1,802 matches
-
și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel de subprefecți comunali. Multe se pot spune, măi Fanachi, despre vrednicia ostășească a răzeșilor fălcieni. În comună sunt mulți veterani din timpul războiului pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie, și 12 Dorobanți - Bârlad. Boierul Șipoteanu vedea în țăranul răzeș un element de elită, un titlu nobiliar românesc, păstrătorul bunurilor spirituale și al tradiției de neam. Casele răzeșilor din Șuletea cu două odăi și tindă, cu patru ferestre în față și ușă la mijloc - frumoase și curate, ivindu-se ca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie, și 12 Dorobanți - Bârlad. Boierul Șipoteanu vedea în țăranul răzeș un element de elită, un titlu nobiliar românesc, păstrătorul bunurilor spirituale și al tradiției de neam. Casele răzeșilor din Șuletea cu două odăi și tindă, cu patru ferestre în față și ușă la mijloc - frumoase și curate, ivindu-se ca niște pete albe prin verdeața copacilor deși. Femeile sunt frumoase și bune gospodine, nu se pomenește a se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și plăcut acest drum prin singurătatea și sălbăticiile lui. Ehei, măi Fanachi, cum o trecut vremea; e mult de-atunci. Toate ți se par ca și când n-ar fi fost niciodată. Fiindcă, am pomenit de Siliștioara, locul de baștină al Cantemireștilor, răzeși de neamul lor, nu pot să nu amintesc cât de puțin din viața lui Constantin-Vodă Cantemir. ...S-o născut pe la anul 1600, de la Mântuirea Lumii, din Teodor și Maria Cantemir, în satul ce se zicea Siliștenii, în Ținutul Fălciuiui, pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lu‟ Martie în 17 zile, au murit și Cantemir-Vodă, după ce au domnit opt ani și au fost îngropat în gropnița Bisericii Sf. Nicolae-Domnesc din Iași... apoi, i-au luat oasele la Sf. Mănăstire Bursuci. Iaca, măi Fanachi, aista o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
intim al lui Petru I și a desfășurat o rodnică activitate științifică. În 1714 a fost ales membru al Academiei din Berlin. El este cel mai de seamă gânditor și om de știință din cultura românească veche. footnote>, și ei răzeși de neam... da‟ să nu uit Râpili Cogălnicenilor di pi Kogâlnic... și, mai sânt, da‟ eu nu mai am țâniri di minti.“ Când bătrâna Zoița povestește despre satele răzășești trecute în uitare, ochii i se umezesc în tăcere... - Aproape, sânt
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de scânteie, Ochi căprui, lucind ca aștrii, Mi-ai făcut ochi dulci, femeie, Iar bărbatul tău...albaștri! Unui aviator Pe-acest tip simpatic, tonic, Evadat pe varii rute, Și când nu-i în supersonic, Îl găsești cu parașute... La hanul răzeșilor La vârsta când se trec cireșii Și floarea albă cade-n trup, Nu mă mai sperie răzeșii, Ci...ospătara-n minijup! Luciditate De teamă c-am s-o văd căzută (Nici vorbă nu e de sarcasm,) I-am cumpărat o parașută
IOAN ZAHARIA by IOAN ZAHARIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83935_a_85260]
-
Unui aviator Pe-acest tip simpatic, tonic, Evadat pe varii rute, Și când nu-i în supersonic, Îl găsești cu parașute... La hanul răzeșilor La vârsta când se trec cireșii Și floarea albă cade-n trup, Nu mă mai sperie răzeșii, Ci...ospătara-n minijup! Luciditate De teamă c-am s-o văd căzută (Nici vorbă nu e de sarcasm,) I-am cumpărat o parașută, Deși-s suspect de pleonasm. Uneia Femeia asta-i un satrap Constrâns în minifuste; Eu, în vederile
IOAN ZAHARIA by IOAN ZAHARIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83935_a_85260]
-
au apărut asociații libere cooperatiste înainte ca țăranul român să devină liber. Până la votarea legii care a condus la înfăptuirea reformei agrare în țara noastră, la 14 august 1864, nu se putea vorbi de o proprietate țărănească, deoarece țăranii, în afara răzeșilor și moșnenilor, nu aveau drept de proprietate nici asupra pământului și nici chiar a locului unde își aveau construite locuințele. În legătură cu acest fapt istoric, M. Kogălniceanu, cel care a întocmit proiectul de lege, scria: "Actul săvârșit în ziua de 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din perioada interbelică. Titlurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nici măcar nu se mai aude de ei. — Cred și eu! răspunse imediat prințul. Acum, în afară de mine, nici nu mai există vreun prinț Mâșkin; cred că sunt ultimul. Cât privește pe părinții și pe bunicii noștri, unii dintre ei au fost răzeși. De fapt, tatăl meu a fost sublocotenent în armată, provenit din rândurile iuncherilor. Așa că, nu știu cum, și generăleasa Epancina se trage tot din prințesele Mâșkin, fiind și ea ultima în felul ei4... — He-he-he! Ultima în felul ei! He-he! Cum ați întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
strănepoților; și oricui din ei se va întîmpla moarte, moșia să nu se vânză, ci să treacă la cei rămași. Proprietatea inalienabilă și în devălmășie e răzășia veche. "Moșiile răzășești s-au împărțit și se împart și acum pe câți răzeși sunt și se cuvine fiecăruia partea sa", zice un răspuns al Divanului. Proprietatea mare se datorește unei alte ordine de lucruri. Pământurile domnești pustii se dăruiau cu dreptul de-a le coloniza. Acest drept nu cea atât de simplu precum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cu toate acestea se pare că nu există dovezi că cei doi s-au Întâlnit, conlucrat, sau și-ar fi exprimat acordul sau dezacordul principiilor pe care le profesau și care erau atât de apropiate ca esență. Fiu de mici răzeși din ținuturile vasluiene, părinții Maria și Toader Popa, Gr. T. Popa vede lumina zilei la 1 mai 1892 În satul Șurănești, comuna Dănești. Deși orfan de mamă de la vârstă mică, familia urmează Îndemnurile ei de a fi dat la Învățătură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
, mitropolitul (c. 1580, Bolotești, j. Vrancea - 1657, mănăstirea Secu, j. Neamț), cărturar, traducător. Vasile Moțoc, după numele de mirean, se trăgea dintr-o familie de răzeși înstăriți, cu cinci copii. Cultura teologică dobândită și cunoașterea limbilor slavonă, greacă, latină îl asimilează curentului de spiritualitate ortodoxă creat în jurul lui Anastasie Crimca. A fost preot și egumen (1608-1613) la mănăstirea Secu, unde a făcut câteva traduceri religioase. Personalitate
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Pentru a contracara puterea marii boierimi Ștefan cel Mare s- a bazat pe mica boierime și răzeși; în 1497 regele Poloniei Cazimir al IV a invadat Moldova dar a fost înfrânt la Codrii Cosminului. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
lui Dieniș <footnote Vasile Diaconu, Vechi așezări pe Suha bucovineană, Univ.”Al.I.Cuza”, Iași. 1989, p. 32- 51; Satul Stulpicani, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Voroneț, avea ca și Vama, statutul de sat dependent. Autorul nu vorbește de răzeși la Stulpicani. footnote>. Din sat domnesc, de ocol, Vama devine sat mănăstiresc, prin dania făcută de Alexandru cel Bun, confirmată de urmașii acestuia, inclusiv de Ștefan cel Mare, la 15 noiembrie 1499, prin care hotarele satului sunt reconfirmate. Locuitorii, pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a statutului de sat liber domnesc și mai mult, răzeșesc nu are un suport juridic și nu reflectă realitatea socială pentru perioada medievală românească <footnote Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. I-VI, Glasul Bucovinei, 1933-1939; Nici un document nu vorbește de răzeșii din Câmpulung și, cu atât mai puțin, despre cei din Vama. footnote>. De altfel, prințul filosof Dimitrie Cantemir, vorbind despre locuitorii din Ocolul Câmpulungului, arată că „nu țin de boierime”, dar nici nu sunt supuși vreunui boier. Pe vămeni, ca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
categorii sociale, în cazul de față, celei medievale și clasei țăranilor dependenți. Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului medieval românesc, nu se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
În condițiuni caracteristice pentru toată boierimea moldovenească a Basarabiei din prima jumătate a veacului trecut, - prinsă În copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza Înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează, și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil de colțișorul acela al Basarabiei, În pîlnia Năpădenilor, - sat de răzeși moldoveni, printre care au trăit și au murit generații de Răutești pînă În negura vremurilor. Tu, ca evreu, trebuie să mă Înțelegi mai bine decît oricare altul. Eu Își găsește Împlinirea prin noi, comunitatea căreia Îi aparține și prin care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza Înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează. Și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil de colțișorul acela al Basarabiei, În pîlnia Năpădenilor, - sat de răzeși moldoveni, printre care au trăit și au murit generații de Răutești pînă În negura vremurilor. Tu, ca evreu, trebuie să mă Înțelegi mai bine decît oricare altul. Primul căruia Îi Împărtășește credința că nu poate continua lupta În rîndurile mișcării
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
care îi descoperim că au cumpărat sate în teritoriul comunei Țibănești, menționăm la 1665 pe „Stație Abagearul, care cumpără părți din satul Olășei pe Ș acovăț”etc. Mulți stăpâni de părți din sate se încăpățânau să le păstreze, alcătuind clasa răzeșilor, al căror nume crescu din zi în zi. Adesea ocinile pe vechile așezări erau pierdute când stăpânul,În anumite împrejurări,părăsea locurile respective. Un document din 6 iulie 1672 notează printre conducătorii răscoalei contra voievodului Gheorghe Duca, pe „Apostol Durac
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
a numit Iazul Mucului. Au dispărut cele 3 prisăci situate în valea Șacovățului, dar și altele care ar mai fi existat. La sfârșitul secolelor XVIII și XIX se dezvoltă cultura câmpului și se formează marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea fânațelor" apărută la 1469
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ca ar fi aparținut lui Oană (Giuratul),”Moș ul” Brudurilor. De altfel în urmă cu aproximativ 100 ani,aici mai exista un sat, după mărturia localnicilor, care se numea Siliș tea Marginii sau Marginea. în acesta se afirma că «veneau răzeși „alungați de urgia boierească”», afirmă Mihăilă Florin din satul Tungujei. În ce privește o siliște de pe Racovăț din același document și din aceeași perioadă, o putem localiza în zona viitorului sat de la 1864, numit Recea, de pe pârâul Recea (azi și Zoi). În
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]