908 matches
-
Sombart, Mihai Ralea era, evident, mai aproape de aceasta din urmă, considerând că „raționalismul” evreului a generat „negustoria și capitalismul”, și nu invers. „Pentru unul [Kautsky], rațiunea e efect, pentru celălalt [Sombart], cauză. Amândoi sunt de acord Însă că evreul e raționalist, indiferent dacă a fost de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând fenomenul socio-economic, F. Aderca susținea prin 1960 că evreii au fost „siliți a se Înghesui În comerț” doar din cauza „legilor restrictive ale semifeudalității și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii comentatori) și statului prea mult În picioare În cadrul activităților comerciale pe care le practicau (o „boală profesională” deci, combinată cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însă, că În perioada interbelică, cărțile lui D.D. Roșca au fost printre cele mai citite cărți de filozofie de la noi. Alături de Mihail Ralea, Tudor Vianu, George Călinescu, D.D. Roșca face parte din galeria figurilor de savanți și gînditori români raționaliști Rămâne inexplicabil pentru cetățeanul zilelor noastre, printre multe altele, și strașnicul secret păstrat asupra investițiilor din toate ramurile economiei naționale comuniste. Cenzorul Ion Andrei eliminase un text publicat sub titlul „Dezvoltarea forțelor de producție - temelia progresului general” ce ar fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
invoce magic și complemen- tul lor pozitiv. Ioan Stanomir remarca acest act de magie politică ca o expresie a teoriei maioresciene a formelor fără fond. „Formele fără fond se nasc pe acest sol al mimetis- mului steril, alimentat de credința raționalistă în puterea magică ăs. n.Ă a frazelor de a emancipa națiuni și de a stimula progresul.” Supremația formei asupra fondului angajează astfel o stilistică a excesului ca invocatio, con- jugat unui mimetism magic ca similia similibus evocantur. La rândul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Joseph Karo* - o lucrare impresionant), consacrat) marelui jurist și autor al lucr)rii Shulchan Arukh. Karo a mai l)sat posterit)ții niște Însemn)ri personale, denumite Maggid Mesharim. Maghidul era un spirit care Îi vorbea „În liniște și solitudine” raționalistului Karo - o voce l)untric). În secolele XVI-XVII, maghidismul era larg acceptat de cabaliști, care credeau c) demoni sau spirite rele intrau În om și Îl tulburau, dar c) Îngerii preaputernici pot și ei s) între În om și s
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Ierusalimul, În 1948. Kollek face tot ce Îi st) În putinț) că s) evite r)zbunarea. Este conciliant, mereu rezonabil. Istoria crud) a acestui oraș s-ar putea opri odat), pare s) spun) el. În aceast) privinț), este mai curând raționalist decât psiholog: cum pot oamenii s)-si ignore interesele? Cât de evreiasc) este aceast) Întrebare! Un asemenea apel la judecat) rațional) Încearc) s) p)trund) În istoria arabilor. Am citit un document scris de profesorul Yehoshafat Harkabi, de la Universitatea Ebraic
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate de S.M. Uklein, presupuneau abandonarea icoanelor, moaștelor și a sfinților. Molocanii “consideră că singurul izvor al credinței este Biblia, pe care o interpretează raționalist. Sfânta Treime este considerată ca fiind trei ipostaze diferite ale lui Dumnezeu (memoria, rațiunea, voința). Păcatele sunt iertate doar prin rugăciune. Botezul se realizează numai prin cuvântul Scripturii, împărtășania este cunoașterea cuvântului lui Dumnezeu. Postul constă în 9 abținerea credinciosului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
formațiunile politice principale ale perioadei interbelice - Mișcarea Legionară. Ca să mă limitez la o singură expresie a acestui „diferit”, în memoriile politice semnate de Vladimir Dumitrescu, spre deosebire de discursul multor legionari, se poate observa absența unei sensibilități religioase și adoptarea unei atitudini raționaliste, elocvent rezumate în poezia Iconoclast. Manuscrisul lui Vladimir Dumitrescu poate contribui, de asemenea, nu doar la o completare, ci și la o rescriere a textelor biografice ce i-au fost dedicate. De pildă, într-un volum de „istorie a istoricilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
specializat în politici pentru educația universitară), toți doctoranzi la SNSPA și Daniela Ion (consiliera ministrului Educației, conf. univ. la Facultatea de Medicină). M-a impresionat cât de restrânsă este categoria celor care înțeleg că instituțiile trebuie să își asume abordări raționaliste ale eticii, nu abordări religioase și că cele din urmă țin de morala personală, de privat, le inspiră pe cele dintâi, dar nu le înlocuiesc. Presa a avut cele mai diverse atitudini: de la prezentări profesionale, succinte și corecte ale cercetării
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Era același denunț pe care îl făcuse Antonio Rosmini (1797-1855), în cartea sa nemilos de reală Le cinque piaghe della Chiesa (1848), pe care don Calabria a citit-o și a meditat-o. Lipsa sensului supranaturalului datorită înclinației în fața mentalității raționaliste. Apoi, în fața răului ce amenință omenirea, don Calabria nu se izolează și nu se închide în lamentații sterile, ci caută să-și aducă contribuția, vărsându-și partea pentru răscumpărarea omenirii din păcat și din moartea spirituală. «Cât costă sufletele și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a codurilor aferente ei (precum scrierile lui Eusebiu din Cesareea despre natura divină a împăratului); altele pot deschide o direcție de interpretare, până când aceasta se decantează în timp și ajunge ea însăți o paradigmă sau o formă epistemică (precum atacurile raționaliste ale lui René Descartes, în 1637 și 1641, asupra funcției imaginației, implicit asupra imaginarului). Întoarcerea la textele sau la teoriile clasice, de altfel îndelung comentate, pentru a căuta un răspuns posibil la o întrebare poate nouă, este validă pentru că: ... un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
limbii latine târzii (odată cu funus imaginarium, despre care vorbeam anterior și căruia îi vom dedica o analiză atentă), cum de a revenit conceptul atât de puternic în cultura modernă și în științele contemporane, după ce a fost definit negativ în discursul raționalist al secolului XVII? Cum se explică faptul că putem denumi astăzi un fenomen de creație și de memorare colectivă "imaginarul medieval", atât timp cât în perioada respectivă termenul își pierduse referința sa originară (obiectul denumit), iar rolul lui socio-simbolic se estompase încă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu următoarele două înțelesuri: traducerea din textul filosofic grecesc înseamnă "facultatea reproductivă a spiritului", pe când termenul transliterat din greacă în latină și atestat începând cu perioada lui Pliniu cel Bătrân semnifică "o facultate de recompunere și de invenție spirituală". Secolul raționalist, după cum se știe, formulează cel mai aspru discurs critic la adresa acestor termeni, care, de altfel, apar uneori și cu definiții, și cu utilizări inversate - ceea ce denotă atât fragilizarea în timp a semantismului lor, cât și restrângerea utilizării și a relevanței
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și fantezia). Gândirea greacă, despre politic și imagine I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă În viziunea Greciei antice, funcției imaginative i s-a alocat, din cât se știe, un rol intermediar între epistēmē și dóxa. Chiar dacă filosofia raționalistă europeană avea să ceară mai târziu renunțarea la analogii și metafore în demersul cognitiv, tot ea a ezitat, chiar a eșuat în încercarea de devalorizare a imaginației, ca punte între cunoaștere și opinie. Nici nu a fost, de altfel, așa cum
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și a altor imagini, ale celorlalte personaje sau ale unor ipostazieri sacre (Théotokos, Fecioara Orantă, Sfântul Ioan Botezătorul, Răstignirea etc.). Venerarea, ca act religios, era pregătită dogmatic încă din secolele precedente (Tristan 318-28, 331-39, 410-21). Paralel cu puternicul curent iconoclast raționalist, se deschide în creștinism era unei noi estetici a imaginii sacre, pe care arta bizantină o va continua și o va rafina timp de alte câteva secole după Marea Schismă. Se va ajunge la forme variate de idolatrie, prin mariolatrie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
însă, opțiunea pentru gândirea divinului în cheia tradiției post-platoniciane a devenit mai explicită prin opoziția manifestată de partida monahală (din nou) față de Varlaam din Calabria (condamnat la Conciliul din 1341 de la Constantinopol), dar și față de Nikephor Gregoras (fără să fie raționalist și aristotelic precum primul, a formulat o argumentație vehementă anti-palamită, ceea ce a dus la întemnițarea sa în 1351, după ce a fost confirmată teologia isihastă, canonizată mai târziu, în 1368). Alegând să se închine ortodoxiei, în perioada de afirmare și de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a spus nimic mai mult, și nici cu un gest mai frumos. Iată dar că, chiar de la început, în Moldova se simte nevoia criticii; nevoia e conștientă, scopul bine hotărît: a importa numai ceea ce e necesar, a nimici sistemele lingvistice raționaliste, a feri limba și literatura de deznaționalizare, a arunca "în noianul uitării" pretențiile nejustificate... a prezida la introducerea culturii străine și la asimilarea ei. Mai departe, conștiința de nevoia acestei critice a culturii străine la noi va fi reprezentată de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75. "stropieze" limba, recomandarea cărților bisericești ca bază a limbii literare, prin urmare o atitudine cuminte, aproape ca și a școlii critice moldovenești; dar, totodată, propunerea raționalistă ca un "tribunal" de lingviști să decreteze "îmbunătățirile" limbii. Această contradicție între tendințe nu se va rezolva niciodată în spiritul lui Asachi. Într-un loc1 Asachi declară că scopul literaților este de "a nimeri formele și stilul limbii" și, pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
slăbiciune intelectuală, șarlatanism? La astfel 1 Vezi sfârșitul Amintirilor lui Russo și articolul citat al lui Kogălni-ceanu despre Demidoff, din "Dacia literară". 2 Amintiri, "Romînia literară" ă1855î, p. 507. de învinuiri a răspuns de mult, cu anticipație, unul din acei "raționaliști șarlatani", A. Russo: " Va veni vremea, dacă n-au și sosit, în care și noi, tinerii de pe la 1835, tinerii și bonjuriștii suri de astăzi, vom fi chemați bătrâni; vom fi giudecați nu după ceea ce am făcut, dar după ceea ce mințile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
inerție, apărând străvechile privilegii. și clasa mijlocie, care în Moldova aproape nu există, și de aceea "revoluția" munteană este mai serioasă și are alt caracter. Așa stau faptele istoricește. Acei care atacă pe cei de la 1848 ca pe niște șarlatani raționaliști ignorează istoria românilor. Criticii de care vorbim în acest studiu fac parte din clasa boierinașilor, sunt reprezentanții acestei clase și, prin simpatie, ai tuturor claselor apăsate. A. Russo nu uită nici pe evrei, ca și Kogălniceanu, care, în cerințele sale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât la țăranul român viu, cu sufletul și nevoile lui. Și astăzi românismul, când e expresia reacționarismului, se sprijină mai mult pe "trecut", iar pe țăran numai întru cât acesta e un simbol al trecutului. C. Negruzzi a fost mai raționalist în privința limbii, pentru că a fost mult mai puțin poporanist decât A. Russo. Această lipsă de poporanism este încă o notă care apropie pe C. Nerguzzi de dl Maiorescu 3. 1 Ibidem, p. 359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc, căci la noi chestia ortografică a fost strâns legată de chestia lingvistică (după cum aceasta a fost strâns legată de tendințele sociale și politice), a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spiritual al celor mai diferite popoare din cele mai diferite zone ale globului pământesc. în privința originii meșteșugului părerile diferă, cele mai multe plecând de la explicații materialiste, care se înscriu în orizontul euhemerist de la numele gânditorului grec Euhemeres caracterizat prin explicații așa-zis raționaliste, în esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la traducerea, din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa de căpetenie este însă Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
politice în domeniul literaturii și împotriva mediocrității. Va susține scrisul artistic, pe care el însuși l-a cultivat. Mai târziu va medita asupra unor subiecte precum Tipare de cultură. Atic și asiatic, în care clasificările („Aticul este clasic, simplu, organizat, raționalist”, iar „asiaticul, romantic, baroc, haotic, vitalist”) amintesc studiul lui G. Călinescu Clasicism, romantism, baroc. Tot acum definește specificul românesc, pe care îl consideră o expresie a clasicismului, aesthesis carpato-dunărean, încorporat în primul rând în balada populară Miorița. S. a fost
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]