2,809 matches
-
este ziua în care se împărechează toate păsările și animalele”. Așadar, în această concepție, 24 februarie este o zi „calificată”, o zi cu „virtuți” aparte în cadrul ciclului anual, terestru și cosmic, sub aspectul sexualității și al iubirii, valențe care se răsfrâng în tot mediul terestru, la ființele din regnul animal dar și la ființele umane. Ne putem întreba dacă în general în societățile tradiționale zilele sărbătorilor nu erau stabilite pe baza unei anumite cunoașteri a legilor cosmice care guvernează și acționează
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
o lumină de intensități și nuanțe diferite dar inunda camera cu o muzică divină... Se bucurau ca niște copii și nu pregetau să-i prezinte Lucicăi și lui nea Petrică contribuția fiecăruia .. După ce au admirat îndelung frumusețea bradului ce se răsfrângea în întreaga casă, schimbându-i întreaga înfățișare, dar și în sufletele lor, au trecut la despachetarea cadourilor aduse de „Moș Crăciun” la poalele bradului. Exclamațiile de surpriză și mulțumire au fost necontenite dacă nu ar fi sfârșit în îmbrățișări și
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
azi pășești încetișor. Îmi răvășești, nostalgică, pribeagă, iatacul sufletului speriat și te așterni duios, idee dragă, ca un covor pe pat imaculat. O prietenă trăsnită și zăludă îmi ești acum, în nopțile pustii, dar încolțești ca iarba, verde, crudă, ecou răsfrânt în tâmple argintii. Dar te iubesc, nebuna mea idee, distantă, rece ori neliniștită, eu ție mă închin, frumoasă zee, tu ești rătăcitoarea mea ispită. Referință Bibliografică: Rătăcitoarea mea ispită... / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II
RĂTĂCITOAREA MEA ISPITĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358137_a_359466]
-
de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012. Când taina iubirii visează, cerurile își cer potop de tăceri. E scris în cartea vieții să îți fiu bună pavază. De pe înaltele culmi lovite de trăsnete, tunetele se răsfrâng în adâcimi, zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
în tainițe din care va alunga tot. Tot ce ... Citește mai mult Când taina iubirii visează,cerurile își cer potop de tăceri.E scris în cartea vieții să îți fiu bună pavază. De pe înaltele culmi lovite de trăsnete, tunetele se răsfrâng în adâcimi, zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
vechi căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc,dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă,cânt de preamărire Sunt psalmii tainici,smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe pământ! TE CĂUTAM, DOAMNE! Te căutam departe, în galaxii uitate Ca pe un extaz, un
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
un îndemn la alegerea unei Elite spiritual-creștine, călăuzitoare a multor generații spre un destin asumat mântuirii, un apel la conștiința harică ce se întrupează misiunii de mărturisitor și vocației de martir. Ecoul strigătului luptătorului, eroului și mărturisitorului Petru Baciu se răsfrânge asupra multor chemări de seamă, dar în mod expres și asupra Femeii. Dacă firescul bărbatului constă în <>, entuziasmul religios al Femeii se întrupează veșnicului << a fi!>>, săltându-și astfel frumusețea într-o Icoană a strălucirii. Numai frumusețea și sfințenia Femeilor
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
viziuni ale unui Timp oracular în care reînvie toate legendele. O altă poetă cunoscută, Maria Doina Leonte -este ilustrată de Ștefan Mario Grosu. Arderea de sine răzbate din fiecare poem, ca o flacără olimpică purtată de maratoniștii cuvintelor. Un chip răsfrânt în iubire - “flămândă și însetată / după colțul de rai”. Poeta scrie ca și cum ar oficia “într-o liturghie a cuvintelor / cu același potir / ne-am înfruptat din Cer / o secundă / cât Veșnicia / am zburat / pe aceeași aripă / frumusețe și durere / tu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
lumii la două: filosofia după Dumnezeul- om și filosofia după om”, adică filosofia Vieții și filosofia morții. În afara comuniunii, omul devine „infailibil”, îl micșorează pe Dumnezeu și se mărește pe sine, se „umanizează”. Doctrina umanismului se află în „infailibilitatea” omului răsfrânt în absurdul dilemei. Imperiul umanismului și-a fondat hegemonia pe o răsturnare a tuturor valorilor, făcând din dinastia sa o ereditate a panereziilor care au declașat pustiirea neamurilor. Acest fapt s-a petrecut în Apus, când creștinismul divino-uman al Bisericii
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
cine sunt ei, murdăreau limba românească. În acest sens, învățatul Alexandru D. Xenopol scria: „A atinge limba unui popor, este a i se distruge chiar temeiul său de a fi, a i se întuneca chipul cel original, cum universul se răsfrânge în icoana minței lui. Noi, românii, am dobândit prin dezvoltarea noastră istorică, o limbă de o frumusețe, de o energie și de o bogăție, pentru care am putea fi invidiați de alte popoare (...) Nici limba franceză, nici cea germană, nici
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
jurnalul unei zile. Obsesia deșertului, apărută la Editura Stef din Iași, în 2011, cu ilustrația grafică a lui Mihai Cătruna, o sublimare a durerii venind din fără-de-răspunsul unei iubiri. Repertoriul afectiv al nereciprocității sentimentului iubirii este dens, orchestrat cu finețe, răsfrânt în deșertul timpului și al celui sufletesc, în același timp primind solii reechilibrării timpului și sufletului; căci, spunea James Matthew Barrie, și “dragostea neîmpărtășită își are propriul ei curcubeu.” Imaginea ființei dominate “de spaimă și-ndoială” coexistă cu vestea ecloziunii
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
ei, Euharistia fiind prin aceasta un sacrament al împăcării , al iubirii și a unității profunde a oamenilor în Iisus Hristos, a mântuirii în El și prin El, așa după cum am mai spus în acest studiu. Unitatea creștină trebuie să se răsfrângă asupra lumii întregi, pentru ca să se pregătească în acest chip unitatea eshatologică pe care Sfânta Împărtășanie o prefigurează, Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Pindar, poetul grec născut aproape de Teba, la Kynoskephalai, a cărui creație a fost așezată cu noblețe pe aripile preromantismului german de către Hölderlin, creiona în admirabilele lui versuri așa: „Eu nu sunt sculptor ce-nalță statui/ Albe, pe socluri, ce pururi răsfrâng/ duhul tristeților și-al nemișcării.”. Artistul liric Nicolae Herlea a fost mai mult decât un simplu cioplitor, fie el și profesionist, în peretele rece al stâncii. El și-a risipit întregul destin într-o frumoasă înșiruire de metafore rare scoborâte
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
națiunii noastre,- organismul, din care trebuie să decurgă însușirile sufletului nostru, fiind neterminat tot așa ne aflăm și sufletește. Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct de vedere social. Și această primă trăsătură a istoriei și societății se răsfrânge foarte simțitor în sufletul nostru și în produsele lui. Toate felurile de activitate românească, știință, literatură, arta noastră, agricultură, industria și comerțul nostru poarta pecetea neisprăvitului. Activitatea noastră, sub toate înfățișările ei practice și teoretice, în toate ramurile, se găsește
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
și activității franceze poartă pecetea caracterului de isprăvit, al intraductibilului “fini”, “acheve”; la noi, toate roadele muncii noastre se înfățișează sub pecetea neștearsă, fatală a neisprăvitului. A doua trăsătură mai pronunțată și mai caracteristică a istoriei noastre , și care se răsfrânge foarte simțitor în natura sufletului nostru etnic, este pasivitatea, rezistenta defensivă, remnata, pasivă, supusă, înfrântă, lipsa de energie ofensivă, îndeosebi, istoria țărilor romane, din cele din urmă trei veacuri, cu prea rari abateri de la regulă, este o cheltuire de energie
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
flori, a unui portret, a fiecărui anotimp. Iarna când se arăta majestuos în alb; primăvara lunecând prin potecile pădurilor de brazi, vara ân toate chipurile - Dunărea dotezând bărci la mal, și toamna cu splendoarile ei de culoari coapte și parfumate, răsfrânte-n pietrele mănăstirilor din Bucovina . Aceasta era curgerea sufletului său prin lumina cutremurător de albastră a ochilor ce priveau uneori dincolo de Eminescu, de Nichita, de Noica sau Eliade, Iorga sau Panait Istrati. Nu i-a cerut ochiului prea mult să
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
atunci când nu spun adevărul, nu respectă pe cei care au avut încredere în ei și nu iau măsuri cu un înalt simț de dreptate. Responsabilitatea lor este mare pentru că, potrivit aceluiași Sfânt Vasile cel Mare, „răutățile celor care conduc se răsfrâng asupra vieții celor conduși”. Iubiți fii în Domnul, Sfântul Sinod se adresează în această perioadă tuturor, clerici și laici, conducători și conduși, oferind un mesaj de nădejde și optimism, curaj și credință. Prin urmare, îi cheamă pe toți să dobândească
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
Poeme > Pitoresc > ALENSIS DE NOBILIS - POEME ALESE Autor: Alensis De Nobilis Publicat în: Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului PLECARE E-o lavă de lumină în aer iar în mine Materie stelară aș vrea să se răsfrângă, Să se reverse calmul fântânilor prea pline, Să piară-ntâia lege născută în oglindă. Din galaxii pierdute un cântec mă străbate Și noaptea mă cuprinde într-un dintâi fior, Credeam mai înainte că-i doar singurătate, Dar stelele și timpul
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
I. - POEME ALESE, de Alensis De Nobilis, publicat în Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013. PLECARE E-o lavă de lumină în aer iar în mine Materie stelară aș vrea să se răsfrângă, Să se reverse calmul fântânilor prea pline, Să piară-ntâia lege născută în oglindă. Din galaxii pierdute un cântec mă străbate Și noaptea mă cuprinde într-un dintâi fior, Credeam mai înainte că-i doar singurătate, Dar stelele și timpul
ALENSIS DE NOBILIS [Corola-blog/BlogPost/359379_a_360708]
-
-n Univers. VECIE ȘI UITARE Când clipele în timp mă-nsumă Și cresc tăcerile în mine Mi-e sufletul ca o fântână ... Citește mai mult PLECAREE-o lavă de lumină în aer iar în mineMaterie stelară aș vrea să se răsfrângă,Să se reverse calmul fântânilor prea pline,Să piară-ntâia lege născută în oglindă.Din galaxii pierdute un cântec mă străbateși noaptea mă cuprinde într-un dintâi fior,Credeam mai înainte că-i doar singurătate,Dar stelele și timpul le
ALENSIS DE NOBILIS [Corola-blog/BlogPost/359379_a_360708]
-
astăzi, poartă amprentele tuturor celor dragi din familia mea... ! Datează din secolul optsprezece, poate chiar șaptesprezece. Au trecut de atunci trei secole, Doamne ! Atâtea emoții și sentimente, atâtea evenimente pe care le-au trăit strămoșii mei... Încărcătura aceasta benefică, se răsfrânge asupra ființei mele, ori de câte ori privesc icoanele, îngenunchez în fața lor și mă rog cu glas stins, dar țâșnit din inimă.” De fapt, legătura cu strămoșii se menține la Vavila Popovici prin cea care i-a dat viață. Narațiunea în sine se
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
unui om ; liniile mâinii sunt o replică, un fel de mănușă a lumii; iar în creierul nostru s-a adunat și rafinat tot ce e real, plus tot ce e cu putință... Începusem să înțeleg că frumusețea, urâțenia sufletului se răsfrâng în fizicul unui om, ca într-o oglindă. Și probabil că la tinerețe sufletul ne este frumos încă... Aflam din lecturi că bogăția lăuntrică a omului se poate citi în aspectul exterior: al gurii, al mâinii, al piciorului, chiar. Cineva
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
ca un cerșetor cu răni deschise, cerând tăcut pentru noi două încă un an, încă doi... Scaunul acela cunoscut, care îți mai păstra încă forma în țesătura lui alb-verzuie a început dintr-odată să fie mai viu decât frumusețea aceea răsfrântă în sălcii, în râu, în ierburi, în salcâmi. Mai viu decât paginile acelea de carte, țesute din cuvinte și lumină. Tot șuvoiul de frumusețe de afară și dinlăuntru se topea încet, devenea livid, nesemnificativ, în fața miracolului dezgolit înaintea ochilor: scaunul
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
formulă o putem exprima prin cuvintele unuia din personajele sale:”ceea ce pare imposibil e cel mai cu putință “. Atât în marile romane, cât și în nuvelistică, Dostoievski a arătat lupta dramatciă a diferitelor forțe sociale și felul cum ea se răsfrânge în conștiința oamenilor. Așa cu aprecia maxim Gorki-prin dramatismul puternic al situațiilor și conflictelor care stau la baza atât a romanelor cât și a nuvelisticii sale, prin complexitatea psihologică a personajelor, prin extraordinara forță de evocare și expresivitate în zugrăvirea
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului TĂCUTĂ ICOANĂ... Din buzele tale, trandafir, Să-ți răpesc roșul aprins, Spre bucuria albului crin, Alimentându-i dorul nestins. Vreau să simt aceeași înfiorare, Precum te uiți la un tablou, Care emană nuanțe de culoare, Răsfrânte de a luminii ecou. Te port în suflet tăcută icoană, Să reînvii nostalgii în amurg, Să păstrăm veșnic a iubirii taină, Să înceteze lacrimi ce curg. Inima mea să o simt neobosită, În mișcare, ca argintul viu, De iubire plină
TĂCUTĂ ICOANĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360646_a_361975]