800 matches
-
aceste mistere purtau pe cap această bentiță ca simbol al poporului zămislit de Creator prin neamul arimaspilor, la fel cum se vede la Zamolxe și la martirizatul get Ili de către șleahta de rabini turbați din Ierusalim. Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de călătorie pentru o anumită perioadă de timp (p 106). În timpul acestei mișcări, cetățenii din Parma i-au oferit fratelui Gerard conducerea totală a orașului, pentru ca el să le fie guvernator și să-i împace pe toți cei care se războiau între ei. A făcut întocmai, fiindcă mulți care erau în dușmănie au fost aduși la concordie (p. 106). Când mă gândesc la fratele Gerard din Modena, îmi amintesc mereu de acel verset din Ecleziast: Mai bine un om cu o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie inimile și, în fine, pentru că ei sînt cel mai aproape de germani, care locuiesc dincolo de Rin, cu care se războiesc continuu; acesta este de altfel motivul pentru care și helveții îi depășesc în curaj pe ceilalți gali: ei se luptă cu germanii aproape zilnic, fie pentru a nu-i lăsa pe teritoriul lor, fie că se luptă pe teritoriul celorlalți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
patruzeci de ani! Patruzeci de ani de neîntreruptă vînătoare a balenei! Patruzeci de ani de lipsuri, de primejdii, de furtuni! Patruzeci de ani pe marea necruțătoare! Sunt patruzeci de ani de cînd Ahab a părăsit pămîntul pașnic, pentru a se război cu grozăviile din adîncuri! Da, da, Starbuck, din acești patruzeci de ani, n-am petrecut nici trei pe uscat. Cînd mă gîndesc la viața pe care-am dus-o, la singurătatea dezolantă în care am trăit, închis ca într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tot în teatru și pentru teatru. Siguranța și seninătatea cu care este gratulat de experiență și vârstă nu-i sunt totuși de folos. Nu-l împiedică din când în când să irumpă la fel ca în anii tineri, să se războiască pentru idei, indiferent de domeniul de unde vin, demonstrând că artistul înnăscut nu îmbătrânește și mai ales nu se cumințește niciodată. Mulți ne-am întrebat, în special aceia care i-am văzut spectacolele și apreciat valoarea lor, cunoscându-i imensul potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca profesionist, ceea ce mă îngrijorează. Sunt atât de neliniștit, încât îmi pot constata neliniștea. Tânjesc să fiu mai bun.... Mă bucur pentru o frântură de frază relațiile cu un om au devenit mai bune... Când eram mai tânăr credeam că războindu-mă sunt mai puternic. Acum am senzația că sunt mai puternic înțelegând. În ultimele spectacole nu mă preocupă acțiunea, ci consecințele, valoarea atitudinii, nu atitudinea ca atare. Sunt mereu tentat să renunț la ceea ce am făcut până acum, cu gândul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și înduplecat în cugetul lor să lepede sălbăticia purtărilor și să nu se mai închine zeilor părinților lor, ci să-L recunoască pe El și prin El să creadă în Tatăl. Odinioară închinându-se la idoli, elinii și barbarii se războiau între ei și erau cruzi cu cei de un neam și nu se afla cineva care să umble pe pământ, sau să străbată marea, fără să-și înarmeze mâna cu sulița, din pricina luptei neîmpăcate între ei. Toată viața lor o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și înarma mâinile cu sulițe, le întind la rugăciune; și peste tot, în loc de a se război între ei, se înarmează de acum împotriva diavolului și a dracilor, războindu-i pe aceștia cu fecioria și cu virtutea sufletului. Iată o dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și înarma mâinile cu sulițe, le întind la rugăciune; și peste tot, în loc de a se război între ei, se înarmează de acum împotriva diavolului și a dracilor, războindu-i pe aceștia cu fecioria și cu virtutea sufletului. Iată o dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dovadă a dumnezeirii Mântuitorului: ceea ce n-au putut învăța oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cezar Petrescu, în La Paradis General, prin vocea lui Ionel Florinel, un adevărat gourmet moldovean: „Suntem un popor eclectic și la această înțelepciune m-a dus bucătăria noastră de gust subțire, când m-a învățat că una e să te războiești cu ungurul, cu rusul, cu bulgarul, cu polonezul ori cu turcul și alta e să le anexezi, fără război, mâncărurile lor vrednice de luare aminte. Papricașul unguresc, ghiveciul sârbesc [turcesc, la origine, n.n.], mâncările cu unt și cu smântână poloneze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri în orice anotimp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
așteptarea atacului nocturn; un tigru siberian, În splendida-i hlamidă albă, tronează imperial, parcă convins de frumusețea-i exterioară și superioritatea puterii; câțiva zimbri tuciurii, cu coarne impunătoare, rumegă ierburile pe care tocmai le-a ingurgitat; doi căpriori gnu se războiesc izbindu-și cu putere coarnele pentru demarcarea supremației În fața unor june antilope ce pasc În apropiere; o girafă Își pendulează agale gâtul supraetajat prin aer În căutarea unor tinere vlăstare, iar printre picioarele o zebră vărgată nu prididește să mestece
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lor se retrag în tabăra opoziției. În felul acesta, se crede că V. Pl. înlesnește guvernelor îndeplinirea condiției de eficiență. În contrast, în unele țări sistemul RP a condus la formarea atîtor partide și alianțe care se confruntă și se războiesc în cadrul parlamentului, încît coalițiile majoritare se formează cu dificultate și sînt extrem de instabile. În consecință, eficiența în guvernare este mult redusă. Un exemplu des citat este cazul Italiei. Ceea ce ignoră adesea adepții sistemului V. Pl. este că în unele țări
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt cercetător care a analizat raportul dintre mase și propagandă a fost sociologul francez Gustave le Bon (Învățămintele psichologice din războiul european, traducere de Apud. Mioara Anton, Propagandă și război 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Deși studiile sale au fost realizate când cercetările de psihologie socială erau abia la început, el a avut meritul stabilirii principiilor de bază ale propagandei de război: dezinformarea, intoxicarea, manipularea, persuasiunea. O altă direcție în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unele texte e numit și „ființa cea veșnic blândă“, iar simbolul său astral era constelația Orion. Când Osiris ajunge rege terestru, el se ocupa de civilizația lumii învățându-i pe oameni cum să se alimenteze și „să nu se mai războiască între ei“, remarcă Diodor din Sicilia. Veghind la sănătatea oamenilor, Osiris îi învață să cultive plantele și să mănânce fructele. Tot Osiris a descoperit vița de vie și binefacerea strugurilor. El s-a făcut convingător prin cuvânt și recomandări. Secretarul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sexuale organizate de împărați și alți înalți demnitari. Artiștii, printre care, Petronius (?-66 d.H.), un arbitru al eleganței, Ovidius (43 î.H.-18 d.H.), Catullus (87-57 î.H.) se delectau în compania curtezanelor. Au fost și demnitari care s-au războit cu practicantele amorului liber, unul dintre ei fiind Cato Maior / cel Bătrân care, în calitate de consul (195 î.H.) și de cenzor (184 î.H.), a susținut vehement măsuri de persecutare și condamnare a desfrâului particular și public. Nu întâmplător Roma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cinematografie, a operat epurări, a decis persecuții ale oamenilor de cultură, a susținut distrugerea multor monumente de artă, cele care, prin semnificații, deviau de la învățătura lui Mao. Campania 100 de flori să înflorească și 100 de școli să se războiască a avut ca scop depistarea celor învinovățiți a fi de dreapta, contrarevoluționari, pentru a fi umiliți, marginalizați și eliminați. Mari creatori au fost eliminați din viața culturală a Chinei, numeroase monumente de cultură au fost distruse. Marile orientări filosofice și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marduk" cu cel de Assur. Assurxe "Assur" este declarat tatăl tuturor divinităților asiriene și hotărâtor al destinelor. Simbolul său este discul solar Înaripat. Mai târziu, Assur este reprezentat ca un arcaș războinic. Așadar, Assur Își urmează Îndeaproape poporul și se războiește alături de el. 9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați 1tc "9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați1" Ne aflăm Într-un moment potrivit pentru a discuta despre aceste ființe care sunt considerate, În teologia și practica religioasă mesopotamiană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în literatura română. Pentru a promova tezele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
separate și realpolitik. La Început, un motiv de optimism era opinia generală potrivit căreia Stalin nu avea nici un interes să provoace o confruntare. În iunie 1946, generalul Eisenhower le spunea președintelui Truman și Statului-Major Interarme: „Nu cred că Roșii vor război. Cu ce s-ar alege dintr-un conflict armat? Nu pot asimila mai mult decât au câștigat deja”. Într-un oarecare sens, Eisenhower avea dreptate: Stalin nu se pregătea de război cu SUA (deși concluzia care se putea trage de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ograda proprie. Aspectul cel mai remarcabil al scenei politice europene din anii ’50 nu erau Însă schimbările vizibile, ci schimbările invizibile. Surprinzător, În Europa de după război au reapărut state democratice autonome, care nu aveau nici mijloacele, nici intenția să se războiască și care erau conduse de oameni În vârstă al căror crez politic comun și tacit era „Fără experimente”. În ciuda așteptărilor generale, temperatura politică a Occidentului a părăsit zona incandescentă a ultimilor patruzeci de ani. Calamitățile trecutului recent fiind Încă vii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca într-o junglă spulberând și puținul rămas din bunul simț. Suntem guvernați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]