3,048 matches
-
dorul timpului ne-ajunge și se-așterne straniu nimb peste vreme, peste timp, amintirile dintâi le punem la căpătâi și din ele facem vise cu orizonturi închise, rupem timpul fără glas și-adunăm ce-a mai rămas și dacă ne răscolește, rămân toate o poveste, focul nostru nu s-a stins, deși iernile ne-au nins sau ne-au plouat verile răscolind poverile, focul arde doar mocnit vise ce s-au risipit... duminică, 16 iunie 2013 Referință Bibliografică: vise ce s-
VISE CE S-AU RISIPIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363648_a_364977]
-
ele facem vise cu orizonturi închise, rupem timpul fără glas și-adunăm ce-a mai rămas și dacă ne răscolește, rămân toate o poveste, focul nostru nu s-a stins, deși iernile ne-au nins sau ne-au plouat verile răscolind poverile, focul arde doar mocnit vise ce s-au risipit... duminică, 16 iunie 2013 Referință Bibliografică: vise ce s-au risipit / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 898, Anul III, 16 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
VISE CE S-AU RISIPIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363648_a_364977]
-
Afectiune > GÂND DE PRIMĂVARĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului GÂND DE PRIMĂVARĂ Nostalgic dansează prin ploaie primăvara Rebelă după toamna cu frunze ce cad, Undeva în colț de gând se răscolește vara Prin anotimpurile vieții cu aromă de brad. Se zvârcolesc gânduri sub dezgolirea frunții Topind viscolite troieni de amintiri, Pe poale, pe piscuri înverzesc munții, Sub pleoape înmuguresc vise-n priviri. Martie brodată-n tonuri de culori vii Zâmbește șiret
GÂND DE PRIMĂVARĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363717_a_365046]
-
Ce-ți înfloresc în primăvară Prin bluza-ți albă de muslin... Sub ochii - cer de stele plin. Dorindu-te... Te strig, te caut, dor de tine-mi este, Te simt, te-aud, dar nu-ți descopăr calea, Pornesc buimac să răscolesc și valea, Venind de sus, din munți semeți sub creste. Îți caut ochi să îmi alunge jalea Ce parcă-n piept adânc mă răscolește, Dar vocea ta senin m-ademenește Prin vag ecou ce-ți repeta chemarea. Îmbrățișări, săruturi curg
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
de tine-mi este, Te simt, te-aud, dar nu-ți descopăr calea, Pornesc buimac să răscolesc și valea, Venind de sus, din munți semeți sub creste. Îți caut ochi să îmi alunge jalea Ce parcă-n piept adânc mă răscolește, Dar vocea ta senin m-ademenește Prin vag ecou ce-ți repeta chemarea. Îmbrățișări, săruturi curg năvală, Sub noi cresc flori - grădină-nmiresmată, Ascuns izvor ne-ngână-n hârjoneală, Iar păsări trec în horă spiralată. Se trece zi și noapte
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
cu față preacurată cu părul ca un soare ce râde în primăveri cu buzele cireși ce-au înflorit mai ieri. Privind dorința crește, clocotitor și rece ... amăgitor prin vene îl scaldă o apă, rece și dorul iară crește, cumplit îl răscolește, se-ntunecă pe-o zare, pe-o luna, iară crește. Săruta acest pământ sub chip de flăcăiandru având părul ca noaptea, privirea ca o stea în față fetei stă drept, semeț și mândru cu zâmbetul de lună și fața fulg
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
plopi fără soț, dar eu Mai străeminesc ... De-aceea Cânt Femeia-Dumnezeu ... Am sfiala-mi dulce-acră A ce eminescuscriu Cu stihirea-mi cea mai sacră De când eminesc ce scriu ... Știu, de când mă știu, că suntu-i Doar un zvon slab, eminesc, Cel ce răscolind cuvântu-i I-l afân, i-l sap, i-l cresc, I-l cultiv, i-l ud, i-l apăr Pe pământ și în pământ, Să îmi fie-n veci luceafăr Și eu umbra-i, cum îi sânt ... Și de
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Îmi amintesc prima mea profesoară...de franceză, în clasa a II-a. Față de domnul învățător, un bărbat grizonat și voinic, de vocea căruia tremuram și-n somn, profa asta blondină, de la oraș, parfumată și cu fuste mini, era o încântare. Răscoleam tot satul, până în toamnă, târziu, ca să-i aducem flori proaspete, la fiecare oră. O iubeam toți, din tot sufletul și o pândeam când pleca cu vreo mașină de ocazie, ca să notăm numărul mașinii (în caz că pățește ceva). Mărturisesc sincer, că atâta
DASCĂLI ŞI DASCĂLI... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364670_a_365999]
-
merită oricât așteptarea.. dar vreau să simt prezența ta.. Frumoasă fată de pe terra, după cum și ești, după cum și inima-mi tânjește după tine... după cum te adoră ființa mea toată. Fusesem după tine, te-am căutat, dar cât ar trebui să răscolesc să te caut, sau urma trupului tău acolo unde ai stat, nebun aș fi, dar aș face colecție cu acele frunze, pământul pe care ai călcat.. Domnița toamnei este.. Definiție: acea persoană care captează toate gândurile altei persoane și fără
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă să-și primească ofranda. - Nu mai pot să aștept, nu mai rezist, iubitule, te rog să mă crezi că te doresc și că sunt de nerăbdătoare să mă pătrunzi, să-mi răscolești toată dorința de a te avea și de a scăpa de coșmarul care m-a cuprins, că nu voi putea alunga fierbințeala ce mi-a cuprins întregul corp. Te rog să mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
conducând cu pricepere masculinitatea bărbatului pe făgașul făgăduinței, umplu golul dureros, apăsându-și fesele până pătrunse adânc în tainița sa feminină în mare suferință. - Nu te abține, te vreau în întregime, vreau să te simt cât mai adânc, să-mi răscolești toată dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin cele mai necunoscute și tainice locuri ale feminității mele, vreau să răzbun lunile de așteptare, acum când am cea mai mare nevoie de dragoste și de mângâierea unui bărbat tânăr
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
aceste clipe minunate ale vieții de cuplu, încât de disperare era să comit poate greșeala vieții mele. - Despre ce vorbești? Nu te înțeleg? - Nu trebuie să mă înțelegi. Este ceva legat de hormonii mei prea mulți și neastâmpărați, ce-mi răscolesc continuu corpul, încât nu știu ce să mai fac. Acesta este temperamentul meu vulcanic. Am nevoie de o permanență sau cel puțin de o periodicitate cât mai stabilă ca timp al repetării eliminării dezastrului din organismul meu. Uneori mă devastează de-mi
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
ai sărutat așa cu nu am fost niciodată atât de plăcut sărutată. - Și încă nu ai gustat tot ce pot să-ți dăruiesc, frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
stele răzlețe a priponit zăvozii săi, Pe cer plutesc bucăți din colț de Lună sparte, Putem păși acum tăcut prin viață înapoi. O stea sinucigașă taie sfânta zare, Și raza ei de gheață în piept mi se răsfrânge O veste răscolește Marea Întristare Și o vremelnicie îmi fermentează-n sânge. E-o rană albăstrie limpede și rece, Când cade în țintirim din raftul zării o stea, Iar gândul mi-e rană pe drumul care trece Copilăria înspre clipa ce-o ademenea
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
despart de tine/ Niciodată, orice-ar fi...!”/. E atât de întremător acest legământ, dar nu o dată e tardiv, ori irealizabil...! Încât despărțirea a fost fără remediu, din grea nefericire, pentru Doina Spătaru. Apropiată sufletelor ascultătorilor, interpreta Doina Spătaru, întotdeauna a răscolit cu timbrul glasului ei, cu mesajele cântecelor sale, cu melodicitatea lor, simțirea minții și a alinat simțirea oricărei dureri. În fața cântecelor Doinei Spătaru, ascultătorul se preschimbă în propria fântână pentru izvorul sufletului. E o artistă ce îndeamnă să-i primim
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
moartea soțului, actorul Boris Olinescu, care locuia în blocul unde mergeam adesea la prietenul și colegul meu de la Radio, Emil Conta (nepotul marelui dirijor Iosif Conta), în prezent un apreciat regizor muzical în Germania. Fiind înainte de 1989, mass-media n-au răscolit durerea din inima Doinei, în schimb la moartea delicatei Mălina Olinescu, fiica sa, a fost asediată, încolțită, neavînd timp nici să-și șteargă lacrimile... Pierderea Mălinei a fost pentru Doina Spătaru înfruntarea cea mai grea cu izbiturile destinului. Cum s-
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
vreme, vei lăsa pe toate cele văzute, cerul și pământul, oameniiși lucrurile. Adu-ți aminte că ești nimic, cu trupul și cu sufletul, că puțin necaz te tulbură pe tine, puțină durere te arde pe tine, un cuvânt prost te răscolește pe tine. Deci, pentru ce nu te desparți tu puțin de viața aceasta? Eu îți spun ție că ești dator a te muta de aici, și, sus, înlăuntrul porților cerești, să-ți faci ție cort și, acolo, de-a pururi
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
2014 Toate Articolele Autorului SIMPLE PLĂCERI Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Pe ulițele pline cu noroi! Îmi este drag ogorul primăvara, Când brazda neagră iese la soare, Din pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Perlele din picături de ploaie, Diademe din fulgi de zăpadă, Cercei din boabe de struguri, Peste toate iubirea din muguri. Referință Bibliografică: SIMPLE PLĂCERI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul
SIMPLE PLĂCERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349562_a_350891]
-
prin ea cu gleznă udă, călătoare ce nu știe să-și mai pună somn pe gânduri și răbdare pe „curând”. și alerg pe cai de noapte ce frâng stele sub copite iar cu luna prinsă-n coamă intră-n ape răscolind cerul nopții frânt de șoapte, jarul umbrei ce-mi trimite bani de aur, să trec vamă și apoi să îl aprind... tu, din umbră, ieși în cale, frâul strângi și le dai pinteni, nu te-ascultă, sunt sălbatici, febra lor
GALOP DE ARMĂSARI STELARI de DAN NOREA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349558_a_350887]
-
în fața „unui monument” astfel, la taclale. Un „monument” viu și necunoscut și care chiar era, dar asta aveam să aflu mult mai târziu ... Ascundea în spate o istorie pe care vremurile i-au țintuit-o la zidul infamiei, i-o răscoliseră și tălmăciseră cum convenea liniei oficiale. Îi luase numele (sau renumele?) în acuzator și apărător la o adică, după cum dictau interesele „majore” ale patriei și „centrului său vital”. Nu ne-a spus nimic de consort. Și nu era fiteșcine. I-
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
referitoare la proiect. Ceva anume o tulburase, totuși. Era un ceva din privirea doamnei profesor, pe care aceasta nu reușise să-l ascundă. Era un soi de uimire amestecată cu durere, cu amărăciune. Era un tumult de sentimente renăscute și răscolite pe neașteptate, părând că-i izvorăsc de undeva, din adâncul sufletului, fiind blocate la nivelul retinei. „Ce o fi în sufletul acestei femei, oare? Nana Emanuela mi-a vorbit foarte frumos despre ea... O fi din cauza accidentului?” Nu realiză când
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității descătușează eul în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre dorul inefabilului zborul se poticnește în lutul cuvântului născător de furtuni răscolind vârstele istoriei, niciodată dreaptă, mereu retezâmd aripile ceasului lunecând spre veșnicie: „A ieșit istoria în stradă ca o nebună/ e noapte, oamenii latră la lună/ și câinii ascultă cântându-le în strună “. (Incident istoric, pag.71) În spiritual umoristic al
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic.Toposul acestor trăiri îl alcătuiesc termeni care emoționează și răscolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care străbat, ca un leitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugăciune”, ”Dumnezeu”, ”țară-mamă”, ”masă”, ”pâine”, ”vin”. Elementul de coeziune este iubirea, care dă poetei forța de a-și traduce gândurile, devenite poeme vibrante: “Să picure doar
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
acordat cuprinsului, este rezervat unor desene executate în tuș de către autoare. În loc de prefață, apare un,, Argument,, în care Sofia Vicoveanca spune; ,, Publicând aceste pagini, nărui toată intimitatea mea. Știu, știu că-mi omr tot trecutul, dar, în speranța că voi răscoli amintirea unor trăiri deosebite în memoria mea și sensibilitatea unor posibili cititori, m-am apucat de scris. Prefer să dau pe față senzațiile care mă stăpânesc, să le aștern pe hârtie, decât să mă las mistuită de ele... Dacă, Victor
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
o luptă acerbă. Cineva avusese ideea să facă rost de patru cutii de conserve în care turnase gaz și picioarele paturilor nu mai stăteau pe ciment ci în aceste încălțări ciudate, ploșnițele nemaiavând cum să treacă de ele. Au fost răscolite toate grămezile de gunoaie, s-a făcut o curățenie generală prin curtea șantierului, la bucătărie cota acesor cutii goale crescând dintr-odată. Au răsuflat oamenii ușurați l-au felicitat pe inovator, totul mirosea ca la o găzărie cu țevile sparte
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]