7,992 matches
-
l-am Învelit În nu știu câte pături și Într-o foaie de cort, pentru a rezista frigului până la spitalul din spatele frontului. Când toți răniții au fost așezați În camionul cu prelată, profesorul Zenit a urat ca de fiecare dată și acestor răniți: „Drum bun, copii, și să dea Dumnezeu să vă faceți sănătoși, fiindcă familiile voastre vă așteaptă!” Din camion a răzbătut până la noi un „Mulțumim” și „Să trăiți, domnule doctor!” pornit de pe durerile răniților... Profesorul Zenit s-a Întors către mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
urat ca de fiecare dată și acestor răniți: „Drum bun, copii, și să dea Dumnezeu să vă faceți sănătoși, fiindcă familiile voastre vă așteaptă!” Din camion a răzbătut până la noi un „Mulțumim” și „Să trăiți, domnule doctor!” pornit de pe durerile răniților... Profesorul Zenit s-a Întors către mine și, cu un aer preocupat, m-a Întrebat: „Va rezista sergentul până la destinație? Tare aș vrea să trăiască!”... Începuse să ningă din nou. Ne-am retras În dormitorul nostru, ca să ne odihnim. Nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nou. Ne-am retras În dormitorul nostru, ca să ne odihnim. Nu cred că au trecut douăzeci de minute și un vuiet de motoare grele se apropia cu repeziciune. Profesorul s a dus În camera unde ațipise colonelul, care odată cu aducerea răniților venise cu ordinul de a evacua spitalul nostru. Am ieșit afară cu toții. Urletul motoarelor se apropia ca o vijelie apocaliptică... ― Alt necaz! - s-a auzit vocea oftată a Despinei. ― „Acestea sunt tancuri. Au aflat de existența spitalului și nu vor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fotoliul din fața lui. După ce m-am așezat, s-a uitat la mine lung și cercetător... „Cum a fost, dragule? Cum s-a Întâmplat și unde?” - m-a Întrebat el simplu. I-am povestit totul până În momentul când am căzut grav rănit. Mă asculta cu răbdare de bunic... Nici când am sfârșit povestea nu m-a Întrebat de ce am venit la el. Am Început să-i spun de ce l-am căutat abia când i-am ghicit Întrebarea din priviri. Când a auzit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu spital cu tot, ultimul operat de mine a fost un sergent care era Îmbrăcat așa cum ți-am spus, dar era inconștient și nu avea nici un act din care să aflu cum Îl cheamă, pentru a-l trece În registrul răniților de care ne-am ocupat”. „Noi, cercetașii, nu purtam documente asupra noastră” - am precizat eu. „Să știi Însă că nu te-am operat singur, ci cu neprețuitul meu ajutor, pe care l-am avut și... Îl am. Și care este
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a fost... ― Și atunci... Acolo, pe front, nu l-ai recunoscut, tati? - a Întrebat Despina. ― Nu. Au fost mai mulți factori care nu mi-au permis să-l identific atunci... Întâi, acolo, În Infern, totul se petrecea contra cronometru. Apoi, rănitul era inconștient și fiindcă pierduse mult sânge era de o paloare cadaverică. Pe deasupra, n-am găsit asupra lui nici un act... Singura noastră preocupare era să-l operăm și să-l trimitem cât mai repede la eșalonul superior... Și mare noroc
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
n-am găsit asupra lui nici un act... Singura noastră preocupare era să-l operăm și să-l trimitem cât mai repede la eșalonul superior... Și mare noroc am avut! După douăzeci de minute, nu ar mai fi fost posibilă evacuarea răniților... Eram deja În mâinile rușilor și nu știu ce s-ar fi Întâmplat cu ei... Rușii nu-și complicau existența cu niște răniți! Nu luau ei grupuri mici de prizonieri inamici, d-apoi niște răniți, dintre care unul aproape muribund!... Așa că... ― Abia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la eșalonul superior... Și mare noroc am avut! După douăzeci de minute, nu ar mai fi fost posibilă evacuarea răniților... Eram deja În mâinile rușilor și nu știu ce s-ar fi Întâmplat cu ei... Rușii nu-și complicau existența cu niște răniți! Nu luau ei grupuri mici de prizonieri inamici, d-apoi niște răniți, dintre care unul aproape muribund!... Așa că... ― Abia acum Îmi dau seama ce au Însemnat pentru mine profesorul Zenit și dragul meu coleg de bancă! Spuneți și voi, cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ar mai fi fost posibilă evacuarea răniților... Eram deja În mâinile rușilor și nu știu ce s-ar fi Întâmplat cu ei... Rușii nu-și complicau existența cu niște răniți! Nu luau ei grupuri mici de prizonieri inamici, d-apoi niște răniți, dintre care unul aproape muribund!... Așa că... ― Abia acum Îmi dau seama ce au Însemnat pentru mine profesorul Zenit și dragul meu coleg de bancă! Spuneți și voi, cum poți să mulțumești unor oameni care au avut În mâinile lor viața
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ruși și dus În... Siberia! Iar feciorul lui, profesorul, a făcut patru ani de război, dus tot de ruși până În munții Tatra. Și să știi că acest om - profesorul - are mâini de aur! Acolo, pe front, fără să știe că rănitul de pe masa de operație este fostul său coleg de bancă din școala primară, l-a salvat de la moarte! Iată-mă-s!!! Și Îți atrag atenția că acolo la școala voastră de securitate nu v-a Învățat cum se vorbește cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
alte necazuri, pentru că, în timpul unei ascensiuni în Bucegi, Tase alunecă și se prăbuși peste un perete stâncos, alegându-se cu un picior rupt, plus sperietura și panica. Reveniți cu chiu și vai în tabără, avură multă bătaie de cap cu rănitul, care fu luat, după multe ore de așteptare, cu ambulanța și dus la spital, dar mai ales avură de furcă cu un ofițer de miliție, foarte suspicios și la fel de stupid, care îi interogă toată noaptea, tratându-i ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
repetam controlul minuțios și zguduitor al chipurilor suferinzilor. Era sarcina mea să îi identific și să fac scrisori pentru ai lor, însă eu nu căutam decât chipul lui. Eram obsedată de gândul că este foarte posibil să îl găsesc printre răniți. Mutilat, estropiat, îl doream oricum, numai să îl știu în viață. Dar în locul lui veneau știri tot mai rele de pe front. Nemții dădeau înapoi, zeci de mii de ostași români căzuți la datorie. Bătăliile de la Odesa, de la Cahul, ecoul marii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
doream oricum, numai să îl știu în viață. Dar în locul lui veneau știri tot mai rele de pe front. Nemții dădeau înapoi, zeci de mii de ostași români căzuți la datorie. Bătăliile de la Odesa, de la Cahul, ecoul marii bătălii de la Stalingrad... Răniți, tot mai mulți răniți, nemți și români de-a valma. Apoi o tăcere de moarte de câteva zile după care am auzit cuvântul "armistițiu", care nu aducea cu el bucuria pe care ar fi trebuit s-o aducă pacea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îl știu în viață. Dar în locul lui veneau știri tot mai rele de pe front. Nemții dădeau înapoi, zeci de mii de ostași români căzuți la datorie. Bătăliile de la Odesa, de la Cahul, ecoul marii bătălii de la Stalingrad... Răniți, tot mai mulți răniți, nemți și români de-a valma. Apoi o tăcere de moarte de câteva zile după care am auzit cuvântul "armistițiu", care nu aducea cu el bucuria pe care ar fi trebuit s-o aducă pacea mult dorită. Armata Română, obosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
habar n-am de notele muzicale, motiv pentru care, fără ranchiună, mi-a și zis: "Dac-ai cunoaște și notele muzicale, om ar ieși din tine; așa, riști să rămâi un urechist talentat". În ora următoare, probabil că orgoliul meu rănit a ridicat toate barierele cenzurii, fără să mă anunțe, și, din această cauză, spontan, ca și cum aș fi fost în fața corului negreselor de la biserica din satul bunicilor, l-am corectat pe ferentaristul muzician care încerca să descifreze o partitură. Am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un amic, s-a căsătorit cu el în salonul verde (cum altfel?) al unui celebru hotel. Precedentul fiind creat, poți să te însori și tu cu șapca mea, Mărite Majed Al-Ahmad... Dar nu așa trebuie privită problema, mi-a spus rănitul Majed, că, dacă n-ai fi fost căsătorită, erai prima dintre soțiile mele, că... Dar, Prealuminate, am să-l caut pe Z, ilustrul meu fost soț, am să-l pun la zid, am să-l condamn la cazne pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a dat să mă lovească, dar nea Pitu era deja cu sfeșnicul în mână... Ieși afară, tu-ți Dumnezeii mă-tii de viperă spurcată... Eu, supus: Dacă ies, urlu pe casa scărilor și în fața blocului". Tăcere și iar tăcere. Pălăriosul rănit cercetează pantalonii cu urme de colț. Merge la baie. Se întoarce. Îmi comunică rezultatul: "Dumnezeii mă-tii de viperă!" Mama tace. Eu simt nevoia să fiu politicos, intru în dialog: Mă apuc de urlat..." Tace. Își pipăie pulpa piciorului, cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
teleporta, în curând. Dar zidurile, zidurile de sentimente ofilite greu pot fi dărâmate. Și dacă dărâmi zidurile dintre doi oameni, ce se întâmplă? O să ai parte de spectacolul a două ruine care încearcă să scuture de pe ele praful unor amintiri rănite. Atât. Peste o mie de ani, cu tehnologia ultramodernă, după toate mărturiile care vor fi găsite prin bibliotecile timpului, pe ruinele din Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole aidoma celui din antichitate. Dacă ar învia, Pericle s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
par incolori De o frumusețe uimitoare Sunt, și par nemuritori. Amant cu Luna, fiul ei, Liber ca haosul nebun, E împietrit și șade sus Nemișcat, cu patimă nebună. Însă sub culoarea veșnic admirată De ochi neimportanți, Mai falnic decât lebăda rănită, Cu inima departe de iubire Se pare că-i cu lacăt ferecată Inima, și el e stăpânul proprii lumi" ( Izolat) Tot din acea zi țin minte figura unui copil ce se uită la mine nevinovat și îmi zâmbi. Atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nu sunt mai prejos. Ne jucăm unul cu celălalt. Fiecare cu viața lui, treaba lui. Și totuși împreună. Într-o zi, în parc: Vrei să rămân? întreabă. Da. Sigur? Da. Însă iată că, privindu-mă, își dă seama: Mânios și rănit ca niciodată, cu sufletul îndurerat, izbește în copac. N-aveam să aflu, nu? întreabă pentru el. Când trage aer în piept, spune: Va trebui să accepți să te ajut măcar cu bani. Și pleacă, neuitându-se în urmă. Atunci, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai tare. Probabil fusese lovit de vreo mașină. L-a luat și l-a dus acasă așezându-l pe o pătură veche și dându-i să mănânce. —N-ai ajuns la școală? Se îngrijorează mamă-sa. — Am găsit un cățel rănit și l-am adus la noi. —Lasă-l naibii Leni, du-te la școală că ai teză! — Să nu-l alungi, mamă! Până a ajuns ea, profesoara de matematică dăduse subiectele. Nu voia nici s-o mai primească la oră
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
brațe. Sosise și Alexandru. —Ce-i cu potaia aia? Ce potaie, tată, uite ce drăguțel este! — Nu-mi trebuie câini în casă. Dacă îmi trebuia îmi cumpăram. Nu vrei să-l ținem? Nu! — Te rog, tată, e micuț săracu’ și rănit. E păcat să-l alungăm. Unde îl vei ține, Leni, în casă? — Acum, până se vindecă, apoi îi facem un coteț în curte. Îi facem? Tu-i faci. Îi fac, e hotărâtă Elena, bucuroasă că tatăl său nu s-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
l ia de-acasă ca să meargă la locul accidentului. În câteva minute sosește salvarea cu medicul internist, bun prieten cu Matei, însoțit de o asistentă. Ajungând la locul accidentului, văd nenorocirea. Cecilia era inconștientă, plină de sânge, Sebastian și Camelia răniți și ei. Între timp sosesc și cei de la poliție care fuseseră anunțați și care trebuiau să cerceteze cazul. Răniții sunt duși la spital, iar Cecilia, care era în situația cea mai gravă, în sala de operație. În acest răstimp, în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
finală, încât, într-o bună zi, își spuse sieși cu încântare, peste fire de mândru: „Acum, chiar că totul este desăvârșit și gata de pus în practică! Iar eu am în mine și curaj, și hotărâre. La treabă, deci, viteazule rănit!” După aceste gânduri nebunești, la foarte scurtă vreme, dânsul plecă spre locuința fetei în grabă mare. Orice clipă în plus era doar o pierdere zadarnică de timp prețios, lucru ce lui nu-i stătea deloc în fire. N-avea nici
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dur. Nu putea să sufere o astfel de impietate, ce o dovedea îndârjit tânărul în legătură cu speranțele ei. Ei bine, aceste speranțe, odată dezarmonizate de cele ale lui Osvald, acum deveniseră doar o umbră diformă în amintirea unei inimi de mamă rănite. O inimă arsă cu intenție de văpaia împotrivirii cuiva poate rezista ea, oare, îndelungă vreme, dovedind doar bravură și indiferență neclintite? Niciodată! Să-ți plăsmuiești fiul direct în seraiul oamenilor de vază ai lumii întregi, ca apoi să-l vezi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]