927 matches
-
G., 1967, Concepts for social change, Institute for Applied Behavioral Science, Washington. Zlate, M., 2001, " Coaching-ul un tip eficient de intervenție organizațională", în Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 2, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., coord., 2001, Psihologia la răspântia mileniilor, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., 2004, Tratat de psihologie organizațional-managerială, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., 2004, Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Yukl, G., 1994, Leadership in organisation, ed. a III-a, Prentice Hall, New Jersey. ABSTRACT The present
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fără nici o abatere, ritualul zilnic al școlii. Clopoțelul școlii și clopotul bisericii erau reperele după care se organiza întreaga viață zilnică și săptămânală a satului. În perioadele în care satul Stâncășeni a funcționat și ca centru comunal, mai apărea pe la răspântiile ulițelor și "gornistul" primăriei care anunța deciziile mai importante ale țării sau hotărârile luate pe plan local. Și aceasta pentru că nu existau alte mijloace de informare: singurul telefon era cel de la primărie; primul radio a apărut în sat tot în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Harold Pinter debuta). E de remarcat că, la fel cum William Butler Yeats care l-a avut ca secretar literar pe Ezra Pound și a scris poezie chiar și după ce Eliot a publicat Tărâm Pustiu a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel de acest an deschide calea generației
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sudoarea și suferințele bunicilor și părinților, aici și-a șters mama lacrima, așteptându-l pe tata, aici tata s-antristat pentru suferințele mamei, ori amândoi pentru necazurile noastre. Aici am plâns pe cei duși și am închinat genunchiul și inima la răspântii, în drum spre Biserică. Aici ne-am întristat, aici ne-am bucurat. Aici ne-am jucat jocurile noastre cele de copii, „de-a uliu și puii, de-a poarca, de-a țaca, de-a Zâna- Florilor, de-a ascunsa, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
acest superior scriitor și profund gânditor, care a îmbogățit cultura românească cu prodigioasele sale daruri de poet, de dramaturg și de filosof, nu se poate vorbi, credem, decât cu dragoste și recunoștință. Un Lucian Blaga nu se găsește la toate răspântiile, atât de puține ale tinerei noastre culturi autohtone. Spirit pur, înalt și aristocratic aproape în tot ceea ce a scris cu excepția a trei drame din perioada freudistă, pe care a respins-o apoi cu puternice argumente filosofice. Lucian Blaga aduce în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sudoarea și suferințele bunicilor și părinților, aici și-a șters mama lacrima, așteptându-l pe tata, aici tata s-antristat pentru suferințele mamei, ori amândoi pentru necazurile noastre. Aici am plâns pe cei duși și am închinat genunchiul și inima la răspântii, în drum spre Biserică. Aici ne-am întristat, aici ne-am bucurat. Aici ne-am jucat jocurile noastre cele de copii, „de-a uliu și puii, de-a poarca, de-a țaca, de-a Zâna- Florilor, de-a ascunsa, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de o nuanțare pe măsură în proverbe, spiritul lor nu pare cu mult diferit de acela din Fiziologul medieval: "Cuvânt de lup. Lupul easte gadină rea și stricătoare și fură. Și, deaca nu află hrană, el mearge unde easte o răspântie și urlă acolo și stri[gă] mult. Și fac și ei rugă cătră Dumnedzău și dzic așea: "Doamne, tu ne-ai făcut și ne-ai lăsat să nu paștem iarbă, ce ne-ai dat mâncare să mâncăm". Și aude Dumnedzău
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezent―. Însă, văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare În conceptul de „nou―. Nou devine „cuvântul de ordine, un refuz violent al vechiului― (Compagnon 1998:13-43). Deși aflată la o răspântie ideologică , modernitatea nu avea conștiința a sumării unui rol istoric , doar căuta În prezent calitatea sa de prezent , nu avea Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Principatele Unite! Trăiască prințul Cuza! Trăiască Adunarea!” Iată ce consemnează ziarul „Românul” din 27 ianuarie 1859: „Nu se mai auzea în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie (...) singurul spectacol ce se vedea în toate ulițele, pe toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștiului. Frații noștri țărani (...) strigau acum din toată puterea energică a sufletului lor: să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau în brațele unora altora, fără deosebire de condiție ca și cum toți în general ar
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și împărțirea nu pot fi totale. Nu poți reface sau reconstitui părțile care, cu vreme în urmă, au alcătuit un întreg, după cum nu poți șterge contaminările dintre părți, urmele influențelor reciproce sau ale confluențelor. Altfel spus, după ce un creator de răspîntie precum Eminescu ne-a ștanțat ființa culturală și ne-a setat mentalul colectiv cu varii reflexe, după ce, creator de limbă fiind, ne-a înrîurit ireversibil sensibilitatea și relația noastră cu lumea, nu putem, orice am face, să dezlipim toate acestea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în privința unora dintre ele, de felul în care se pronunțase deja Mircea Eliade. Accentuează, în schimb, căci era la vreo 5-6 ani după raționamentele din Itinerariu spiritual, criza survenită în experiența trăită în comun cînd, prin luciditate și tragism, apar răspîntiile, apar opțiunile politice, iar generația, constata aparent detașat Vulcănescu, "se pulverizează în curente". De aici încolo începea misiunea tripla misiune a generației tinere, al cărei centru de greutate era protejarea unității politice a neamului, pentru că numai astfel putea prinde chip
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o istorie de-a dreptul cutremurătoare. Și asta pentru că au fost și sînt mai multe feluri de a-ți exprima naționalitatea (sau: românitatea, dacă vreți), începînd cu acel român de paradă de care vorbește Eminescu și pînă la românii de răspîntie, cei situați la marile răscruci ale spiritului uman. Pentru a relua un gînd din textele gazetarului, naționalitatea, cea autentică, desigur, ar trebui "să fie simțită cu inima, nu vorbită numai cu gura". De fapt nu afișată cu emfază, ostentativ, triumfalistic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu trebuie să părăsim marginea prăpastiei, de îndată ce destinul ne-a împins într-acolo162. Așa îl descoperim de altfel în Cartea Cărților, parcimonios e drept, acolo unde discursul biblic ne indică, printr-o căutare retorică dubitativă, rolul dacă nu de om de răspîntie, cel puțin de duhovnic al celui ce reformează lumea: Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? (1 Corinteni 1,20). Nu vom comenta fundalul atît de dens și tensionat al acestor interogații din Întîia epistolă a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care noțiunea a devenit, parțial, sinonimă cu aceea desemnată de intelectual. Cărturarul sau, mai nou, intelectualul, acestea sînt opțiunile deopotrivă epistemice și axiologice asupra rostului pe care l-ar fi avut un asemenea tip de personalitate, situată mai totdeauna la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității Cîte atribute însă nu au fost incluse într-un fel de zestre a intelectualului. Identificat cu gustul pentru abstracțiune și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite o creștere celulară orientată. Vacuola este comparabilă cu un stomac În măsura În care, conținând enzime digestive, ea degradează substraturile macromoleculare (sechestrare lizozomală) și le transformă În produși reutilizabili În procesele anabolice. Vacuola este o răspântie care primește substanțe mai mult sau mai puțin toxice, considerate „deșeuri”. Acest proces de eliminare prin Îndiguire internă se opune modului de excreție a celulelor animale, care evacuează deșeurile aruncându-le În mediul extern. Printre substanțele reținute În vacuolă se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
există un singur răspuns. Suntem ființe libere și ne dorim această libertate. Dar nu întotdeauna ne întrebuințăm libertatea cum ar trebui. Uneori în problemele noastre intervin și alții, așa cum și noi intervenim în ale altora. Adesea ne găsim la răspântie și ne vine greu să ne decidem asupra direcției în care să mergem. Alteori, ni se pare că totul s-a blocat în fața noastră și ne amenință disperarea. Ei bine, atunci, cerem o intervenție. O cerem unii de la alții
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iminenței unei crize a resurselor și criticau modelul economic bazat pe stimularea creșterii economice prin creșterea consumului. În acest sens merită să fie menționate rapoartele către Clubul de la Roma, cu titluri dintre cele mai semnificative, precum Limitele creșterii, Omenirea la răspântie sau Restructurarea ordinii internaționale. În ultimul dintre acestea începe deja să se vorbească despre eco-dezvoltare. În același timp, au loc și evoluții instituționale favorabile impunerii ideii de dezvoltare durabilă. În iunie 1972 a avut loc la Stockholm o Conferință a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
p. 97). Abia la termenul secularizării radicale, în urma naufragiului ființei, a dezastrului lumii care și-a pierdut astrul, mântuirea e posibilul însuși, împlinire a golului, răscumpărare în puritatea angelică a unui copil, "un copil abandonat în miezul celei mai vaste răspântii, sufletul" ( Fragmentele, 78, în op. cit., p. 119), așa cum apare deseori la Dan Damaschin. Acum el ia Totul în pază: "peisaj lăuntric după cutremur/ relief schimonosit, devastat/ prăbușiri în sine/ gemete fără ecou/ naufragiu în absența niciunui martor/ Dumnezeu pâlpâie fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
clintind zmeiește zidurile din temelii întru reașezarea lor - îi amenajase în ființă spații mult mai primitoare și promițătoare decât ar fi putut-o face singură, sau vreun altul oarecare. Adânc înăuntrul ei șerpuiau acum obscure culoare chemătoare și se insinuau răspântii. Între pulpele Marietei bifurcate relevant, roșu ca un ardei, Rică nu mai avea suflu cu care să-și trâmbițeze voia. Cu o aproximație grosolană, fața lui ar fi părut împurpurată de rușine și, împingând și mai departe efortul de imaginație
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
irelevanță, planul arhitectural al scăpărilor își are o rigoare a lui, centripetă. Cele mai inconturnabile edificări - desemnate ulterior ca destinale - se fac în felul omisiunii, prin care depărtarea adâncă e ademenită în intimitatea gestuală a proximității, cu-ale ei netrasate răspântii. Scăparea reprezintă în primul rând un efect de derelicție la nivelul atenției, ce ne permite să categorisim obstacolul ca străin. Întâmpinăm labirintic. Tot așa cum kairos, momentul oportun, evoluează pe sfera lui de nestatornică perfecțiune, pe nebăgate-n seamă și inconsecvent
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un fel de ariergardă, iar eu Îmi amintesc că, deși era În plină vară, aveam impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele și cârpe. Gospodarii ieșeau pe la răspântii și așteptau procesiunea, comentau, se bucurau. Mai târziu am aflat și de ce era atâta haz și atâta satisfacție: hoții erau dintr-un neam bine cunoscut pentru isprăvile sale, din capătul satului, dintr-o mahala (azi le-am zice clan), dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fraze ca aceasta: "Se pare că a venit timpul să spunem "lumea franceză" cum spuneam odinioară "lumea romană"". Caracterul pregnant al modelul francez face din Paris capitala intelectuală a Europei. Bulevardul care duce de la Porte Saint-Antoine la Porte Saint-Martin devine răspîntia eleganței și distracțiilor înaltei societăți. Se discută despre politică în cluburi, cafenele, dar mai ales în saloane, unde se elaborează și se răspîndesc ideile noi care își au izvorul în spiritul filosofic. Saloanele marchizei Lambert, ale Doamnei du Tencin sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vremea înfocatei catolice, Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun), a fost întotdeauna deschisă la flacăra credinței. Moldova cea catolică nu s-a lăsat înstăpânită decât de credința „Sărăcuțului” din Assisi și nu de marile imperii (Țarist și Otoman) la răspântia cărora era. Mihail Kogălniceanu în 1860 a avut două intervenții în Adunarea Legislativă, pentru acordarea unui credit de 12.000 lei din buget pentru înființarea Școlii Catolice de dascăli din Săbăoani (Proiectul catolic Liverotti). Maxima lui M. Kogălniceanu „Cine nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
jură-te că nu ai auzit niciun cuvânt despre păcatele străvechi ale acestei case ! Apoi, își amintește că Apolo a pedepsit-o să-i fie respinse prevestirile : A trebuit s-aud că mi se spune „haimanaua”, ca unei ghicitoare de răspântii, ca unei biete cerșetoare hămesite. Ea se resemnează cu lipsa de ecou a cuvintelor sale : De-mi dați sau nu crezare, mi-e totuna. Ceea ce trebuie se va-ntâmpla, iar tu, cuprins de milă, vei fi martor c-am profețit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
grea prin care avem cu toții de trecut : să privim înainte fără să ne fie scârbă. [...] Altfel rămânem până la moarte prizonieri între un prezent gol și un viitor imposibil (III, p. 106). Corul surprinde și ultima imagine a eroului alergând spre răspântia a trei drumuri unde apare un car în care se află un vizitiu și un bătrân. E scena asasinării lui Laios, așa cum o descria Iocasta în Oedip rege. În chip semnificativ, menționarea răscrucii unde a fost omorât regele Tebei constituie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]