2,941 matches
-
de grup ar duce la recompense individuale diferite ca volum. Acest exemplu ne ajută să înțelegem intuitiv unele dintre cele mai populare ipoteze ale științelor sociale privind negocierile de n persoane cu sumă zero - în condițiile regulii majorității și a raționalității de nivel individual, tendința va fi ca să se formeze minime coaliții câștigătoare. Într-o situație cu trei jucători, doi se vor alia în mod rațional împotriva celui de-al treilea. Într-o situație cu 600 de jucători, 301 se vor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
față de B. Legislatorii cu experiență pot prevedea cum o mișcare strategică preferată pe termen scurt poate să declanșeze o serie de mișcări care să ducă la un rezultat final mult mai puțin favorabil. Un model de teoria jocurilor bazat pe raționalitate și informare bună trebuie să permită jucătorilor cu spirit de prevedere să ia decizii. Aceasta înseamnă că ei nu trebuie să aleagă „cu sinceritate” în fiecare situație. Ci pot alege cu rafinament, votând pentru opțiunea mai puțin preferată acum, pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
soluțiile interne. Acțiunea colectivă reușește, potrivit acestei concepții, deoarece oamenii gândesc și social nu numai individual. Conștiința noastră socială, creată de limbă și practicile comune, își exercită controlul asupra comportamentului nostru și servește la contracararea forțelor de fragmentare izvorâte din raționalitatea individuală. Însuși limbajul vieții social politice - familie, comunitate, loialitate, patriotism - presupune apartenența la o structură mai mare decât noi, cu interese care sunt mai mari decât suma membrilor separați care le constituie. Adesea cooperăm cu ceilalți și ne îndeplinim datoriile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe niște convenabile reguli impuse de obișnuință (rules of thumb) care sunt maximizante, dat fiind că există costuri de informare atunci când trebuie luate decizii în fiecare situație în care ne aflăm. Pe de altă parte, reducționiștii caută să descopere și raționalitatea din normele sociale colective, tratând calculele strategice ca simple moduri de gândire despre lume care au devenit prevalente în societățile moderne doar din întâmplare. Cred că suntem îndreptățiți să tratăm ambele poziții reducționiste ca extreme. Scopul și puterea normelor sociale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale, și la sprijinirea condițiilor premergătoare de schimb a asigurărilor reciproce suplimentare. Ca teoreticieni de științe politice, înțelegem doar în mică măsură crearea, evoluția și modul de operare al comportamentului cooperant, modul în care înțelesurile și practicile comune interacționează cu raționalitatea individuală, și de ce condițiile de succes ale acțiunii colective sunt diferite în funcție de felul activității și al societății. Din punct de vedere empiric, se pare că există asocieri de completare mutuală între participare, încredere și cooperare. Conceptul de bază este cel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de expresii faciale de tip fericire-asigurare a afectat din nou atitudinile subiecților, influențate de convingerile politice inițiale ale subiecților și de eficiența personală a candidatului în a transmite publicului semnale faciale evocatoare. Poate că trăsătura distinctivă a indivizilor umani este raționalitatea, au concluzionat autorii, dar natura noastră genetică, primitivă își exercită totuși influența asupra alegerilor și reacțiilor noastre. Testul științific constituie un plan de analizare și interpretare de observații. Experimentul formal este cel mai riguros tip de test, făcând ca desemnarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
intelectuală și care structurează evidența empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București), conf. univ. Dan Dungaciu (Universitatea București), prof. univ. dr. Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În plus, nu trebuie să uităm că la noi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
monografice, drapată Însă În veșminte marxiste. Schema marxist-leninistă tradițională va fi lărgită, specificată, amendată prin includerea În proiectele de cercetare a unor dimensiuni de status ale comunităților studiate, precum și a unor ipoteze mai puțin ,,ortodoxe”, cum sunt: rolul și semnificația raționalității individuale și sociale a țăranilor cooperatori și cu gospodărie individuală; procesul de urbanizare ca proces de restructurare socială a statusului și rolurilor grupurilor și categoriilor sociale, cu referințe la migrația socială și teritorială, recalificare și reprofesionalizare etc.; integrarea socioprofesională, rezidențială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a empirismului ca practică sociologică. A existat Însă și un efect neanticipat al cercetărilor influențate de teorii apusene, care a făcut din acestea pricină de respingere a disciplinei de către partidul-stat comunist după 1978. Testând În practica empirică teze sociologice privind raționalitatea socială a indivizilor și organizațiilor, stilurile democratice de conducere, ,,societatea științifică”, comunicarea, satisfacția În viață, calitatea vieții etc., a rezultat, de fapt, incapacitatea sistemului socialist de a le asimila și deci de a se lăsa reformat. Multe dintre cercetările de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile teoretice specifice ale sociologilor la provocările tranziției postcomuniste arată o gamă variată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernizarea societății românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea colectivității, În așteptarea ei de a contribui la Îmbunătățirea condițiilor de viață. Noua tehnocrație a văzut În sociologie un instrument de creștere a raționalității și umanizării sistemului și, În ultimă instanță, de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a societății socialiste și, unii, chiar de utilizare a ei În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul dominant al sociologiei românești În faza sa de maturitate, a avut un obiectiv diferit: schimbarea În direcția modernizării societății românești, creșterea raționalității și realismului organizării sociale, asimilarea științei, În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest program a avut vocația schimbării „de jos În sus”, prin reforme punctuale și sectoriale, forțând sistemul comunist În direcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, asimilarea științei, În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest program a avut vocația schimbării „de jos În sus”, prin reforme punctuale și sectoriale, forțând sistemul comunist În direcția democratizării, a creșterii raționalității și a centrării pe nevoile populației. Programul de schimbare revoluționară prin decizii politice a fost Înlocuit prin unul de schimbare incrementalistă, „pas cu pas”, „de jos În sus”. Programul schimbării de jos În sus a avut, inevitabil, un caracter semisubteran
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
importantă, susținută de regimul comunist. Sociologii au promovat modelele de dezvoltare socială a organizațiilor prin asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu erau de găsit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numai că judecă În termeni de costuri și beneficii, ci sunt capabili ca, În ciuda aparențelor, să identifice și soluția optimă (rațională). Fără a intra aici În discuția amplă pe care operaționalizarea de către J. Coleman a mai vechii idei weberiene a raționalității individuale o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar fi În interesul lor ca oamenii să aleagă varianta optim-rațională) sau una descriptivă (așa și procedează ei În mod obișnuit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
model de a pătrunde Într-o cultură; model de evaluare a unei culturi; model cultural descriptiv al unei societăți; model de existență (mod de existență) a comunității ca model de timp sau ca model habitus; expresia unui nou tip de raționalitate istorică. Modelul cultural explicit ne conduce la Înțelegerea acestuia ca: model de evoluție a culturii unei comunități; model de comportament al membrilor comunității, de conduită; răspuns al omului la condițiile de existență. ,,Modelul cultural - definire și Înțelegere sociologică” (capitolul al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
emancipării omului modern de ceea ce în epocă se considerau a fi constrângerile superstițiilor, ignoranței, ideologiei sau relațiilor sociale feudale. Acum au fost inventate tradițiile și tradiționalismul trecutului, ce trebuiau depășite prin tranziția către modernitate. Și tot acum, în numele afirmării unei raționalități științifice atotcuprinzătoare, se considera că filosofia morală veche trebuia înlocuită de acea „știință morală” în care înțelegerea naturii umane devenea esențială pentru construcția unei „științe a omului”. D. Hume mergea până acolo încât să considere că „știința omului este singura
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le putem deja identifica și formula: - cunoașterea sociologică este similară cu cea din științele naturii și diferită de cunoașterea comună, de prejudecăți, de religie, de ideologie sau de superstiții; - cunoașterea sociologică trebuie să fie rațională și să contribuie la instituirea raționalității sociale sau a formelor raționale de organizare socială; - cunoașterea sociologică este holistică și progresează prin cumulativitate; - teoria sociologică este universală și obiectivă, descoperă „legi” și identifică direcții viitoare ale dezvoltării (și devenirii) sociale. Din a doua jumătate a secolului al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]