3,632 matches
-
luna iunie, patru Premii „ Eminescu, ziaristul”, ca un semn al neuitării pentru ziua izgonirea eminentului ziarist - Mihai Eminescu ( 28 iunie 1883 ), din redacția Timpul, din București. A fost, de fapt, decesul profesional al lui Eminescu. Cele patru premii din 2014 răsplătesc personalități din rândul eminescofililor, unii dintre cei mai cunoscuți și importanți colecționari de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( IV ) [Corola-blog/BlogPost/93428_a_94720]
-
apreciere, de recunoștință și au punctat elemente fundamentale din viața, cariera și opera lor. Toți au apreciat efortul organizatoric și au mulțumit colegului lor, prof. Dr. Dumitru V Marin, cel care a făcut posibilă frumoasa întâmplare și toți au fost răsplătiți cu aplauze. Un moment de reculegere, regrete și frumoase cuvinte au fost rostite și pentru cei trecuți în neființă. Foștii elevi, ajunși mari personalități, în cea mai mare parte, a unei clase de excepție, oamenii care știu să să adreseze
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
Că am luptat cu sora mea și iată, am învins eu ! Apoi veni pe lume Gad ("noroc" înseamnă tâlcuit) Apoi născutu-s-a Așer, care înseamnă "fericit !" "Răsplătire"-Isahar, pe lume când a venit Leea pe genunchi a spus : "DUMNEZEU m-a răsplătit !" "Frumos Dar imi dădu DOMNU' ! (Leea cu recunoștință !) Că văzut-am 6 fii, cu Zabulon, ce-i "locuința". DOMNUL Și-a adus aminte în marea Să Bunătate Rahelei dându-i pe Dina : "judecată și dreptate !" Apoi veni pe lume Iosif
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți și diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
deșert “ și “ Răzbunarea gemenelor“ din ciclul de șapte romane “Insula Viscolului “. O surpriză plăcută, în cadrul acestui context, a fost când actorul Claudiu Pintican de la teatru Ararat din Baia Mare a susținut un impresionant recital poetic cu versurile poetei Titina Nica Țene, răsplătit cu vii aplauze, iar autoarea a vorbit, apoi, despre volumele sale. Și-au mai lansat cărți: Ioan Radu Văcărescu, Silviu Guga Virgil Șerbu Cisteianu, Victor Știr, Andrei Moldovan Sorin Lucaci, Ștefan Veșcari, În cadrul acestui moment un grup numeros de colidători
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383216_a_384545]
-
oameni ai subteranelor, cu ajutorul uneltelor primitive, încărcau vagonetele cu minereu, ce porneau de-a lungul galeriilor spre stațiile de suprafață. Acel material dislocat din stâncă, era privit cu sfințenie, ca rod al muncii normate, nădăjduind ca acea muncă să fie răsplătită cu salarii, cu care muncitorii să-și cumpere pâine caldă pentru copii lor. Privită astfel, munca minerului era o preocupare sfântă, întocmai ca cea a agricultorului, sau cea a oierului. A avut ocazia să se facă om bogat, descoperind un
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
sau față de țara aceasta și de Biserică strămoșeasca!... Se cuvine așadar, să-i aducem, si acum - la împlinirea a patru ani de strămutarea să la veșnicele lăcașuri, un prinos de cinstire și de recunoștință, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginita acolo, în lăcașurile Sale cele cerești, în lumina cea neinserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
că am să-i vin de hac! Dacă sunt văduvă - vezi bine - / Crede că-și bate joc de mine? Pe voi vă pune la pstramă / Că sunt sărmană? Dar n-ai teamă Că nu e faptă făptuită / Fără să fie răsplătită! Ce ticălos! Ce mangosit! / De-ai fi văzut cum mi-a rânjit, Cum cu măseaua mi-a făcut! / Dar oare ce o fi crezut? Nu-s eu precum el s-a gândit, / Căci peste garduri n-am sărit! Te-oi
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Nu se mai poate face nimic, fiindcă acesta niciodată nu mai revine asupra unei Ordonanțe. Și pentru că nimeni, în afara Actorului, nu s-a ridicat fățiș împotriva sa, mai toată suflarea Stațiunii speră, în sinea ei, că Dumnezeu, care nu prea răsplătește faptele bune, să le pedepsească, măcar o singură dată, pe cele rele... Cât despre dezmățata de Caravella, ce-ar mai fi de zis? Într-o bună zi, o vor goni, poate, cu mic, cu mare, până dincolo de hotarul Stațiunii. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
flacăra lămpii. O fixă Îndelung, În timp ce flăcările o mistuiau. În spate, i se păru că deslușește o prezență prietenoasă, care Îi scruta acțiunile. — Am procedat bine, părinte? — Da, răspunse vocea străveche care sălășluia În sufletul său. Dar nu vei fi răsplătit. Ai acoperit ochii tovarășilor tăi, le-ai vărsat ceară În urechi. Fiindcă, precum Ulise, vrei să fii singurul care știe. EPILOG 22 iunie, la primele sclipiri ale zorilor Dante se năpustise la drum lovind aprig din pinteni, istovindu-și calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
peste veacuri leagănul culturii europene. Și-a Întrerupt munca, lăsând neterminată această lucrare fundamentală, a părăsit și alte proiecte aflate În diferite stadii de realizare, a strâns laolaltă câțiva discipoli destoinici și a purces la treabă. Știa că va fi răsplătit regește, așa cum fusese și pentru perioada În care Îl inițiase pe Alexandru În cele dintâi taine ale lumii. Era mândru de elevul său, dar mai ales era bucuros că acesta depășise admirația juvenilă de odinioară pentru războinicii eroi ai Iliadei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe hârtie și să transmit prin viu grai gândurile pe care le am. Citind, îți îmbogățești sufletul și poți comunica mai ușor cu cei din jurul tău, cu cei dragi, cu cei necunoscuți. Drumul citirii unei cărți nu are sfârșit. Cartea răsplătește generos dragostea pe care i-o purtăm, ea instruiește chiar și fără să i-o ceri și, poate când nici nu dorești. Ea, fiind un prieten desăvârșit, am grijă să o tratez cu mult respect și înțelepciune, cu dragoste și
Cartea, un dar pentru toţi. In: ANTOLOGIE:poezie by Adriana Bârlogeanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_658]
-
acestora le aducea acum mulțumire în cuget și se gândea, în timp ce Cosette se apropia zâmbitoare, cu ochii ei negri, aprinși, că va trebuie să facă mult mai mult pe viitor, să muncească mai cu sârg, să fie mai activ, ca să răsplătească astfel încrederea pe care cei de-acasă o aveau în el. Episodul 56 COSETTE — Vino după mine! - îi șopti Cosette în slavonă, ajungând în dreptul lui. Cuprins de-ai iubirii calzi fiori, Broanteș o urmă supus, câinește. Pășind mărunțel, cu spor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că sînt mai tare m-au dus ca pe-o captură la căpetenia lor bravo ești curajos nimeni să nu se mai atingă de el e prietenul meu Paul Mormînt spaima Cărămidarilor și a Cociocului singurul om care mi-a răsplătit sincer și dezinteresat onoarea sînt caraghios cu fantomele astea cu eroii ăștia de filme proaste Nuți l-a pălmuit pe scenă după lăsarea cortinei juca la Ateneul Popular Într-o piesă despre naționalizare și el a Început să strănute ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tale, Într-un colț de bucătărie, a existat o doamnă Oprișan, grasă, bătrînă, vulgară, bîrfitoare, o femeie care seamănă cu toate mătușile, cu toate gospodinele, fără de care viața ar fi Îngrozitor de sterilă. „să exiști În oglinzi paralele, șansa de-a răsplăti două patrii deodată“ - toată ziua m-a urmărit acest vers. L-am găsit azi dimineață pe masa la care scrie Nino noaptea, Într-o totală singurătate. Mi-l imaginez cum se aruncă ațîțat și lacom asupra hîrtiei albe eliberînd lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
poezie, au În ele ceva fiziologic, sînt de fapt un fel de poluții, infime hemoragii conținînd În puțina lor substanță energii ascunse cutremurătoare care la prima vedere par netede și fără expresie - „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“, nu știu, nici nu vreau să aflu ce mecanism secret le-a declanșat, ce amintire sau ce presimțire și-a tremurat pentru o secundă imaginea pe retină ca să-și lepede apoi de bunăvoie forma reală topindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vis are vreo legătură cu ceea ce vreau să demonstrez. Îmi vine greu să selectez pentru că tocmai aceste detalii fulgurante, inconsistente, Îmi par infinit mai revelatoare decît marile evenimente din viața unui om. „Să exiști În oglinzi paralele / sanșa de-a răsplăti două patrii deodată“ - să fie această dorință expresia unei sciziuni a eului, o formă de schizoidie, necesitatea unei confirmări reale de existență paralelă În ființă și În neființă sau poate În planul biologicului irezistibila chemare de a fi bărbat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
semn că există, poezia nu mai reverberează În mine decît În forme logice, concrete, reale - impropriu mod de receptare pentru mesaje atît de derutante ca mersul Într-un labirint cu direcții infinite „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“ - și iată cum nu pot scapă de parazitul ironic care-mi gîdilă chiar acum cerul gurii - Omama ar fi replicat prompt: „cînd alergi după doi iepuri deodată nu te alegi cu niciunul“ sau „nici cal, nici măgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
plimbărilor cu cântec. Deja la a doua plimbare cu cântec am leșinat imediat ce am ieșit pe poartă. Iar la cea de a treia m-am dus de bunăvoie la bucătărie, considerând că era singura activitate prin care puteam să-i răsplătesc. Chit că aceste plimbări nu erau prea complicate. Trebuia să fim în uniforme de orfani, dar de fapt eram mereu în uniforme de orfani. Duminica dimineață, la ora opt și jumătate, sora Gizella se proțăpea în frunte și, în pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
e departe. M-am uitat pe hartă. Și atunci eu, nici nu știu cum s-a întâmplat, pentru că eu dau întotdeauna restul exact, mămica a dat mai mult înapoi. După cum a reieșit ulterior, cu preț de trei bilete mai mult. I-am răsplătit privirea cu vârf și îndesat. Dar domnul Urlich n-a plecat în ziua aceea, ci, când să închid casa, s-a postat din nou aici, în fața geamului, mi-a înapoiat frumos banii într-un plic, apoi m-a întrebat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de fapt o cutie gri cu ușile închise. M-am simțit înșelată și claustrată. A ridicat din sprâncene. —Bună întrebare. Să o pun în alt fel atunci. Vreau să îmi faci o favoare. Dacă accepți te asigur că vei fi răsplătită pe măsură, dar cu condiția să dai dovadă de discreție absolută. Vorbea ca un avocat. Un avocat corporatist, încercând să cumpere un martor care ar putea da o declarație incomodă. M-am rezemat de spătarul fotoliului. —Ei bine, atunci ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
înțelegerea? Prin ce delapidare blestemată și de la care zei și mai ales de ce, pentru ca acum să îl oprim pe acel nesăbuit care a fost în stare de un asemenea gest colosal și fie să-l dăm morții, fie să-l răsplătim, fiecare după cât ne va permite judecata în fața unui astfel de act fără precedent... Dar iată că, nepricepându-mă la nici un răspuns și neputând cuprinde cu mintea nici un adevăr, mă văd nevoit să mă dau bătut și să încremenesc în cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
lucru și simțeam atâta mulțumire și bucurie la auzul glasului meu curat, de parcă aș fi spus ceva nemaipomenit de inteligent Mik traversă camera ca să mă bată îngăduitor pe umăr. - Asta să i-o spui lui Mutu, îmi zise el. Și, răsplătindu-mă cu un zâmbet neplăcut, se apropie din nou de ușă, o deschise și ieși. 4 Acum nu mai e nimeni în cameră, iar eu mă apropii de cămin și mă așez în preajma lui. Stau lângă gaura neagră a căminului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
profesorul să-l aducă înapoi spre subiectul tratat în ora de clasă, nu reușea cu nici un chip. Odată ce găsise o rezolvare, nu mai era în stare să vadă o alta, chiar mai simplă. Deși nu primea nota maximă, era totuși răsplătit cu o notă bună, deoarece rezolvase problema dar profesorul nu era mulțumit deloc. Îi reproșa tot timpul că se scarpină cu piciorul la ureche, însă Cristi ridica inocent din umeri: "Și ce-i cu asta? Important este că am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să se bazeze pe omul său de încredere, trebuia să îl plătească corespunzător și o făcea din plin. Ce-i drept, îi și cerea o mulțime de lucruri și nu dintre cele mai ortodoxe, însă nu uita niciodată să-l răsplătească. Partea proastă era că, în ultima vreme, nu o prea nimerise cu afacerile. Boris observase că, alergând disperat după bani, Vlad începuse să facă greșeli. Bunăoară, treaba asta cu aurul, la prima vedere nu părea o afacere proastă, găsiseră ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]