însă, am fost botezat de un văr al tatălui meu, văr care se numea Periclie Martinescu pentru că fusese, la rîndul lui, botezat de un grec pe nume Periclis. Respectînd tradiția de a da copilului numele celui ce îl botează, am devenit în familia mea singurul purtător al acestui exotic nume. - De care scriitori erați mai apropiați? - Propriu-zis, n-am fost
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
literară, argumentele sînt de obicei de natură factuală, adică documentară. Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente" bio-bibliografice. Altfel spus, rigoarea nu e mai niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-a compus lui Lovinescu patru portrete diferite, la un interval de cîțiva ani, toate, admirabile literar, dar contradictorii sub raportul aprecierilor. Pamfletele lui Arghezi sînt lizibile astăzi
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
de energia imensă, inutil cheltuită de inițiatorul ei, plin de bune intenții, n-am nicio îndoială, însă neinspirat. De ce s-o fi cramponat el, mă întreb, de inscripțiile publicitare, de firmele magazinelor, când nu de acolo ne vine, în primul rând, stricarea limbii române? Doar știe bine aceste lucruri George Pruteanu, căci ne vorbea despre ele, cu pricepere și har, în cronica lui de la televiziune, desființată de nu știu cine. Se lupta pe atunci cu adevărații mari stricători de limbă, care nu sunt
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
mai mari. Acum vreau să-i răspund dlui Mihail Rădulescu din Caransebeș. În România literară nr. 6 afirma: "Orașul în care locuiesc, a fost, după Timișoara, al doilea oraș care s-a declarat liber de comunism." Deși, după cum combate printre rîndurile ce cu generozitate i-au fost publicate, se pare că nu am scăpat de ei. Pe 20 decembrie '89 au început demonstrațiile în Lugoj și, în jurul orelor 19,30, asupra coloanei ce trecea pe șosea prin dreptul unităților militare, s-
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
un voluptuos al memoriei, în care se scufundă cu redescoperită plăcere de fiecare dată, trecînd-o prin sita deasă a ironiei lipsite de răutate, a umorului plin de înțelegere. Își apropriază memoria lumii prin text: lumea Mehadiei de altădată trăiește prin rîndurile Străjoțului, foaia domnului Nistor Dop, cu care autorul (diarist, biograf, "aproape istoric") s-a întîlni întîi în catastiful bisericesc al celor care locuiau în concubinaj, o întreagă istorie familială se naște din fotografii (din transpunerea lor în text, artă subtilă
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
mai bătrân și mohorât..." - ne mai având ce să spună, rostește în contradictoriu același substantiv. "Și așa, fără să pronunțe nici un alt cuvânt, - încheie în cele din urmă Feodor Dostoievski - ei au repetat unul după altul de șase ori la rând numai această vorbă, înțelegându-se perfect unul cu altul." Poanta e că autorul, molipsit de "discuția" lor aprinsă, se vâră și el în ea, rostind automat, la rândul său, substantivul. Toți tac și se uită la el, surprinși, incapabili să
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
Feodor Dostoievski - ei au repetat unul după altul de șase ori la rând numai această vorbă, înțelegându-se perfect unul cu altul." Poanta e că autorul, molipsit de "discuția" lor aprinsă, se vâră și el în ea, rostind automat, la rândul său, substantivul. Toți tac și se uită la el, surprinși, incapabili să mai articuleze ceva. Apoi, unul dintre ei, venindu-și în fire, îi strigă din mers: - Dar dumneata la ce-l mai zici a șaptea oară, dacă tot zici
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
Este deci filmul est-european, cel puțin în anumite privințe, mai subtil decât cel occidental? - Da, pentru că trebuie să fie. Regizorul din Est face un film pe baza scenariului și a cuvintelor -și un altul din imagini. Trebuie să citești printre rânduri. Există regizori care sunt maeștri în așa ceva. În al doilea rând, aveți atâtea mari nume, precum - îmi vine în minte acum - cehul Svankmajer... Și regizori de animație geniali... Operatori foarte buni... Să nu uităm și faptul că guvernele estice au
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
decât cel occidental? - Da, pentru că trebuie să fie. Regizorul din Est face un film pe baza scenariului și a cuvintelor -și un altul din imagini. Trebuie să citești printre rânduri. Există regizori care sunt maeștri în așa ceva. În al doilea rând, aveți atâtea mari nume, precum - îmi vine în minte acum - cehul Svankmajer... Și regizori de animație geniali... Operatori foarte buni... Să nu uităm și faptul că guvernele estice au investit foarte mulți bani în școlile de film. În America, prin
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
ediției Panait Istrati, Publicistica de tinerețe (1906-1916). Autorul romanului, conceput ca monografie a locului, este scriitor, după cum de la sine se înțelege. Nu mai puțin, muzicolog, dar în preocuparea sa de zi cu zi, medic. Realizatorul ediției, Ion Ursulescu, este la rândul lui, dramaturg, în palmaresul său numărându-se opt titluri, iar acțiunea a cinci dintre ele a cunoscut confruntarea directă cu publicul în premiere legate de anii 1986 (Zorile portului), 1987 (Probele acuză), 1988 (Vârsta primului zbor și Fagure cu inimă
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Panait Istrati într-o scrisoare adresată lui Romain Rolland, la apariția povestirii Nicolae Țiganu în "L'Humanité": "Eu am vrut în toate actele mele perfecțiunea cât mai mult posibilă, totul sau nimic! " și, în continuarea ideii de perfecțiune, accentuată câteva rânduri mai jos: "În limba română sunt sclavul cuvântului cizelat și al virgulei, care nu trebuie să lipsească de la locul ei chiar când nu amenință viața unui om. Voiesc același lucru și-n limba franceză și dacă nu există nimeni care
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
ale grațiosului Tudor Mușatescu". Nici adevăratul debut în dramaturgie nu îl lasă indiferent pe E. Lovinescu: jucată în premieră la 25 februarie 1928 la Teatrul Mic cu o distribuție de excepție, premiată de Asociația criticilor dramatici, Panțarola nu trezește în rîndul spectatorilor emoția și aprecierea pe care sconta valorosul mentor. Reacțiile de semn contrar între public și critică dispar însă, o dată pentru totdeauna, cu Titanic vals (1932), comedie de succes imediat și absolut. Îi urmează în aceeași descendență răspicat caragialiană ...Escu
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
unei evidențe spirituale". Aceasta ține deja de cultura politicului. Există însă, se știe, și o politică a culturii. Același Saint-Exupéry constata că "a dărui cultura înseamnă a dărui sete de cultură, căci așa cum dragostea cere dragoste și cultura cere, la rândul ei, cultură". În principiu, fiecare segment instituțional adoptă și dezvoltă o anume politică în ordinea diferitelor compartimente ale culturii (artă, învățământ, știință). La prima vista, dintre toate artele, muzica ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare convingere ipoteze asupra raportului dintre trăsăturile structurale ale limbii și deciziile culturale care i-au influențat evoluția ar trebui să dispunem de foarte multe date: în primul rînd, de o analiză exhaustivă a modului în care construcția în cauză a fost prezentată, de-a lungul timpului, în gramaticile și în manualele școlare românești. În momentul de față, evaluarea normativă a înlănțuirii de genitive este cuprinsă pe scurt și
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
în gramaticile și în manualele școlare românești. În momentul de față, evaluarea normativă a înlănțuirii de genitive este cuprinsă pe scurt și în aspectele sale esențiale în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram: Se recomandă evitarea mai multor genitive la rînd, îndeosebi a celor cu structură formală asemănătoare. Construcții ca grădina vecinului colegului fiului meu sînt inestetice (neeufonice), iar uneori și echivoce prin dificultatea de a se urmări lanțul de relații" (1997, p. 65-66). În primele gramatici românești, destul de sumare, e
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific are șansa de a deveni rădăcina unui arbore cu atâtea ramuri câte articole ulterioare se vor referi la el; articole care, la rândul lor, vor putea da naștere unor noi ramuri ș.a.m.d. La scara întregii cunoașteri, spectacolul acestei ștafete, care nu are un început bine determinat și despre care nu se știe până când va continua, este impresionant; actorii acestui spectacol provin
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
deocamdată (să ne amintim, prin analogie, ceea ce spunea W. Churchill despre democrație). Pe de altă parte, criteriul citărilor a putut fi și el ameliorat, prin rafinări care iau în considerare calitatea acestora; cercetarea în domeniul scientometriei este consacrată în primul rând acestei probleme. Tristețea multor (a celor mai mulți?) autori din domeniul științei își are sursa în prezența lor foarte modestă (dacă nu inexistentă) în ștafeta citărilor, deci implicit în "S.C.I.". Practic, ei au fost excluși din competiția valorilor. Le rămâne să se
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
cu lumea. O timiditate inexplicabilă (combinată cu comoditate) persistă încă la mulți autori, ea vine dintr-un trecut mai îndepărtat și merită o analiză atentă. Tot mai mulți autori se află în căutarea unor cititori avizați (unii dintre ei la rândul lor autori), dispuși să le acorde atenție. Cercetători redutabili așteaptă cu lunile, cu anii, apariția unor colegi de breaslă a căror opinie contează și care acceptă să le examineze manuscrisul de sute de pagini în care s-ar afla un
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
pagini întregi dintr-un c.v. care altminteri nu mai conține altceva atractiv. Apoi, în sertarele savantului se adună, cu vremea, sumedenii de premii și distincții naționale, universitare și academice, înfrățite cu premii și distincții internaționale. După aceea vine, desigur, și rândul societăților științifice, toca și toga dobândite, de la o țară la alta, din partea ilustrelor comunități, de bună seamă tot universitare și academice, sub specia vibrantă a lui honoris causa. Și iată că deodată, într-o bună zi, știrea incredibilă despre plecarea
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
obține va fi victimizarea acestuia. În eventualitatea că se va găsi un tribunal din România care să-l condamne pe CVT pentru aceste acuzații, sentința i-ar deschide liderului PRM o nesperată ușă către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La rîndul său CVT știe foarte bine că acuzațiile sînt cele care rămîn pentru opinia publică, nu scuzele. Mai ales scuzele venite din partea lui. Cei care i-au acordat votul în 2000, unii dintre ei recunoscînd public că l-au preferat "pentru că
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
venit pentru prima dată prin 1988, în orice caz înainte de a concepe, de a pregăti și scrie L’invention du monde. Dar era fără îndoială prea „devreme" (cu toate că trecuseră douăzeci de ani...). În orice caz, atunci n-am scris nici un rând. Oricum, ceva a rămas: numele personajului dispărut, Treize, nume enigmatic, de altfel, căruia nu-i întrezăream prea bine sensul, dar care mi s-a instalat în minte. Poate din cauza unui joc de cuvinte semi-conștient: căderea Troiei (Trois...), căderea lui Treize
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]