920 matches
-
Madona pe stânci a lui Leonardo da Vinci, dar și un bătrân scuipând într-un caliciu - doar cu greu putem să deslușim toate acestea din învălmășeala (deliberată) de forme. Pentru psihanaliză, simbolismul acestor imagini este legat de dominația parentală, de răzvrătire, teamă, nevroză ori obsesie. Poetica și logica înscrierii unei imagini în alta evidențiază simbolul, continuitatea, în dauna fragmentării. Puternica impresie de integrare a subiectului cu obiectul pe care o lasă tablourile sale de mai târziu este sporită de plăcerea pictorului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
determină experiența dezorientării, a pierderii așezării sinelui, a rătăcirii individuale dacă este tranzitorie, dacă este depășită, dacă se renunță la ea de către conștiința individuală. În schimb, dacă se optează pentru staționarea la nivelul sentimentului de revoltă, perseverându-se în tensiunea răzvrătirii, atunci dezorientarea, pierderea, rătăcirea devin trăiri reale pentru cel care a făcut o astfel de opțiune. Cum ar putea fi sfârșitul tragic, finalitatea dramatică a acestei perseverări în revoltă? Ce se întâmplă cu o conștiință care, după ce acceptă tentația revoltei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
-i apropie afectiv pe cei dragi, cu inteligența de acționare, curajul nativ și răbdarea calm-rostuitoare. Așa cum aceste elemente s-au retras în locul lor survenind tensiunea revoltei, tot astfel, dacă voința individuală o decide, ele reapar pe fondul retragerii atitudinii de răzvrătire oarbă. Prin urmare, dacă voi alege printr-un efort radical de voință să renunț la pulsiunile revoltei individuale, voi resimți reactivarea conexiunii cu cei dragi rămași în exteriorul labirintului. Odată cu această reactivare voi percepe din nou faptul că nu sunt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
resurecții și petiții aruncate spre cerul unei Divinități ce ne apare atunci necruțătoare. Dar răzbaterea prin labirint și triumful posibilei ieșiri din el depind fundamental nu de rămânerea la nivelul actului revoltei, ci de cel al depășirii acestuia, al înlocuirii răzvrătirii care doar neagă cu acțiunea ce caută perseverent soluții. În revoltă pierzi conexiunea transcendentă cu cei dragi, gândirea lucid-practică, curajul și răbdarea. Trecerea peste momentul afectiv al resurecției lăuntrice, lăsarea acestui eveniment interior în urmă determină o redobândire a acestor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar curge peste el la fel de iute ca onorurile, i-ar da surorii o parte de 5000 de lire sterline" (Wilson 1869: 263), (-) accese de absorbire într-o chestiune excluzînd orice altceva ("abstraction"), asociate cu capriciozitatea și nesociabilitatea; 3) (+/-) caracter sangvin, (+/-) răzvrătire împotriva servituții (o trăsătură tipică pentru romanticii de mai tîrziu; în scurta perioadă de la Londra Chatterton i-a scris mamei sale următoarele: "Deși ca ucenic nimeni nu avea mai mari libertăți, totuși gîndurile la servitute mă ucideau"; apud Wilson 1869
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din urmă (1908), dedicată „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție, apoi, în iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată de țăran într-o pledoarie unde
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
de la redacție mi-a ocupat-o Constantin Nancu. A citit A treia dimensiune de Radu Petrescu și dorea un schimb de impresii. Cum se întîmplă adesea, discuția cu el a mers în zigzag. N. e un tip agitat, cu puternice răzvrătiri interioare, mult mai interesant în convorbiri decît în scris. Cînd își expune o părere, vibrează, e numai nervi și, nu o dată, expresiv. Acum, după ce și-a dat drumul, a intrat peste noi Filioreanu, însă n-a stat mult, căci a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
într-un instrument de promovare a intereselor personale? Uită-te, acum, cu ce insistență îi cultivă pe cei de la Institutul de Teatru, unde urmează să-și bage odrasla!” Nu „marșez”, pentru că nu știu cît are să-l țină această formă de răzvrătire. Nu uit cronica sa la Conversație în oglindă, care nega punct cu punct ceea ce-mi spusese după premieră. Și, vai, cît de „excitat” era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pionierilor și al forțelor armate. Încheierea dădacei de la Luceafărul nu era decât prologul-avertisment a ceea ce avea să se Întâmple: „E o trudă, o efervescență care trebuie salutată nu pe la răspântii, ci chemată cu sentiment la realitate”. Într-adevăr, MRP, vinovatul răzvrătirii de la „răspântii”, fusese chemat la realitate: suplimentul Povestea vorbii suprimat. * Pe poetul iconoclast care ne lansase În apele tulburi ale vremii aveam să-l Întâlnesc abia În primăvara 1968, când scria prefața volumului meu de debut, Noaptea pe latura lungă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci sfidarea sa, ca și a mărului său interzis. Exodul din Paradisul vieții fără de moarte și fără de viață n-ar fi fost posibil, nici descoperirea-asumarea sinelui și a lumii, fără rebelul care Își revendica Întemeierea proprie. În suferința acestei retrăite răzvrătiri, Diavolul nu pare deloc amestecat. Nici măcar „mecanismul” mutilării cotidiene nu pare, neapărat, să-i aparțină. „Mecanismul mânjirii și al căderii. Da. Există/ Înalta rostogolire din ceruri Înalta cădere din Grădină” (Există mecanismul funcționând). Cauza nu este translată În afara omenescului, ci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deocamdată, pentru că Dumnealui lucrează mai mult pentru viitor, așa încât nu avea nici o grabă în această privință. Președintele: O altă întrebare. Acuzatul: Dacă a văzut în mine și în mișcarea pe care am condus-o pe un om care urmărea o răzvrătire sau război civil? Martorul Iuliu Maniu: Dacă aș fi observat acest lucru eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
răzvrătire sau război civil? Martorul Iuliu Maniu: Dacă aș fi observat acest lucru eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea și eu nu m-aș fi asociat la aceat lucru pentru că o răzvrătire sau o revoluție în țară este un lucru absolut condamnabil. Mai mult, m-am dus la președintele Consiliului de miniștri, Ionel Brătianu și i le-am prezentat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea și eu nu m-aș fi asociat la aceat lucru pentru că o răzvrătire sau o revoluție în țară este un lucru absolut condamnabil. Mai mult, m-am dus la președintele Consiliului de miniștri, Ionel Brătianu și i le-am prezentat într-un memoriu pentru a protesta în contra acestor ingerințe. Nu mi-a făcut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
așa ceva, nu aș fi încheiat cu D-ta pactul electoral și nu aș fi dat mâna pentru o campanie politică, pentru că am crezut totdeauna și cred că pentru națiunea noastră și Statul Român cea mai mare nenorocire ar fi o răzvrătire sau un război civil. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă am discutat cu Domnul Maniu probleme politice de natură externă și dacă în aceste discuții am pus interes personal sau am fost condus exclusiv numai de convingeri interne? Am văzut la Domnia Sa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
accentua încontinuu că nu este grăbit, că are vreme și că momentul lui nu a sosit. Președintele: O altă întrebare. Acuzatul: Dacă a văzut în mine și în mișcarea pe care am condus-o pe un om care urmărea o răzvrătire sau război civil? Martorul Iuliu Maniu: Dacă aș fi observat acest lucru eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
răzvrătire sau război civil? Martorul Iuliu Maniu: Dacă aș fi observat acest lucru eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea și eu nu m-aș fi asociat la aceat lucru pentru că o răzvrătire sau o revoluție în țară este un lucru absolut condamnabil. Acuzatul: Dacă pentru actele acestea pot fi acuzat de trădare? Președintele: Aceasta nu poate să o spună
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
eu nu aș fi intrat cu D-voastră în legătură pentru că cred că pentru neamul românesc și pentru Țara Românească nimic nu poate fi mai catastrofal decât răzvrătirea și eu nu m-aș fi asociat la aceat lucru pentru că o răzvrătire sau o revoluție în țară este un lucru absolut condamnabil. Acuzatul: Dacă pentru actele acestea pot fi acuzat de trădare? Președintele: Aceasta nu poate să o spună Domnul Maniu, fiindcă nu cunoaște actele. Altă întrebare. Acuzatul: Dacă am discutat cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
așa ceva, nu aș fi încheiat cu D-ta pactul electoral și nu aș fi dat mâna pentru o campanie politică, pentru că am crezut totdeauna și cred că pentru națiunea noastră și Statul Român cea mai mare nenorocire ar fi o răzvrătire sau un război civil. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă am discutat cu Domnul Maniu probleme politice de natură externă și dacă în aceste discuții am pus interes personal sau am fost condus exclusiv numai de convingeri interne? Am constatat și atunci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
liderului partidului și statului comunist, Nicolae Ceaușescu, ale cărui benedicțiune și îndemn erau citate în final. Editorialul definea atât în literă, cât și în subtext linia pe care avea să evolueze revista în anii următori: militantism ardent, cu aspecte de „răzvrătire”, fără contestarea frontală și radicală a orânduielii politice, dar cu o combatere punctuală viguroasă a unor racile sau nedreptăți semnalate ca fiind contrare marilor principii afirmate de discursul oficial, „mustrarea potentaților” de diferite niveluri, cu recurs direct - și protector - la
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
de persoană, dar numai pentru a se întoarce către Dumnezeu, pentru a-l iubi. Persoana a fost pentru om multă vreme o calitate secundă, iar omul a fost descris ca atare în afara conceptului de persoană, chiar și după parțiala sa „răzvrătire” față de Dumnezeu din vremea Renașterii, când s-a pus accentul pe unicitatea individului uman. Acesta era considerat ca având o demnitate proprie, un rang mai puțin umil în fața lui Dumnezeu decât se considera înainte, fapt ce a condus chiar la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
volum de Primăria municipiului Cluj-Napoca în cadrul Salonului Național de Carte, ediția 1996. Deși conține în datele ei esențiale receptarea maleficului existențial („Pe muchia mileniului o leprozerie de poeți/ Contemplându-și făina propriilor mâini se încântă” - Anul nimănui), atât de caracteristică răzvrătirii denunțiative a generației optzeciste, poezia lui D. este totuși profund individualizată ca viziune tragică, sepulcrală asupra destinului uman. Atitudinea îl apropie oarecum de Emil Cioran, fie și prin forma lapidar-aforistică pe care o ia versul, mai ales în volumele A
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
fanariot Alexandru Moruzi și patriarhul Procopie din Constantinopol, favorabili candidaturii arhimandritului grec Iacob de la mănăstirea Barnovschi, pe de altă parte. Ca mitropolit, G. ia parte activă la viața politică a Moldovei. În 1786, prin acțiunea sa autoritară se pune capăt răzvrătirii ienicerilor turci care, nemaiputând fi stăpâniți de comandanți, atacaseră Iașii și împrejurimile. Prin intervenții diplomatice pe lângă domnitorii fanarioți și prin scrisori la Constantinopol, el a căutat să stăvilească orice spor de impozite asupra țării, evitând o înrăutățire a situației sociale
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
Jurnalul lui Andrei Hudici, București, 1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, București, 1961; Murmurul cuvintelor (1913-1923), îngr. Marcel Aderca, pref. Eugen Barbu, București, 1971; Teatru. Despre teatru, îngr. și pref. Marcel Aderca, București, 1974; Răzvrătirea lui Prometeu, București, 1974; Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1982; Contribuții critice, I-II, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1983-1988; Oameni și idei, îngr
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
în favoarea vieții tale. S. Ț.: Principiul meu a fost să nu renunț la demnitatea mea de om. N-am putut renunța la mine ca om, am trecut peste tot. C. I.: De aici a rezultat atitudinea dumneavoastră de revoltă și răzvrătire tocmai pentru a vă apăra demnitatea de om. S. Ț.: Am fost cunoscut în toate lagărele datorită faptului că nu am putut să mă liniștesc, nu am putut ca cineva să-mi stea cu cizma pe gât. Nu am putut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]