113,996 matches
-
relația dintre individ și una din instituțiile-pivot ale societății? Ce pondere au mediile de informare în formarea individuală? Cum sunt formate abilitățile sociale? Ce cariere deschide în mod direct școala, la fiecare nivel al său? Ce autoritate au astăzi profesorii? Răspunsurile la asemenea întrebări ar putea schița portretul semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
mai mult rodul supozițiilor sau al fanteziei sale? Amintiri ale celor care-l cunoșteau de-aproape - oameni politici, colegi de la universitate sau mărturia unui asiduu colaborator la ,Cuvântul" (ziarul lui Nae Ionescu) cum a fost Mihail Sebastian pot oferi un răspuns edificator: La 4 noiembrie același an, Const. Argetoianu nota, astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae Ionescu de la nemți. în cursul conversației pe care am avut-o ieri, Nae a protestat
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
și mergeam pe șoseaua care răspunde la monumentul aviatorilor. La un moment dat simt că se oprește lângă mine, la marginea trotuarului, o mașină și o voce cunoscută mă întreabă: , Unde mergi, domnule profesor?" Mă uit: era Nae Ionescu; la răspunsul meu că mă duc în oraș, mă poftește în mașină. Era un Mercedes, o splendoare de mașină sport, deschisă, de două locuri, căptușită cu piele roșie, strălucind de frumusețe. ŤFrumoasă mașină - îi spun eu - e a dumitale? Da, e a
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
care se pune în Europa Occidentală în clipa de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i asimila pe non-europeni - e din ce în ce mai limpede că sunt neasimilabili. Marea sfidare a următorilor ani s-ar putea să rezulte din răspunsul la o întrebare frisonantă: Cine pe cine asimilează, de fapt?
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
fără telespectatori... l Andreea Esca, la ,Știrile Pro Tv", către un reporter, după atentatul de la Londra: 1. - Crezi că londonezii sunt speriați? 2. - Crezi că le va fi frică să urce în autobuz? Întrebări la care, se pare că adevăratele răspunsuri au fost date în plic... l Observator (Antena 1), în ziua de 13.07. Reportera către un sinistrat, aflat în apă până la genunchi: - A plouat mult la dumneavoastră? Alt răspuns în plic... l La Realitatea Tv, În ziua de 15
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
urce în autobuz? Întrebări la care, se pare că adevăratele răspunsuri au fost date în plic... l Observator (Antena 1), în ziua de 13.07. Reportera către un sinistrat, aflat în apă până la genunchi: - A plouat mult la dumneavoastră? Alt răspuns în plic... l La Realitatea Tv, În ziua de 15.07.2005, într-un chenar din josul micului ecran scria: ,Între bilanțuri și potoape". Atât de puternic era moderată emisiunea de către Mihai Tatulici, încât nu s-a observat că pluralul
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
trecut prin experiența comunistă (cehii, de exemplu, care se declară atei în proporție de 60%), românii și-au mărturisit credința și încrederea în Biserică (inclusiv în slujitorii ei). Întrebarea care se pune este în ce măsură Biserica de azi mai poate oferi răspunsuri omului confruntat cu angoasele (post)modernității? Se poate adapta limbajul teologic la ,temele" zilei astfel încît să ofere sprijin moral unor oameni care riscă să nu mai înțeleagă nimic din sistemul de valori al timpului în care trăiesc? Comunică efectiv
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
alte prilejuri, că au fiecare o personalitate bine definită și o expresie calitativă fără echivoc, am putea bănui, într-adevăr, că demersul lor e întruchiparea unui impas, imaginea virtuoză a unei crize. Dar o asemenea concluzie nu are premise consistente, răspunsul trebuie căutat realmente în altă parte. S-ar putea desigur să greșesc și să fiu victima unui proces simpatetic născut de imaginea preconcepută pe care o am despre expozanți; respectul nu e întotdeauna cel mai bun sfătuitor! Și totuși am
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
sau de situare. Chiar dacă undeva o eroare, una de concepție, ar exista - și chiar dacă sunt înclinat să cred că ea există (urmează abia a se cerceta) - această eroare n-ar face decât să îngroașe contururile problemei care și-a căutat răspunsul, ajutându-ne astfel să deslușim mai limpede impulsurile ce o activează. Căci nu despre o orientare și nici despre o situare e vorba, ci despre încercarea de a sili niște contradicții ascunse să iasă la lumină, pentru a-și trăda
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
evreilor în secolul XX, Virgil Duda nu cade pradă resentimentelor. El încearcă să înțeleagă motivația unor fapte inexplicabile prin raportare la ceea ce ar trebui să fie comportamentul general uman. Atunci cînd instrumentele gazetarului nu îl mai ajută pentru a oferi răspunsuri la unele întrebări, nu ezită să se întoarcă la intuițiile prozatorului. Extrem de interesant este, din acest punct de vedere, articolul dedicat lui Bruno Schultz. Scriitor polonez de origine evreiască din perioada interbelică (comparat adesea cu Franz Kafka), Bruno Schultz a
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel Proust: Nevoia de a fi iubit și, ca să fiu mai precis, nevoia de a fi mângâiat și răsfățat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Marius Chivu: La fiecare altceva. Andrei Manolescu: Chiar prietenia. Cezar Paul-Bădescu: Absența (!? - n.Cronicar) 5.Principalul meu defect. Andrei Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Dan Goanță: Nu înțeleg de ce lumea nu se comportă după principiile mele. 6.Îndeletnicirea mea preferată. Răspunsul ,Cititul" a apărut, singur-singurel la: Magdalena Boiangiu, Al. Călinescu, Andrei Gorzo, Dan C. Mihăilescu. Nimeni n-a avut curajul să răspundă, ca Proust: Aimer. 7.Fericirea pe care mi-o visez. Dan Stanciu: Nu aș numi-o. Iaromira Popovici: Nemurirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
dificultate au fost puși vorbitorii limbii române, pentru care orice alegere era destul de dificilă: adaptarea fiind neadmisă și interpretată ca semn de incultură, neadaptarea fiind supărătoare. Dată fiind frecvența cuvîntului, înlocuirea sa prin perifraze e adesea imposibilă sau, oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
și într-un model de rigoare morală și de solidaritate profesională, cum reușește să adune în jurul ei oameni atît de diferiți și de unde îi vine energia de a lupta cu impostura și cu veleitarismul, iată cîteva întrebări de al căror răspuns poate depinde însăși diagnosticarea disfuncțiilor vieții noastre publice de astăzi și chiar primul pas către tratament. Obstinația de a scoate o publicație în zece exemplare, analiza unor probleme grave care viciază timpul în care trăim, identificarea subtilă a oazelor de
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
în cînd, îl fecundează și îi organizează tacit formele de comunicare, dacă este stăpînul deplin și lucid al lumii pe care tocmai o dezvăluie sau, dimpotrivă, este un simplu locuitor al acesteia, fatalmente integrat într-un mecanism infailibil. Variantele de răspuns le oferă însăși evoluția picturii Paulei Ribariu din ultimile două decenii, așa cum a fost ea oferită prin expozițiile semnificative din acest interval. Față de momentele sale anterioare, pictura din ultimii ani a Paulei Ribariu a suferit cîteva importante modificări, înlăuntrul evidentei
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
cu totul întîmplătoare. De altfel, revenind la acel regnum puerile, foarte potrivit cu personajele lui Nedelciu, una din nemulțumirile copiilor, pînă se obișnuiesc, este că rudele nu ți le alegi. Ei, nu... A doua întrebare, așteptînd încă și mai puțin un răspuns, ar putea să privească intrarea unei generații care s-a născut la cîțiva ani după ce se făcuse ,pace" în neamul celor care și-au trăit tinerețea prin '30 și ceva. Se credeau ei, urmașii acelora întru pătimire, veteranii, chiar tineri
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
pot să înțeleagă ce e literatura, ce e satira sau ironia. Budai-Deleanu mimează cu umor practica cenaclului literar. Notele cu caracter paratextual, ,asumate" de semnatari fictivi, nu au corespondență perfectă în literatura europeană, deși sistemul notelor era larg folosit, ca răspuns preventiv dat criticilor ulterioare. }iganiada, în a doua ei variantă, cea de la 1812, pagină cu pagină, este supusă criticii unui auditoriu. Sunt semne numeroase că ei nu citesc sextinele de mai sus, le ascultă (,I-auzi ce spune poeticul..."). Asta
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Alex. Ștefănescu (urmare din numărul trecut) Sărim peste cinci ani și ajungem în 1957, ca să constatăm că mașinăria anchetelor de Anul Nou funcționează la fel. În Gazeta literară din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți lucra în 1957? Eugen Barbu: ,În primele luni ale anului 1957 va apare șsic!ț la ESPLA "Groapa". După aceasta, tot ESPLA va scoate de sub tipar volumul ŤPatriať. Editura Tineretului îmi va
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
vedere al partidului comunist? El nu ,cântă" nimic. Nu proslăvește clasa muncitoare, nu salută cu anticipație, ca un vizionar, ,zorii roșii". Doar ironizează, doar persiflează, doar satirizează. Se pune însă întrebarea pe cine anume incriminează el cu râsul lui caustic. Răspunsul la această întrebare este soluția problemei ,reconsiderării" sale. Caragiale îi critică pe reprezentanții burghezo-moșierimii, pe dușmanii muncitorilor și țăranilor! El nu se amuză pe seama lui Mitică, ci pe seama stilului de viață burghez, el vede o comedie nu în parada formelor
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
jumătate de secol (1940-1990), separat de literatura din România. Două state cu populație românească înseamnă două națiuni și, deci, două literaturi naționale? E o întrebare la care nu îmi propun să răspund acum, pentru că nu e chiar așa ușor de răspuns. Basarabia față de România nu e același lucru ca Austria față de Germania sau ca Belgia franceză față de Franța. Cert e că, totuși, există o literatură basarabeană, cu semne distinctive, susținută de o critică basarabeană, preocupată de ierarhia internă a valorilor, de
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
pe loc, în dar, câteva numere recente, bănuind că nu ne citește pentru că nu are cu ce să cumpere publicația... Când termină, să lase cu încredere foile pe colțul biroului, și să revină peste o săptămână, când va căpăta un răspuns... l Peste încă un ceas, când ședința s-a terminat și în birouri au revenit redactorii, tânăra încă nu terminase de scris. Parcă nu s-ar fi dat dusă. Sau pierduse noțiunea timpului. Sau era, în secret, timorată și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
casă - clipește sosia În flacăra lumînării - roiesc fluturi de noapte 1966 Visele de dragoste ale lui Apollinaire Rînduri scrise pe bucăți de carton soios pe foi de calendar pe-o pagină din Mercure de France brigadierul detașamentului 38 artilerie așteaptă răspunsuri în desișul pădurii în ziua de anul nou 1915 în trenul între Nisa și Marsilia imensitatea albastră a mării și lumina plină a dimineții întîlnirea pe fundalul războiului ploii deznădejdii el îi face un inel din belciugul de aramă al
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
1990, dar, cu siguranță, părerile sale nu aveau menirea să-i bucure pe angajații acestora. Întrebat de Gabriela Adameșteanu dacă serviciile secrete românești nu ar fi putut organiza singure - fără ajutorul KGB - debarcarea lui Nicolae Ceaușescu, profesorul american oferă un răspuns sarcastic: , Prostia Securității române este epocală și de o profunzime nemaivăzută" (p. 43). Tot în acest interviu apare și controversatul refuz de a se întoarce în România pentru a-și vizita mama bătrână, fragment reprodus și comentat și în cartea
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
că el scrisese cu ani înainte: Eu cred că veșnicia s-a născut la sat". Partea metafizică a lirismului blagian e vizibilă și în poezia sa de dragoste. În ,Noapte la mare", pasiunea carnală (Murmură dor de pereche. / Patima cere răspuns.) este închisă în gravitatea reflecțiilor despre ființa umană în timp, asupra culpabilității (Capăt al osiei lumii / rogu-te, nu osândi!) de a se lăsa răpit de exigențele terestre (Sunt doar metalul în febră, / magmă terestră, nu stea) - totul scăldat într-
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]